Page 63 - 1962-03
P. 63
»
Mr ? ' 4 {î DRUMUL SOCIALISMULUI p a ? , fl
!ß VKß
A ctivitatea sindicală Cu planul
<Ö>O O <i>-i><3>O <e <e»<3»«©.<©•<>J>.*><5.<i>-®>< x> o o o . Vo o «s><jc<5> trimestrial
îndeplinit
/a nivelul sarcinilor actuale Antrenaţi In întrecerea
socialistă, salariaţii oficiu
<3>¦>L><5><î>-!S-O ^-e»-O 0<S><0-¦<»*-O0-i?>o **>OT>O O O <ţ><1>Cc-<i» lui P.T.T.R. Colan obţin
rezultate tot mai frumoa
Recent a avut loc conferinţa lui local al sindicatelor din Deva tă privinţă mal persistă încă ?BBB= Înaintea plecării spre gospodăriile colective, o împrospătare a cunoştin se in munca lor. In ziua
pentru dare de seamă şi alegeri a stat şi munca privind contro multe neajunsuri. Consiliul lo ţelor este bine venită. de 14 martie a.c., ei au
a consiliului local al sindicate lul respectării angajamentelor cal al sindicatelor s-a preocu in fruntea luptei raportat realizarea planu
lor din oraşul regional Deva. din contractul colectiv, îmbună pat în prea mică măsură de pentru îndeplinirea In foto: Mecanicul şef al S.M.T. din Alba Iulla, tov. Adam Petroiu, lui pe primul trimestru al
în cuvîntul lor delegaţii la con tăţirii continue a condiţiilor de îndrumarea activităţii cultural- explică unui grup de mecanizatori modul de funcţionare a semănătorilor. anului.
ferinţă au apreciat pozitiv acti viaţă şi de trai ale celor ce educative de masă. Despre o
vitatea desfăşurată de consiliul muncesc. evidenţă a acestei activităţi nici Oficiantele Elena Bărbu-
local al sindicatelor. îndrum at nu poate fi vorba în cele mai lescu, Raveca Rusu şi Na-
de comitetul orăşenesc de par îndrum at şi sprijinit îndea multe întreprinderi şi institu talia Tâtăruş, precum Şt
tid, el a reuşit să mobilizeze proape în activitatea sa de că ţii. De asemenea, agitaţia vi factorii poştali loan Dră-
mai concret organizaţiile sindi tre comitetul orăşenesc de zuală, în întreprinderi mai goiescu şi Maria Borş, au
cale din întreprinderi, instituţii, partid, consiliul local al sindi ales, nu este operativă, legată adus o contribuţie însem
G.A.S. şi comune la înfăptuirea catelor s-a afirmat tot mai de sarcinile concrete ale între nată la obţinerea acestui
sarcinilor ce le-au stat în faţă. mult ca un organ capabil să prinderilor. succes.
Un număr tot mai mare de mun asigure îndrumarea, coordona
citori, tehnicieni şi ingineri a rea şi controlul activităţii or Datorită lipsurilor existente In cadrul oficiului a fost
fost antrenat in întrecerea so ganizaţiilor sindicale din raza în munca cultural-educativă organizat de curlnă un
cialistă ; consfătuirile de pro sa de activitate. de masă, în unele întreprinderi curs de ridicare a califică
ducţie au fost mai bine organi se fac încă absenţe nemotivate rii la care participă toţi
zate ; în cadrul lor, oamenii Delegaţii la conferinţă au de la lucru, sînt încă munci salariaţii din sectorul poş
muncii au făcut propuneri pre arătat şi unele lipsuri din acti tori care nu manifestă suficien tal şi telefonic. Calitatea
ţioase privind descoperirea şi vitatea consiliului local al sin tă grijă faţă de avutul obştesc muncii s-a îmbunătăţit
valorificarea rezervelor interne. dicatelor prin înlăturarea că etc. Lichidarea acestor neajun simţitor în toate sectoa
Datorită bunei desfăşurări a în rora se va ajunge la ridicarea suri n-a stat în suficientă mă rele de activitate.
trecerii socialiste, care a cu pe o treaptă superioară a acti sură în preocuparea consiliului
prins peste 92 la sută din mun vităţii sindicale din oraşul re local al sindicatelor. , VICTORIA PER CEC
citori, ingineri şi tehnicieni, în gional Deva.
anul 1961 planul de producţie Delegaţii la conferinţă au corespondentă
al întreprinderilor de pe cu O parte din cei care au luat criticat şi alte lipsuri. Astfel,
prinsul oraşului regional (cu fcuvîntul pe marginea dării s-a constatat că grupele sindi p ia n u lu i
excepţia a două întreprinderi) cale, mai ales cele din instituţii
a fost realizat şi depăşit, pro Conferinţa consiliului cu un număr restrîns de mem Organizaţia de partid de la Aprovizionarea şi depozitarea materialelor
ductivitatea muncii a crescut, bri de sindicat cît şi cele sectorul de industrializare a
preţul de cost al produselor a Sooai ai sindicatelor din comune, nu au desfăşurat
fost redus realizîndu-se eco o activitate la nivelul cerinţe lemnului al I.F. Sebeş se preo sä se facă cu toată răspunderea!
nomii peste plan în valoare de din Deva lor, că unele hotăriri adoptate cupă intens de îndeplinirea rit
peste 6.000.000 lei. de consiliu n-au fost îndepli
de seamă prezentată de consi nite, că centrul de greutate al mică a tuturor indicilor de plan.
Colectivul de muncă de la liul local al sindicatelor, prin muncii consiliului local al sin
exploatarea minieră din Deva, tre care tov. Biro Ernest, direc dicatelor nu a fost întotdeauna Flecare comunist, la locul lui O bună aprovizionare cu materiale aprovizionarea şantierului 6 constituie var şi ca urmare s-a folosit varul proas.
de pildă, a înscris în bilanţul torul I.C.I.L. Sirneria, Smaran- jos, in întreprinderi şi insti de muncă, militează pentru ri a şantierelor contribuie în mod impli şi faptul că materialele primite de la păt stins, ceea ce a influenţat în rău
anului 1961 succese însemnate. ţer B'rancisc, de la I.G.O. tuţii. dicarea indicelui de utilizare cit Ia asigurarea unei continuităţi în furnizori nu sînt dirijate direct şantie calitatea lucrărilor mai ales la finisaje.
Planul de producţie la minereul Deva, Gombo Martin, pre a masei lemnoase, obţinerea de munca constructorilor. De asemenea, relor, ci sînt trimise la subdepozitut
extras a fost depăşit cu 2,1 la şedintele comitetului sindi Este un merit al delegaţilor economii de material lemnos la şi depozitarea corespunzătoare, în bune T.R.G.H. din Livezcni de unde sînt aduse — Datoria noastră, a fiecărui con
sută, iar la minereul cuprifer catului de la întreprinderea ,,1 prezenţi la conferinţă că n-au produsele fabricate şi îmbună condiţiuni a materialelor, face ca din înapoi la Petroşani cu maşinile. Uneori structor, este de a păstra cu grijă
cu 1,2 la sută. Mai“, Iordan Popa, preşedintele trecut cu vederea şi au arătat în punct de vedere al calităţii să nu se materialele intră direct în depozitul din avutul obştesc — spunea comunistul
comitetului sindicatului de la spirit autocritic şi faptul că loan Tobă. La noi pe şantier unii ges
In urma instruirii activului staţia C.F.R. Sirneria şi alţii, au multe din neajunsurile existen
sindical şi a organizării unor arătat că ajutorul pe care pu te se datoresc lipsei de înţe tăţirea calităţii. deterioreze. Aceste lucruri sînt cunos Deva şi apoi sînt redistribuite celor tionari de materiale, şefi de loturi şi
schimburi de experienţă pentru tea să-l acorde consiliul local legere de care mai dau dovadă
generalizarea metodelor înainta al sindicatelor organelor sindi unii conducători de întreprin Comuniştii Nicolae Petra Şl cute şi de conducerea şantierului nr. lalte şantiere. O astfel de practică în echipe nu privesc ca simţ de răspun
te de muncă, în activitatea de cale din întreprinderile, institu deri care nu sprijină suficient Ioan Plenar, de pildă, au mun 6 din Petroşani. Din păcate însă, aceas aprovizionare nu face decît să încarce dere problema depozitării conservării
producţie a majorităţii între ţiile, G.A.S. şi comunele de pe munca sindicală, nu colaborea cit neobosiţi pentru îndeplini ta nu se vede şi în practică. preţul de cost al şantierului prin tran şi gospodăririi cu grijă a materiale
prinderilor s-au obţinut succe cuprinsul oraşului nu a fost pe ză îndeajuns cu organele sin. rea planului la cherestea de ca sporturi încrucişate, inutile. lor. La tnuKe puncte de lucru găseşti
se însemnate. Astfel, la între măsura posibilităţilor. Astfel, în dicale, mai ales în ceea ce pri litatea l-a, depăşind indicele Recent, în cadrul unei adunări ge aruncate seînduri, tîmplărie, dulapi,
prinderea „1 Mai“, planul anual gospodăria agricolă de stat din veşte asigurarea unor condiţii nerale a organizaţiei de partid a fost Sînt încă dese cazurile cînd stabilirea cărămidă, toate una peste alta. La lo
al producţiei globale a fost de Bîrcea, multă vreme ajutorul corespunzătoare de muncă şi analizată activitatea serviciului de a-
păşit cu 34 la sută, cel al pro consiliului a fost inexistent. de trai ale muncitorilor.
ducţiei marfă cu 26 la sută, iar Faptul că preţul de cost ia planificat de utilizare a masei provizionare. Gu acest prilej a ieşit C o n s tru c to ri tul de la spital trei butoaie cu pervesol
preţul de cost a fost redus cu unele produse ale G.A.S. este Pentru înlăturarea lipsurilor în evidenţă modul cum se face apro stau aruncate sub cerut liber.
697.000 lei faţă de sarcina pla ridicat, că producţiile plani ce au existat in munca consi lemnoase. 'Asemănător au mun vizionarea şantierului, cum sînt gos- şi c o n s tru c ţii
nificată. Ca urmare a faptului ficate pentru anul trecut n-au liului local al sindicatelor, de- cit în secţia confecţii de lăzi, podărite materialele la punctele de lu — Şi noi, avem o mare vină. De
că întrecerea socialistă este mai fost realizate, se datorează şi legaţii la conferinţă au pro brigăzile conduse de comuniş cru etc. ¦¦aaanMsaqftClt&zaţssaonROKfunna multe ori nu luăm o poziţie hotărită
concret organizată, că fruntaşii faptului că organele sindicale pus noului consiliu ales să tii Vo.slle Riureanu şi loan şe- împotriva celor care nu acordă toată
în producţie sînt stimulaţi şi din întreprindere-.nu -au organi pună un mai mare accent pe lG.ru, care au depăşit în fiecare S-a scos în evidenţă faptul că unele necesarului de materiale nu are o bază atenţia gospodăririi materialelor — a
popularizaţi, s-a reuşit a se ob zat consfătuirile de producţie antrenarea în muncă a tuturor lună planul de producţie. Depă materiale vin cu întîrziere pe şantier. reală, în concordanţă, cu planul de pro arătat printre altele tov. Aurel Nistor.
ţine realizări de seamă şi la atunci cînd nevoile producţiei membrilor consiliului, a unui şiri însemnate au realizat şi co Din această car 1 lucrările la construc ducţie, spunea comunistul liie Mihai. Pe viitor va trebui ca fiecare comunist
staţia C.F.R. Sirneria, Triaj- au cerut. De acest lucru se face larg activ obştesc, să aibă în ţia căminului I.M. Petroşani şi la blo Ga urinare sînt dese cazurile cînd la să combată cu Dată tăria lipsurile ce
Simeria, Revizia de vagoane vinovat şi biroul executiv al con centrul preocupării sale conţi, munistele Rozina Molnar şi curile A şi H, au întîrziat, iar ter intocmirea necesarului de materiale se le observă pe şantier.
Sirneria, Depoul de locomotive siliului local al sindicatelor, care nua îmbunătăţire a muncii cul menul de dare în folosinţă nu s-a res scapă din vedere unele materiale „mă
Sirneria, I.G.O., I.R.E.H., O.C.L. nu a îndrumat şi nu a sprijinit tural-educative de masă şi în Eleonora Ordean. pectat, fiind depăşit. Comuniştii Stan runte" dar care împiedică desfăşurarea In planul de măsuri adoptat, adu-
'Alimentara, P.T.T.R. Deva etc. în suficientă măsură comitetul deosebi a problemelor de pro Picu, Ioan Schmider, Aurel Hafiuc au unei munci ritmice, întîrzie lucrarea. narea generală a stabilit măsuri
sindicatului de aici. ducţie. X .'i F. CHIRUŢĂ arătat că o greutate întîmpinată în Mai mult chiar, unii şefi de toturi (lo pentru eliminarea acestor lipsuri. Ast
In perioada de la alegerile ce turile nr, 1, 2 şi 3) nici nu cunosc fel, conducerea şantierului va trebui
au avut loc cu doi ani în urmă şi De multe ori — a arătat tov. Conferinţa a făcut şi alte corespondent bine stocurile de materiale existente, să vegheze ca serviciul aprovizionare
pînă în prezent consiliul local Avram Vintilă, directorul G.A.S. propuneri, la fel de impor ceea ce duce la crearea de greutăţi în să fie reorganizat, să se construiască
al sindicatelor a îndrumat cu Bîrcea — au venit pe la noi to tante, care trebuie să stea per P in p rim u l am munca de aprovizionare. Numai aşa depozitele necesare pentru materia
mai multă competenţă comite varăşi de la consiliul local al manent în atenţia consiliului se explică de ce sînt dese cazurile le etc. Biroul organizaţiei de bază a
tele sindicatelor din întreprin sindicatelor. Eram bucuroşi, local al sindicatelor nou ales. re z u lta te Istm© cînd se trec în planul de aprovizio primit sarcina de a verifica modul în
deri, instituţii şi de la comune sperînd că ne vor ajuta. Acest Ţinînd seama de ele şi organi nare materiale care de fapt există pe care se întocmeşte planul lunar de
să desfăşoare o muncă cultural- lucru nu s-a petrecut însă în z e d temeinic munca de îndru (Urniarî din pag. l-a)6*53 chiar depăşite. Terenul este şantier în timp ce se omit altele care aprovizionare.
educativă cu un bogat conţinut totdeauna. De ce ? Pentru că mare şi control, existînd o arat din toamnă şi în mare par lipsesc şi de care esle absolută nevoie.
politic şi ideologic. Propagan muncă colectivă, creatoare şi gura baza furajeră şi construc te gunoit. Sămînţa este de bună Acestei stări de lucruri conducerea •k
da prin conferinţe a fost mult au trecut în grabă prin gospo cu perspectivă, activitatea or ţiile necesare. încă de pe acum, calitate, iar lucrările de între şantierului trebuie să-i pună capăt.
dărie şi nu au insistat să cu ganelor sindicale din acest im s-au luat măsuri de curăţire a ţinere se vor face mecanizat, cu Congresul al Ilf-Iea al P.M.R. a
îmbunătăţită, s-a acordat mai portant oraş se va ridica la ni păşunii, fiecărei brigăzi reparti- maşinile S.M.T.-ului. S-a apreciat că slabă este şi preocu trasat sarcina dc mare răspundere con
multă atenţie activităţii for noască suficient de bine pro velul cerinţelor actuale. zlndu-i-se suprafaţa pe care tre parea pentru buna depozitare a mate structorilor de a da în folosinţa oa
maţiilor artistice de amatori, buie să aplice lucrările de în Pentru ca să asigure obţine rialelor sosite pe şantier. La lotul menilor muncii apartamente frumoase,
blemele ce se ridică în faţa or V. P1ŢAN grijire. Tot pentru asigurarea rea de venituri băneşti impor de la spital de exemplu, există două be la un preţ de cost scăzut şi la tim
îndeosebi brigăzilor artistice de bazei furajere se vor cultiva în tante, colectiviştii vor cultiva toniere. Fie însă nu au asigurat un pul prevăzut. De aceea conducerea
ganizaţiei noastre sindicale: Salariu autoservii cu legume o suprafaţă de 5 ha. depozit de ciment cu un volum cores şantierului este datoare să fa măsu-i
agitaţie. rile cele mai eficiente ca aprovizio-
— Deşi s-au obţinut unele La Atelierele centrale din (lurabarza punzător nevoilor de producţie. Aici . narea, depozitarea materialelor să se
Toate acestea au contribuit la cimentul este depozitat în nişte lăzi facă cu răspundere. Numai aşa se va
educarea patriotică şi interna- realizări pe linia îmbunătăţirii a avut toc acum cîteva zile, plata putea menţine -i(n:ul de lucru necesar
ţionalistă a celor ce muncesc, muncii cultural-educative — au salariilor. In sectoarele forjă şi tur această primăvară 50 de hecta Terenul destinat grădinii a fost cu o capacitate de 4 tone care sînt terminării şi dării în folosinţă a apar
spus tovarăşii Iordan Popa şi
la combaterea lipsurilor care nătorie plata salariului, cît şi a aloca re cu porumb siloz, 5 ha. cu bine ales. Pe întreaga suprafaţă mai mult goale şi totodată face să se tamentelor prevăzute pentru acest an.
Oros Livip, preşedintele comi mazăre, 20 ha. cu ovăz, iar pe a grădinii se continuă, în aceste piardă mult ciment. Pentru varul bul Fiecare comun1st, constructor, trebuie
s-au manifestat în procesul de ţiei de stat pentru copii, s-a făcut 365 ha. se vor cultiva dovleci zile, transportul gunoiului de gări nu s-au construit şoproane şi să devină un luptător activ împotriva
tetului sindicatului de institu şi fasole în cultură intercalată grajd. De asemenea, s-au pre gropi de var cu o capacitate corespun risipei de materiale, împotriva celor
producţie. prin autoservire. Aşezaţi într-o cutie, cu porumb. In scopul creării gătit 350 m.p. de răsadniţe. zătoare. lată de ce în lunile de vîrf care nu le gospodăresc cu toată grija.
ţie de la D.S.A.P.C. — în aceas unor condiţii cît mai bune de nu s-a asigurat un stoc necesar de
In centrul activităţii consiliu banii s-au pus pe masă alături de In vederea punerii în valoare S. CERBU
tehnică a m inelor
C reşfe iFszesfr&rea listele de plată. Fiecare forjor şi tur adăpostire pentru animale, co a terenurilor slab productive,
Diesel, ventilatoare pneumatice şi elec
Faţă de 1960, anul trecut s-au chel- trice, perforatoare, diverse aparate de nător, în cea mai perfectă ordine a lectiviştii au luat hotărîrea ca s-a identificat, spre a putea fi
lit în unităţile Trustului minier Deva măsură şi control. semnat şi şi-a luat banii cuveniţi, fără prin folosirea chibzuită a resur plantată cu pomi fructiferi, o
,i 33 milioane lei mai mult pentru a pierde timp preţios din producţie. selor locale să construiască un suprafaţă de 15 ha.
izestrarea cu utilaje independente şi Aceasta arată în mod grăitor înaltul grajd pentru 100 de capete bo Gospodăria colectivă a înche
dinologice. A fost procurată instala- nivel de conştiinţă la care au ajuns vine. iat contracte eu statul pentru
a de extracţie a puţului de la mina oamenii muncii. In curînd acest pro Pentru formareaPe baza' planului de muncă însemnate cantităţi de cereale,
leva. s-au cumpărat 4 maşini de în- cedeu va fi extins şi în alte sectoare stabilit pentru campania agrico floarea-soarelui, legume, tutun,
lă 'de primăvară, au fost procu cartofi etc.
ărcat, 3 maşini pneumatice de ram- de muncă ale atelierelor. rate de la Agrosem din Alba Pentru o bună conducere a
Iulla o mare. parte din semin întregii activităţi a gospodăriei,
leat, 6 transportoare cu raclete, 4 Inovaţii de a citi şi scrie corect
ampresoare, 4 locomotive de mină. In cursul zilei de 12 februa „Armături pentru galerii din tu ţele necesare insămînţărilor din o atenţie deosebită s-a acordat Baza formării şi dezvoltării ţii fie din manual, fie confec
rie, la cabinetul tehnic al m i buri telescopice şi grindă meta această epocă. Primind semin alegerii şi pregătirii celor mai deprinderilor de muncă ordo ţionată de învăţători. In conti
înzestrarea tehnică a minelor apar- nei Petrila, au fost înregistrate lică“, „Dispozitive de blocare a ţe din soiuri cu productivitate bune cadre. In prezent, se află nată şi susţinută, în vederea în nuare s-a acordat atenţie pro
separatorilor“ şi „Declanşator ridicată, pe o suprafaţă de 5 ha. la şcolarizare preşedintele gos suşirii cît mai temeinice a cu nunţării corecte şi mai ales for
nînd Trustului minier Deva creşte două propuneri de inovaţii. Cu la transportul cu raclete“. se va semăna porumb destinat podăriei, doi brigadieri de cîmp, noştinţelor, se pun în şcoala mării de cuvinte cu sunetul nou,
acestea, numărul total al ino obţinerii a cite 5.000 kg. po un brigadier zootehnic şi un şef elementară. Din primul moment precum şi recunoaşterii lui în
i în acest au. Pînă acum s-au pre- rumb boabe la ha. Suprafaţa de echipă legumicolă. învăţătorului îi revine sarcina cuvinte. Odată însuşit sunetul,
vaţiilor propuse de la începu Aplicarea lor in practică va amintită este situată în tere de-a forma priceperi şi deprin s-a trecut la predarea semnului
ăzut cheltuieli pentru utilaje în va- tul anului şi pînă la data amin aduce o contribuţie preţioasă nul cel mai fertil şi este bine Avînd în permanenţă sprijinul deri. Acestea cer însă o orga scris al sunetului, litera.
pregătită. Un membru din con şi îndrumarea comitetului raio nizare şi o pregătire perma
rare de circa 13 milioane iei. Gu tită se ridică la ÎS. Printre cele la sporirea producţiei şi pro siliul de conducere răspunde de nal de partid Orăştle, a sfatu nentă. In scopul însuşirii conştiente
mai valoroase s în t: „Susţinerea ductivităţii muncii la exploata executarea tuturor lucrărilor pe lui popular raional şi a cadrelor a literei şt recunoaşterii ei W
ceşti bani s-au cumpărat locomotive lotul destinat acestei producţii. tehnice agricole din raion, co In cele ce urmează, voi arăta cuvinte, s-au folosit alfabetarele.
metalică in abatajele cameră rea minieră Petrila. De pe cele 365 ha. care vor fi lectiviştii din satul Cioara pun cum s-a procedat pentru for Cu ajutorul literelor învăţate
cultivate cu porumb s-a plani încă de pe acum temelii trai marea deprinderii de a scrie Şt s-au compus cuvinte şi propo
mia. ficat să se obţină în medie cîte nice recoltelor din anul acesta. citi corect, conştient şl expre ziţiuni. S-au organizat jocuri
2.500 kg. porumb boabe la ha. Ei sînt hotărîţi să sporească con siv la clasele a l-a de la şcGala de cuvinte care să aibă la în
In acest an, co Pregătirile făcute pînă acum tinuu producţia agricolă şl pro de 8 ani „Dr. Petru Groza“ din ceput ori la sfirşit aceeaşi sila
lectiviştii din satul constituie o garanţie sigură că ductivitatea animalelor, contri Deva. bă. S-au dat texte cu propozi
Lâpuşnic, raionul cifrele prevăzute in planul 'de buind în acest fel la consolida ţiuni din care lipseau silabe sau
Ilia, vor ridica noi Folosind metoda fonetică ana- cuvinte, iar elevii trebuiau să
construcţii zooteh producţie vor fi realizate şi rea economico organizatorică a litico-sintetică, învăţătorii care le formeze cu litere din alfa
nice. Pentru reali gospodăriei lor colective. predau la clasele a l-a, au dat
zarea lor Ia terme
nele prevăzute, încă Noi construcţii social-culturale mare atenţie perioadei prea- betar.
de pc acum se mun becedare, insistind asupra ex Acum, cînd s-a sfirşit perioa
ceşte de zor la pre
gătirea materialelor Anul acesta, din fondurile de să. De asemenea, în noua aşe primării orale a elevilor şi, în da abecedară. constatăm că in
de construcţie nece investiţii ale sfatului popular zare hiba de lingă viitorul lac mod deosebit, asupra formării clasele a I-a ale şcolii noastre
sare. regional au fost începute de că de acumulare al Cernei, se va de propoziţiuni, despărţirii lor s au obţinut rezultate frumoa
tre constructori o serie de lu construi o şcoală cu 3 săli de in cuvinte, silabe şi sunete, pro se. Astfel, toţi elevii pot citi,
|N FOTO: Colec crări noi de interes social-cul clasă. nunţării acestora, lucru ce a respectind semnele de punctua
tiviştii Traian Ger- tural. Astfel, s-a început con uşurat înţelegerea citirii şi scrie ţie, folosesc intonaţia adecvată
cea, Lazăr Costa, strucţia în oraşul Vulcan a unul Sînt de asemenea in construc rii in perioada abecedară. textului, pot reda prin cuvinte
Ioan Furcă şi Ionel nou local de şcoală care va avea ţie un cinematograf în comuna esenţialul din lecţii atlt oral
Gherea dimensio- 16 săli de clasă iar in oraşul Ilia cu 400 locuri şi se conti S-a insistat apoi asupra cu- cit şi in scris.
nînd la gater lem nuă lucrările la localul pentru vintului şi separării noului su
nul pentru construc Alba lulia a unei şcoli pregăti net din cuvinte separate, din înv. MARIA TOMA
ţii propoziţiuni formulate de elevi
responsabila comisiei metodice
toare de cadre cu S săli de cla- căminul cultural din Dobra. în urma analizei unei ilustra Şcoala „Dr. Petru Groza" Deva
