Page 65 - 1962-03

PROLETAR* DIN TOATE TAR ILE, UM1ŢI-VA '
f lAnul XIV. Nr. 2250
m-
INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965
La cuptorul nrs04-OOCOOOOOOOOOOO
o Constantin Enache mai privi mai sigure căi pentru sfyori- gajamentul este pe deplin o
2 odată prin vizor la clocotul
L metalului incandescent din
g pintecele cuptorului şi se in-
So dreptă cil paşi rari, măsu-
raţi, către cabina de coman-
3 dă. „Da... Bine s-au ginăit
g jurnaliştii din Câlan — cugeta
g el. Să realizezi cu trei ani mai
g devreme indicii prevăzuţi de
g Congresul al III-lea al parti-
o dului /... Angajamentul secţiei
$ noastre este să depăşim cu 4
4 la sută productivitatea c-up-
o ţoapelor prevăzută pentru
5 1965... Cuptorul nostru este
$ nou, a intrat în funcţiune abia
S anul trecut... Totul depinde
2 numai de felul in care ne cr
2 ganizăm munca...11.
2 — E h ! O vom scoate la ca-
g pat şi încă bine!' — exclamă
c el mai mult ca pentru sine
cină ajunse lingă ceilalţi.
— !?...
— Ce vă miraţi ? Mă gin-
deam cum să facem să îmbu-
3 nătăţim indicele de utilizare
2 al cuptorului, ştiţi doar, ne-am tru a elabora oţel mult şi de Fără îndoială că la reduce-
$ angajat-să depăşim pe cel pla- bună calitate. Le vorbea ăes- rea duratei de elaborare mai o
x nificat pentru 1065. Asta vreau ^rc dozare, despre ’disciplina contribuiau şi alţi factori: ur- <S
o să discutăm acuma...
o Discuţia a pornit de la rezer- rului vechi..: N-a scăpat nici metrilor de funcţionare a cup- o
o vele interne, de la greşelile pe cei mai mic amănunt. La urmă torului. menţinerea unei tem - 2
S care le-au sâvirşit înainte. Ex- şi-au spus toţi cuvîntul. ‘Aşa perâturi ridicate, dozarea co- g
$ perienţa le-a dovedit că cele au ajuns la concluzia cu aon-
OOCOOOOOOQOOCOOOOOOOOOOQOOOOOOOCOOOOOOOOOOCOOQOOOO
Oamenii
La sfîrşit de săptămînă.,.
in cursul săptăminii, in mi­
nele şi întreprinderile Văii Jiu­
lu io a m en ii muncesc cu multă
dragoste. Priceperea, forţele lor
sint îndreptate spre acelaşi ţel:
îndeplinirea sarcinilor ele pro­
ducţie. O dată cu încheierea şu­
tului de sfîrşit de săptămînă
acei care au scos la ziuă mit
de tone de cărbune, cei care
au confecţionat şi reparat uti­
laje de calitate şi toţi munci­
torii din localităţile Văii Jiului, cind petrilenti se întreceau la
se pregătesc să petreacă o du­
minică cit mai plăcută. Spec­
tacole de teatru, de cinema, vi­
zionează ei şi în alte zile, după
orele de serviciu. Desigur că şi
duminica, multe familii îşi pe­
trec citeva ore plăcute în să­
lile ăe cultură. Dar mulţi, foar­
te mulţi, preferă aerul tare al
munţilor, al pădurilor ce în­
conjoară bazinul carbonifer, pi­
torescul pîraielor de munte. Ge­
rul iernii nu împiedică cîtuşi de
puţin pe oamenii care se avîn-
tă cu curaj, spre culmile înză­ pitoreşti din împrejurimile Văii
pezite, spre cabane. Grupuri de
mineri, lăcătuşi, constructori, fi­ Durainică hunedoreană
latori sau ceferişti, iau pieptiş
munţii spre cabanele Rusu, Fa-
riiig. Straja, Cîmpul lui Neag,
Vulcan sau spre alte frumuseţi
ale naturii.
Cu cîtva timp in urnă, dea­
lul Voievodului a găzduit un
grup ăe familii de mineri din
Petriia. Era aici şi. minerul frun­ menii Hunedoarei se odihnesc, se re­
guvernul R. P. Romlne a recunoscut de drept
guvernul provizoriu al Republicii Algeria
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine, ion Gheorghe
Maurer, a adresat următoarea telegramă preşedintelui guvernului provizoriu al Republicii
Algeria, Ben Youssef Ben Khedda:
Domnule preşedinte, a colonialismului şi a consolidării păcii in lu­
M iercuri 21 m artie 1962 4 pagini 20 bani Am luat cunoştinţă cu vie bucurie despre acor­ mea întreagă.
dul dintre guvernul provizoriu al Republicii Al­
Instituirea geria şi guvernul francez, cu privire la autode­ Guvernul Republicii Populare Romine, expri-
„Zilei Tineretului terminarea Algeriei ca stat independent, suve­ mîml sentimentele de prietenie ale poporului
din Republica ran şi la încetarea războiului în Algeria. romîn faţă de poporul algerian, declară că recu­
Populară Romînă“ noaşte dc drept guvernul provizoriu al Repu­
Vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte,
ca în numele poporului romîn. al guvernului blicii Algeria şi îşi exprimă dorinţa de a stabili
Republicii Populare Romine şi al meu personal cu el relaţii diplomatice. Guvernul romîn este
să felicit călduros poporul algerian, guvernul
provizoriu al Republicii Algeria şi pe dv. perso­ încredinţat că relaţiile, prieteneşti existente în­
nal pentru această mare victorie în lupta pentru tre poporul romîn şi poporul algerian se vor
independenţă şi suveranitate naţională. dezvolta multilateral în interesul ambelor ţări.
Această victorie constituie o contribuţie de Guvernul şî poporul romîn urează din toată
seamă la cauza măreaţă a lichidării definitive inima guvernului şi eroicului popor algerian
succes în construirea 3tatului naţional indepen­
dent şi suveran, în crearea unei economii pros­
pere şi a unei culturi înfloritoare.
~ b*L35?5U:-
n.SXr * rtK rr:ii?}?:?. Tcsrrt—
Curs de calificare ScSiimb ile experienţă în cultivarea legumelor
Anul acesta (19-20 m artie) s-au îm ­
oooo<x>ooooocoooo plinit 40 de ani de la crearea de către O rganizaţia de partid de la servi­ In scopul generalizării expe­ grădinăritului. Prin valorifica­
Partidul Comunist din Romîiiia a or­ rienţei bune privind cultivarea rea legumelor şi zarzavaturilor
5 oo ganizaţiei comuniste de tineret din ţara ciul control tehnic-calitativ al U.V. legumelor şi zarzavaturilor, zi­ de pe 30 ha. ei au realizat veni­
noastră. lele trecute, din iniţiativa Co­ turi în valoare de peste 300.00~0
Călan, in scopul îm bunătăţirii a c ­ mitetului orăşenesc de partid de lei, cu 34.000 lei mai mult de-
rea productivităţii cuptorului, realizabil. 2 Cu acest prilej. Comitetul Central al tivităţii acestuia, a cerut conducerii Deva, a avut loc la G.A.C. din
Partidului Muncitoresc Romîn a ho- ca îm preună cu comitetul sindica­ Sîntandrei un schimb de expe­ cît se prevăzuse în planul de
sint scurtarea duratei de ela­ ...De atunci, Enache şi orta- g tărît instituirea „Zilei Tineretului din tului să organizeze un curs de n- rienţă
borare a şarjelor şi respecta­ cii lui, puteau fi văzuţi Pe o Republica Populară Romînă", cînd se -gdicare a calificării controlorilor de. producţie.
rea întocmai a tehnologiei. platformă in fiecare zi cu cel o v a aniv ersa şi crearea Uniunii I mere- Participanţii la schimbul de
In vederea uşurării muncit puţin un sfert de oră înain- <> tuîni Comunist. ' calitate de la secţiile turnătorie I experienţă — preşedinţi ai Legumicultoare fruntaşe ca
lor. conducerea secţiei îndru­ tea schimbului. Discutau cu g şi II, furnale, m ontaj, em aiiaj, re ­ Aurelia Munteanu, Maria Morar,
mată. de comitetul de partid, cei care urmau să plece des- g cepţie şi sep arat pentru cei de la G.A.C., brigadieri, colectivişti
secţia semicocs, Rozalia Popa, Saveta Lazăr şi
VASILE TATARUŞ
luase şi o seamă de măsuri pre felul în care a fost pre- 6 Ziua Tineretului v a fi sărb ăto rită în GHEORGHE TURCANIJ' care lucrează în legumicultura altele au împărtăşit cu această
fiecare au, în ziua de 2 mai. turnători
tehnico - organizatorice. Este gătită şarja, stadiul in care se q şi ingineri agronomi din G.A.C. ocazie celor prezenţi, metodele
vorba de modificarea oalelor afla, şi îşi pregăteau cu me- g au luat cu acest prilej cunoştin­ folosite de ele pentru obţinerea
de turnare de la 195 la 210 iiculozitate materialele. Acea- g ţă despre succesele pe care le-au unor producţii sporite.
tone. aplicarea unor noi meto­ stă din urmă operaţie o veri- g Vom spori productivitatea dobîndit în anul trecut colecti­ P. JURC0NI
de de reparaţie a vetrelor in fiea, ca pe un lucru foarte g viştii din Sîntandrei în domeniul
corespondent
cald şi altele. Urma doar ca important, chiar şeful de echi- o animalelor
ei să le folosească din plin. pă. Şi. bineînţeles, în mod deo- g
— Da. va trebui să cîştigăm sebit, se ocupa de pregătirea g ŞTIRILE ZILEI
timp, cit mai mult timp — fierului vechi. 'Astfel, după o
spunea şeful de echipă. Şi preluarea lucrului erau in de- o Una din principalele sarcini rurnb furajer în cultură 'dublă *n»wr*fi»wwtY.;.^iwrjaiufcîsvrjacA/te
asta, ştiţi bine că o putem plină cunoştinţă de tot ceea g pe oare Congresul al ni-lea al pe 30 hectare, boreeag pe 5 hec­
partidului le-a trasat gospodă­ tare, ovăz pe 30 hectare, sfeclă I
riilor agricole colective este spo­ semizaharată pe 10 hectare şi
face pregătind din timp mate­ ce urma să se întîmple. Avînd g rirea permanentă a efectivelor dovleci în cultură intercalată pe Centrala telefonică In vizită ţ
riale pentru, decarburarea şi materialele la îndemlnă, pe g de animale şi a productivităţii 75 hectare. In plus, pe baza funcţionează
ajustarea vetrei şi începînd lingă faptul că aveau posibi- g contractului încheiat cu I.C.I.L-, la Cluj >
lor, /Avînd in vedere acest lucru, In ultimul timp, convorbirile la centrala 5
folosind mijloacele proprii şi vom primi 33 tone tărîţe şi vom telefonică a staţiei C.F.R. Teiuş erau con­
această ultimă operaţie chiar litatea să facă decarburarea o turbate. Aceasta, din cauza uzurii instala­ >
în timpul evacuării şarjei... rapid, puteaţi începe ajustarea g ţiei: fişe cu joc, chei uzate etc. După toate In dim ineaţa zilei <,
Cei din jur îl ascultau cu vetrei o dată cu evacuarea, g creditele acordate de stat, noi mura produsele secundare pro­ constatările, era necesară o centrală nouă.
am sporit an de an efectivul de venite din cultura cerealelor. Muncitorii sectorului P.T.T.R. Teiuş insă, de ieri, autocarul
animale proprietate obştească. Pentru sporirea productivităţii s-au angajat să remedieze voluntar toate
atenţie. In cuvinte simple, el ceea ce le aducea un cîştlg g In prezent gospodăria noastră păşunilor am trecut la executa­ defecţiunile la centrala existentă, fără a Agenţiei regionale L
deţine 254 bovine (din care 110 rea lucrărilor de întreţinere şi o scoate din funcţiune. Ei au făcut acest
trecea în revistă toate posibi­ de timp apreciabil: aproape o o vaci şi juninci), 924 ovine şi 185 lucru în peste 200 ore de muncă patriotică. O.N.T. „Carp,aii“ ’
In prezent, centrala funcţionează.
Deva a pornit din ?
Printre cei care au muncit cu mai multă
lităţile de care dispuneau pen­ oră la fiecare şarjă. o sirguinţă, sint tovarăşii Dumitru Tirpescu, nou la drum. Un ?
Petru Perţa, Ioan Tătarii şi Iuliu Crişan.
gru p de 45 oam eni \
I. LUPSAN
porcine ( din care 36 sînt scroa­ vom aplica totodată ingrăşarea ai muncii din ceu- >
corespondent
fe). Datorită faptului că secto­ prin tîrlire şi cu urină. O aten­ truI m inier G helar, .
de producţie, pregătirea fie- mărirea îndeaproape a para- o rul zootehnic s-a dovedit a fi ţie mare acordăm respectării au plecat să vizite- ţ
una din sursele permanent adu­ programului de grajd, ţinerii ze oraşul Cluj, in­
cătoare de mari venituri bă­ evidenţei stricte a producţiei de tr-o excursie de o
zi. >
neşti, organiza- ______ ______ lapte, ridicării Excursioniştii au
rectă a şarjelor etc. Impor- o ţia de partid din calificării îngri- vizilat grădina bo­
tant este că oţelarii au folo-
cadrul gospodă­ Anul acesia — în fiecare jitorilor - mulgă- tanica, nou! centru
riei a indicat G.A.C., 3.000 lIHiirri lappftie universitar, între­
consiliului de
conducere să ia pe cap de vacă furajjaîă Pe lîngă toate prinderea „lănos
măsuri corespun- _
zătoâre i-n vede­ llerbak" şi alte : : ţ
wiscpeifeacoioâBtir acestea, punem bieclive.
o mare bază pe
l A u tolib răria Noi unităţi comerciale
rea dezvoltării in continuare a alcătuirea unor raţii echilibra-
vor mai fi dale in
creşterii animalelor. Totodată, te. - l a s«c o a lă folosinţă un complex
ele magazine la Gu-
consiliul de conducere a fost în­ întocmind raţii complete şi U n i u n e a regio­ rabarza, un magazin
drumat să asigure condiţii din administrîndu-ie progresiv, în universal cu bufet la
Zilele trecute, pe nală a cooperative­
cele mai bune pentru sporirea luna februarie am înregistrat o porţile Şcolii profe­ lor de consum ame­ Vălişoara, un maga­
producţiei de lapte, carne şi lină. creştere a producţiei de lapte sionale zootehnice najează şi deschide zin mixt la Balomir,
toate construite din
Din experienţa anului trecut pe cap de vacii furajată, cu 50 din G altiu, raionul noi unităţi comer­ fonduri, centrale, pre­
cum şi un magazin
ne-am convins că un factor ho- litri faţă de aceeaşi lună a anu­ Alba, a intrat un ciale. De la începu­ specializat de încăl­
ţăminte la Orăştie,
tăritor în sporirea producţiei de lui trecut. oaspete d r a g : au ­ tul anului şi pină in
un magazin ăe legu­
lapte, alături de permanentiza­ Măsurile care au fost luate în tolibrăria -coopera­
ţiei de consum, n- me şi fructe, o pa­
rea îngrijitorilor-mulgători şi cadrul gospodăriei ne vor da po­ prezent, din fonduri­
asigurarea de adăposturi cores­ sibilitatea ca in tot timpul anu­ tiserie la Sebeş şi un
punzătoare, este şi crearea unei lui să putem alcătui raţii cores­ provizionată cu sute le proprii, au fost a-
punzătoare producţiilor obţi- bufet „Expres“ la Pe-
baze furajere îndestulătoare şi de cărţi necesare menajate în Haţeg
treşti.
<X>0-C000000:>00<>0<>000<>00000c'<r variată în tot cursul anului. In nute. cadrelor didactice un magazin metalo-
pjwaiy»*m ufr.im .’jr.KannaanaKvnmnivnHMiLii uiniA, acest scop, încă din toamna tre­ Avem create toate condiţiile şi elevilor. In m ai chimic şi un maga­
cută, noi am semănat 200 hecta­ pentru ca în acest an să obţi­
Comunistul Toma Saila, m aistru re cu trifoi şi 40 hectare cu se­ nem in medie cîte 3.000 litri lap ­ puţin de 15 minute zin specializat de
de schimb la O.S.M. 2 (C.S.H.), cară furajeră pentru masă ver­ au fost difuzate aici chimicale, în Orăştie
este bun organizator al producţiei. El de. Pentru ca să avem masă te pe cap de vacă furajată şi peste 100 de volu­
conduce cu pricepere operaţiile de ela­ cîte 48 litri lapte şi 2,3 kg. lină me de specialitate şi un bufet şi. un chioşc
verde pe o perioadă mai înde­
borare a şarjelor Ia cuptoarele 1, 2,3, lungată, am semănat secara Ia semifină de la fiecare oaie. Dc beletristice. alimentar, iar în co­
străduindu-se să dea patriei numai intervale de 5-10 zile. In prim ă­
otel de calitate. vara aceasta vom mai cultiva aceea, noi ne alăturăm iniţiati­ Ing. V. VANŢA muna Pui un bufet.
porumb siloz pe 52 hectare, po.
vei pornită de către colectiviştii corespondent Pină la 1 mai a.c.,
din Apoldul de Sus. Prin reali­ Concurs literar-muzical
zarea obiectivelor pe care ni le- In cinstea zilei de 23 A ugust, cea dc a X V lli-a aniversare a eliberăriij
am propus, vom consolida con­ patriei noastre de sub jugul fascist, Casa regională a creaţiei populare]
munciizilele, de tinuu puterea economică a gos­ organizează un concurs literar-m uzical cu te m a : „CONSTRUIM O VIATAţ
podăriei noastre colective, vom NOUA".
spori veniturile colectiviştilor.
La acest concurs, care are un caracter de masă, pol participa m em brii.
cercurilor literare şi alţi creatori din regiunea noaslră. Se pot prezenta lu­
IOAN ADAMI crări în proză — reportaje, schije, povestiri ele. — piese de teatru in tr-u n '
şcoală cu acelaşi sfat grijuliu : „Să secretar al organizaţiei de bază act, versuri, texte pentru brigăzile artistice de agitaţie, culegeri de folclor]
învăţaţi b in e !". P.M.R. ‘ nou, cîntece — text şi m uzică — pentru cor mixt, pe două sau pairii voci.
taş ştefan Laszlo, artificierul Jiului, La cabane a.u poposit
Mişu Dima, maistrul miner peste 1.000 de familii. Ţaţă, în dim ineaţa zilei despre care SAMOILĂ TILEAGA Creaţiile vor fi inspirate din re a liz ă rile oam enilor muncii din reg iu n ea!
Gheorghe Cenar şi. mulţi, alţii, c vorba, aproape 100 de iubitori ai n oastră în anii puterii populare, vor în fă ţiş a dc asem enea, hotărârea şi elanul
împreună cu ei era şi secreta­ Pe lingă spectacolele dc tea­ basm elor s-au adunat la biblioteca clu­ preşedinte al G.A.C. cu care aceştia m uncesc pentru în fă p tu ire a sarcinilor trasate de cel de-al III-
rul comitetului de partid, Tro­ tru şi cinema, pe Ungă acţiu­ bului „Filim on Sîrbu“-I.6.S.H., pen­ lea C ongres al R.M.R. pentru d esăv ârşirea construcţiei socialiste în p a tria j
ian Dobrican. nile culturale de masă ce se or­ tru ca să asculte poveşti şi pentru a GHEORGHE POPESCU noastră.
ganizează simbătă şi duminică viziona filme de copii. Iar în timp ce
Am petrecut o duminică plă­ la cluburile muncitoreşti, pe ei urm ăreau cu emoţie întîm plările lui inginer zootehnist la G.A.C. din Cele mai reuşite lucrări vor fi prem iate.
cută, întreclndu-se intr-un con­ lingă excursii etc., locuitorii „G îză m ică, g u ră cască“, peste 200 Ungurei raionul Sebeş
de muncitori din taberele sociale ascul­
tau conferinţa „Despre vrăji, dofto-
curs de tir şi... un mic campio­ Văii Jiului îşi petrec acum roaie şi leacuri băbeşti". Apoi, in
nat dc şah, parte din duminici şi pe sta­ continuare, au urm ărit cu deosebită
dion. susţinincl echipele lor fa­ satisfacţie antrenantul program pre­
şi, poate că in acelaşi timp vorite in campionatul de fo t­ zentat de brigada artistică de agitaţie
bal republican şi regional. Du­ de la şantierul de construcţii nr. I.
Ur, mulţi muncitori din Lupeni, minică, bunăoară, la meciul din­
Petroşani şi Vulcan printre care M uncitorii de la laminorul bluming
maistrul miner Carol Nagyf lă­ tre echipele de categoria A Mi­ au participat şi ei la conferinţa „C ă­
cătuşul Ludovic Kotto, electri­ nerul Lupeni şi Rapid Bucu­ lătorie în viitor. — P atria noastră în
cianul Gli. Haiduc, Aurel Kom- reşti, au fost prezenţi pe sta­ 1965“ şi la program ul dat de brigada
şa, Eugen Petcu, Valeriu Pop dion aproape 6.000 de munci­ artistică dc agitaţie de la exploatare —
utilaje, muncitorii de la Buituri au a s­
etc. participau sau asistau la. tori din toate localităţile ora­ cultat conferinţa „Bolile de inim ă şi
întrecerea schiorilor veniţi la şului Petroşani. prevenirea lor", urm ată de un specta­
cabanele Rusu, Parîng şi Cîm­ col prezentat de către brigada artis­
pul lui Neag. Excursiilet spectacolele, com­ tică de agitaţie de Ia şantierul de con­
petiţiilor sportive, entuziasmea­ strucţii nr. 2, iar m uncitorii de la
Este mare numărul celor care ză pe muncitorii Văii Jiului, le Bîrcea au urm ărit cu viu interes ex­
numai in acest an şi-au petre­ dau noi puteri în muncă, aju-
cut 'duminicile la cabanele tu ­ tîndu-i să mărească de la o punerea „Viitorul aparţine păcii", ur­
ristice, ca şi al acelora care au săptămînă la alta realizările m ată de programul pe care l-a prezen­
făcut excursii în diferite locuri din producţie. ta t brigada artistică de agitaţie de la
şantierul de construcţii nr. 5. Aşa a
R. BUDIN trecut o jutnăiate de zi.
Seara, în cadrul clubului I.C.S.H. a
fost organizată o seară de dans pentru
tineret.
Acesta nu e, desigur, întregul pro­
Fream ătul muncii, în această zi, e ţile larg deschise, cluburile, cinem a­ o gram al Hunedoarei dintr-o zi de odih;
tografele, sălile de cultură. Gei casrite. dnină. pAlrintrebtouiatîencăacmeuslttee rîcnădiuriL pen­
m ai domol. D oar acolo unde focul rut timp de o săptăm înă au lucrat ne2o­ dintru dao-1rinreţdaa îfnierînbtriengtiem e. dAem înasemg- Utemişţij Pavei Călin şi Ioan P'reflulescw, muncitori la secţia I-a furnale a C.S.H.. sînt
se stinge niciodată, omul topeşte m eta­ bosiţi la strung, Ia forjă, în birougri, face totul pentru realizarea o buni prieteni ai bibliotecii volante din secţie. De la începutul anului fiecare dintre ei a citit
lul, îl modelează. încolo, astăzi, o a­ acum se reconfortează. Şi nu numoai cun astucaciceis dao.arancgiteavjaamasepnetcuteludi,in m uOl­ circa 30 cărţi.
ei fac acest lucru, ci şi tinerele mloă- şi tipl-lealue alcutiavti.tăţi Dcea,.stCauonlsataînndtienm în2a
creează. E o duminică obişnuită. Iar IN FOTO: Tov, P. Călin şi I. Prcdulcscu răsfoind cărţile recomandate de bibliotecara
Doina Moroianu.
dacă m aşinile din ateliere stau, astăzi, diţe pe care in fiecare zi, timp de.2o Enmaucnhceit,orilorC, odnusmtiannictai,n laBrHîunnzeedio, ar2a.
activează in schimb din plin, cu por- săptăm înă, le-au trimis părinţii 2Ia Petru Zebrea şi ceilalţi, ,aVu. DhoA-N 2
g tării să nu precupeţească nici g
o un efort pentru a depăşi in o