Page 68 - 1962-03

•paLf. n
Ideea dezarmării generale şi loiale
¦acreai drum adînc în conşliinfa popoarelor
Cuvîntarea tovarăşului Cornelia Mănescu
la şedinţa Comitetului celor 18 pentru dezarmare
GENEVA 20 (Ager,preş). —
La 20 martie în Palatul Naţiunilor de la Geneva a avut rând astfel om enirea de cel mai m are de război.
loc sub preşedinţia delegatului indiei, K. Menon cea de-a
5-a şedinţa a Comitetului celor 18 state pentru dezarmare la
care au luat cuvântul reprezentanţii Marii Britanii, R. P. Ro­
mâne, Suediei şi indiei.
După cuvîntarea lui K. Menon, ministrul 'Apărării al in ­
diei, şedinţa a luat -sfârşit. Următoarea şedinţă are loc la 21
martie.
Luînd cuvintul la şedinţa din 20 martie a Comitetului
celor 18 state pentru dezarmare, Corneliu Mănescu, ministrul
Afacerilor Externe al R. P. Romîne, conducătorul delegaţiei
R. P. Romine la conferinţa de la Geneva, a spus :
Domnule preşedinte,
Domnilor delegaţi,
L ucrările C om itetului celor 18 se
găsesc astăzi în centrul atenţiei lumii
întregi. Sute de milioane de oameni,
toate popoarele aşteaptă ca tratativele
pc care le purtăm aici din însărci­
narea guvernelor statelor noastre să
soluţioneze neîntîrziat problema dezar­
mării generale şi totale, în scopul
abolirii războiului şi al asigurării pă­
cii în lume. ^ . Ar ,
L a 18 februarie 1062, răspunzînd
propunerii şefului guvernului sovietic,
N. S. HruşciOv, ca lucrările C om ite­
tului celor 18 să înceapă la cel mai
înalt nivel, preşedintele Consiliului dc
S tat al Republicii Populare Romîne,
Gheorghc Giieorghîu - Dej, dîndu-şi
acordul, a declarat că „în 'actualele
condiţii, cînd datorită arm elor mo­
derne un nou război ar aduce ome­
nirii distrugeri .şi calam ităţi incalcu­ tru, existenţa declaraţiei comune so-
labile, problema dezarm ării trebuie să
tic dezbătută şi rezolvată înfr-un spi­
rit de deplină răspundere şi cu ma­
ximum de eticien ţă“.
Am ţinut, domnule preşedinte, să
am intesc încă de Ia început această
declaraţie, pentru a fi înţeles pc de­
plin spiritul în care participăm la
negocierile care nc-au reunit în acea­
stă sală. Delegaţia Republicii Popu­
lare Romîne este hotărîtă să depună
toate străduinţele şi să-şi aducă în­
treaga sa contribuţie la îndeplinirea
m andatului încredinţat prin rezoluţia
A dunării G enerale a O.N.U.
Facem aceasta cu conştiinţa că ne
revine o mare răspundere. Poporul
romîn, asemenea tuturor popoarelor
clin lum ea în treag ă, dă o m arc im­
portanţă dezarm ării generale şi to­
tale şi îşi exprimă speranţa că lu­
crările Comitetului vor fi încununate
de succes.
Popoarele lumii se află în faţa unei
situaţii extrem dc îngrijorătoare.
Cursa înarm ărilor — întreţinută de
unele, cercuri care tra g profituri dc
pe urma ei, constituie un factor de
creştere a încordării internaţionale şi
reprezintă o gravă primejdie pentru
pacea luni ii. E a ap asă cu o g reu tate
tot mai m are pc umerii popoarelor.
S-a creat situaţia cînd, acilmulîn-
du-se m ari can tităţi dc m ijloace dc
distrugere de o putere necunoscută
pina acum, asupra omenirii întregi
planează pericolul unui război nimi­
citor, fără precedent în istorie.
Din această situaţie există totuşi o
ieşire: dezarmarea, dezarmarea gene­
rală şi totală.
Ideea dezarm ării generale şi totale,
formulată de Uniunea Sovietică, şi-a
croit drum adînc în conştiinţa popoa­
relor. O pinia publică m ondială cerc
realizarea urgentă a dezarmării gene-
raic şi totale. Viaţa însăşi impune
înfăptuirea acestei nobile idei. O do­
vedeşte faptul că problema dezarm ă­
rii se află în dezbaterea m ultor con­
ferinţe internaţionale; o dovedeşte
faptul că s-a ajuns la istorica rezo­
luţie adoptată în un an im itate în 1959, reducerea forţelor arm ate ale U.R.S.S.
dc căirc Adunarea Generală a N aţiu­
nilor U n ite; o dem onstrează grăitor
documentele internaţionale care defi­
nesc misiunea încredinţată ©omitefulul
nostru.
Condiţiile în care Gomitetul celor
18 îşi desfăşoară lucrările sîn t carac­
terizate de gravitatea situaţiei produse
dc cursa înarm ărilor şi de necesitatea
de a i sc pune capăt.
A ceasta impune, după părerea de­
legaţiei romîne, concluzia ca sarcina
principală a Gomltctului celor ÎS este
dc a sc trece la alcătuirea grabnică a
uniri tra ta t dc dezarm are gen erală şi Ia început în lă tu ra re a pericolului unui vernul rom în porneşte de Ia punctul de
totală.
In legătură cir această conciuzîc,
am, voi să ne referim la unele su­
gestii iăcu ie aici, după care ar fi ne­
cesar „să continuăm eforluriie noastre
l.a această conferinţă fără în treru p e­
re“, indieîndu-so drept scop elabora­
rea „unei schiţe de p ro g ra m “, sa u a
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 139. 75, 671 laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.323, din b noiembrie 1919. — lip aru t: Întreprinderea Foii gratică „l Mai" — Deva.
„formei generale a unui program “, a
„unei declaraţii comune“ şi, în ultimă
instanţă, a unui „tratat sau tratate“.
Nouă ni se parc că acest mod de
a privi lucrurile nu este de loc clar.
El nu m erge spre rezolvarea grabnică
şi în esenţă a problem ei care stă în
faţa n o a stră : dezarm area generală şi
totală, consem nată îritr-un tratat, în­
cheiat în cel mai scurt timp.
S-au purtat num eroase discuţii ge­
nerale şi dc am ănunt privind dezar­
marea.
A sosit momentul dc a se trece la
o noua fază, aceea a întocmirii tra­
tatului dc dezarm are generală şi to­
tală pe baza rezoluţiei A dunării Ge­
nerale a O.N.U. Discuţiile la infinit
a r putea ii folosite pentru a se dis­
trag e atenţia de în continuarea cursei
înarm ărilor. Nu se poate pierde din
vedere nici faptul că guvernul S ta­
telor Unite a anunţat că va relua ex­
perienţele în atm osferă cu armele
nucleare, ceea ce mu poate decît să
sfîrncască îngrijorarea unanimă.
Iută pentru ce ric exprim ăm în că o
dată profunda noastră convingere că
sarcina Comitetului este elaborarea ne-
infirziufă a tratatului de dezarm are ge­
n erală şi totală.
Pentru activitatea Comitetului nos­
vieto-anterîcane asupra principiilor
stabilite pentru negocierile referitoare
Ia dezarm are, precum şi rep rezenta­
rea la dezbaterile Com itetului a celor
trei grupe principale de state exis­
tente astăzi în lume constituie con­
diţii favorabile.
O im portanţă deosebită o are îm­
prejurarea că dispunem dc la înce­
putul lucrărilor noastre de un proiect
dc tratat realist şi concret corespun­
zător principiilor Cartei Naţiunilor
Unite şi care poale servi drept bază
pentru soluţionarea pozitivă a proble­
mei dezarm ării. Avem în faţa noastră
proiectul dc tratat supus dc către de­
legaţia Uniunii Sovietice. Acest pro­
iect este dc natură să asigure toto­
dată lucrărilor Comitetului ritmul ope­
rativ atît dc necesar.
Care este criteriul dc apreciere a
eficacităţii propunerilor co nc-au fost
prezentate ?
După părerea delegaţiei romîne, cri­
teriul de bază al eficacităţii oricăror
propuneri de dezarm are csic efectul
pe care punerea lor în aplicare, l-ar
avea asupra cursei înarm ărilor şi pc-
ricoiului dc război.
Analîzînd prevederile proiectului so­
vietic dc tratat cu privire îa dezar­
marea generală şi totală sub un con­
trol internaţional riguros, constatăm
că ele corespund pc deplin acestei
cerinţe fundamentale. Proiectul sovie­
tic prevede încă dc la începutul in­
trării în vigoare a tratatului, elimi­
narea tuturor mijloacelor dc transport
la ţintă a arm elor nucleare; lichida­
rea tuturor bazelor militare aflate pe
teritorii străine şi retragerea trupe­
lor în limitele teritoriului n aţio n al;
şi S.U.A. la nivelul de 1,7 m ilioane
oameni, iar a arm atelor celorlalte sta ­
te la un nivel ce se va socoti nece--
s a r; reducerea substanţială a arm a­
mentului de tip dasic; interzicerea
lansării de rachete în stopuri milita­
re; asum area dc către statele deţină­
toare de arm e nucleare a obligaţiei
de a' n u tra n sm ite alto r sta te asem e­ expresia aspiraţiilor şi intereselor fun­
nea arm e sau informaţii necesare pro­
ducerii to r; reducerea corespunzătoa­
re a cheltuielilor militare.
Caracteristica esenţială a măsurilor
prevăzute pentru prima etapă constă
tocmai în faptul că ele urm ăresc, de
război rachcto-im dcar şi stăvilirea
cursei înarmărilor.
Distrugerea tuturor mijloacelor de
transport îa ţintă a armei nucleare
sim ultan cu desfiinţarea bazelor mili­
tare de pe teritorii străine ar face
practic imposibilă dezlănţuirea unui
atac cu folosirea acestei arme, elibe­ dezarm ării şi la înlăturarea' primejdiei propuşi au obţinut majoritatea la sută. împotrivă au votat nenţi conducători militarî*
pericol care a am eninţat-o vreodată.
Reducerea forţelor arm ate şi a ar­
m am entelor cie tip clasic, com binată
cu celelalte m ăsuri din etapa I ar
micşora în mod sim ţitor pericolul de
război în generai.
înfăptuirea m ăsurilor de dezarm are
în conţinutul, ritmul şi succesiunea
propusă va exercita o influenţa bine­
făcătoare asupra întregii situaţii in­
ternaţionale, va face să dispară at­
m osfera dc neîncredere şi suspiciune
în relaţiile dintre state, va crea con­
diţii favorabile înţelegerii şi .colaboră­
rii internaţionale, coexistenţei paşnice.
In acelaşi timp, dezarm area gene­
rală şi totală, eliberînd popoarele de
povara apăsătoare a cheltuielilor mi­
litare, ar deschide posibilităţi largi de
folosire a unor vaste resurse umane
şi m ateriale pentru progresul econo­
mic şi social, pentru sprijinirea efor­
turilor ţărilor recent eliberate, în ve­
derea dezvoltării lor economice.
Nu ne propunem să facem acum o
analiză a m ăsurilor prezentate Comite­
tului de delegaţia am ericană.
Pentru a putea să ne exprimăm mal
pc larg . Ia tim pul potrivit, punctul n o s­
tru de vedere, considerăm necesar să
subliniem că aceste propuneri ar tre­
bui să fie clarificate şi com pletate cie
delegaţia am ericană şi să li se dea un
caracter m ai concret, ceea ce după p ă­
rerea noastră, lipseşte în momentul dc
faţă.
D ar chiar dc pc acum constatăm că
spre deosebire de proiectul sovietic ca­
re prevede în prim a etapă lichidarea to­
tală a mijloacelor de transport a arm e­
lor nucleare, propunerea am ericană de
reducere num ai parţială a acestor m ij­
loace nu este în m ăsură să înlăture pe­
ricolul războiului, deoarece sc păstrează
m area m ajoritate a vehiculelor.
Aceeaşi Constatare se im pune şi cu
privire îa •propunerea referitoare la în- '
cciarea producţiei dc m ateriale fisio­
nabile şi transferul unor cantităţi de
uraniu 235 pentru scopuri paşnice. O
asem enea-m ăsură nu ar afecta stocu­
rile existente de arm e nucleare.
In acelaşi tim p,atrage atenţia faptul
că delegaţia am ericană nu a am intit
nimic despre problema lichidării baze­
lor m iiitare.de pe teritorii străine. Exis­
tenţa acestor baze constituie un factor
de am eninţare a păcii şi un obstacol în
taica îm bunătăţirii relaţiilor între state.
Domnule preşedinte,
Aş dori să rnă refer acum la urnit
discutata problem ă a. controlului. Noi
concepem controlul ca o parte compo­
nentă a procesului de dezarm are ge­
nerala şi totală. Fiecare m ăsură de de­
z a rm a re trebuie să sc efectueze dc ia
început pînă ia sfîrşit sub cel mai ri­
guros control internaţional.
Controlul trebuie să ofere toate g a ­
ranţiile posibile că nici un stat nu se
va putea sustrage de la îndeplinirea, în
termenele stabilite, a m ăsurilor dc de­
zarm a re şi nu va p u tea eluda, in tr-u n
fel sau altul, obligaţiile asum ate.
Caracterul, metodele şi întinderea
controlului şt, respectiv, funcţiile şi a-
tribuţiile organului de control trebuie sâ
corespundă, în orice etapă a procesu­
lui de dezarm are, naturii şi amploarei
m ăsurilor concrcîe de dezarm are.
După părerea delegaţiei romîne, m ă­
surile dc control propuse de guvernul
sovietic corespund pc deplin acestor ce­
rinţe. F iecare e ta p ă co n ţin u tă în pro-;
punerile sovietice rep rezin tă o împle-;
tîre organică a m ăsurilor dc dezarm a­
re cu ceie de control.
D eciarîndu-se pentru controlul c e l1
m ai eficace asupra m ăsurilor efective
de dezarm are, noi nc-am pronunţat şi
ne pronunţăm contra oricărei propu­
neri finzînd la instaurarea controlului
arm am en telo r. U n asem enea control riu
înseam nă altceva decît un mijloc pen­
tru obţinerea de informaţii m ilitare ne­
cesare altor scopuri decît dezarm ării.
Republica Populară Rouiînă este sin ­
cer ataşată cauzei păcii, înfăptuirii de,
zarm ării generale şi to ta le .şi dezvol­
tării unor reiaţii între state bazate pe
respectul reciproc, înţelegere şi coope­
rare.
Politica de pace a ţării noastre este
dam entale ale poporului romîn, care
îşi c o n sacră cu succes eforturile con-;
struirii unei economii înaintate şi asi­
gurării unei to t mai bogate vieţi m a­
teriale şi culturale.
Consecvent politicii sale de pace, gu­
vedere că soluţiile problemelor inter­
naţionale pot şi trebuie să fie găsite cu
înţelepciune şi răbdare pc calea tra ta ­
tivelor. E î este gafa să acorde spriji­
nul său oricărei iniţiative îndrep­
ta te spre in sta u ra re a unui clim at do
încredere şi destindere internaţională.
In legătură cu aceasta, ne exprimăm
convingerea că realizarea unor înţele­
geri regionale, inclusiv crearea de zo­
ne dcrtuciearizafe, constituie o contribu­
ţie în se m n a tă ia rezo lv area problem ei
MÜffltCTB $W *Ln?7W tiLÜ f Nr. 2250
i rcciy.s>;íwmKxM,acK?2.'.k'^rryssczrxiBrmrmnwcaftzagtmrssxooRis&i¦‘!rareu:~*vs&
ULTIMELE S T IR l Victoria candida* 58 poporului
— Rezultatele alegerile«i din U. R, S. S. —
MOSCOVA 20 (Agerpres). — absolută a voturilor şi au fost 564.155 persoane. Au fost anu­
TASS transmite : aleşi deputaţi în Sovietul Su­ late 7C6 buletine electorale.
Comisia centrală electorală prem al U.R.S.S. A fost publicată lista deputa­
pentru alegerile in Sovietul Su­ Pentru alegerile în Sovietul ţilor celor două camere ale So­
prem ai U.R.S.S. a dat publici­ Uniunii au fost organizate 791 vietului Suprem al U.R.S.S. Au
tăţii la 20 martie rezultatele circumscripţii electorale. Pentru fest aleşi deputaţi în Parlamen­
definitive ale alegerilor care au candidaţii în Sovietul Uniunii tul sovietic al noii legislaturi
avut loc la 18 martie. Potrivit au votat 139.210.431 persoane, Nlicita Kruşciov şi alţi conducă­
datelor comisiilor circumscrip­ sau 99,47 la sută. împotrivă au tori ai partidului comunist şi
ţiilor electorale, numărul alegă­ votat 746.!563 persoane. Au fost guvernului sovietic.
torilor în ansamblu pe U.R.S.S. anulate 815 buletine. Printre noii deputaţi se află)
a fost de 140.022.359 persoane,
l a , alegeri au participat I-entru alegerile în Sovietul muncitori, ţărani, oameni de şti­
139.957.809 persoane, sau 99,95 Naţionalităţilor au fost organi­ inţă, scriitori, oameni al cultu­
la sută. zate 652 circumscripţii electora­ rii şi artei, reprezentanţi ai or­
le. Pentru candidaţii în Sovie­ ganizaţiilor de partid, sovietice
In toate cele 1.443 de circum­ tul Naţionalităţilor au votat
scripţii electorale candidaţii 139.391.455 persoane, sau 99,60 şi altor organizaţii obşteşti, emi­
Delegaţia noastră ţine să amintească Problemele Internaţionale litigioase
repetatele propuneri ale guvernului ro­ trebuie rezolvate pe cale paşnică
mîn cu privire la transform area regiu­
nii B alcanice într-o zonă a păcii, fără Rezoluţia sesiunii Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii ~
arm am ent atomic, fără ram pe de lan ­
sare a rachetelor, fără baze militare
străine.
Ecoul pozitiv al propunerilor noas­
tre în ţările din această regiune şi îm ­
brăţişarea ideii de colaborare m ultila­ ViENA 20 (A g erp res). — Crearea in Europa C entrală a unei dalnic instaurat de colonialiştii portu­
terală balcanică de către cercuri tot m ai Rezoluţia adoptată la sesiunea Pre­ zone denuclearizate, a r putea să con­ ghezi.
largi dovedesc că există premise favo­ zidiului Consiliului Mondial al Păcii tribuie ia m icşorarea încordării în a- M işcarea mondială pentru pace, se
rabile pentru înfăptuirea unei asem e­ care a av u t ioc în zilele de 17 şi 18 m ar­ ceastâ regiune. spune în rezoluţie, este sprijinită de
nea propuneri. tie 1962 ia V iena cheam ă to ate forţele popoarele care luptă îm potriva colonia­
care luptă pentru pace să intensifice încercările guvernului S.U.A. de a lismului. Ea cheam ă forţele păcii să
Guvernul romîn va continua neobo­ lupta pentru rezolvarea paşnică a pro­ a tra g e ţările N.A.T.O. în acţiuni îm ­ lichideze focarele de încordare şi de
sit eforturile îndreptate spre transpu­ blemelor internaţionale nesoluţionate. potriva Cubei nu cunoaşte precedent război, precum şi să p u n ă c a p ă t ames-!
nerea în viaţă a propunerilor sale pri­ Prezidiul salută poporul algerian care, şi trebuie să fie respinse. tecului în treburile altor ţări.
vind consolidarea păcii şi securităţii în datorită luptei sale eroice de peste şapte
Balcani şi Europa. După cum se arată în rezoluţie, si­ Prezidiul Consiliului M ondial al P ă ­
tuaţia din Vietnam ul de sud se înrău­ cii a adoptat, de asem enea, u n apel în
probiema dezarm ării, în care se arată
Domnule preşedinte, ani pentru independenţa naţională, este tăţeşte pe zi ce trece. Acordul de la că pentru toate popoarele m ari şi mici
cursa înarm ărilor înseam nă mari difi­
Delegaţia romînă, călăuzită de do­ pe calea unei soluţionări a problemei G eneva din 1954 este acum în călcat din cultăţi economice, piedici în calea spre
nou de imperialismul am erican care progres şi spre adevărata independen­
rinţa sa sinceră de a promova o atm os­ care ţine seam a de cerinţele sale juste. aduce necontenit în Vietnam ul de sud tă naţională.
personal m ilitar şi o m are cantitate
fera prielnică peniru buna desfăşurare a Opinia publică mondială, se arată în de m ateriale militare şi creează aco­ Prezidiul Consiliului M ondial al P ă­
lo statul m ajor principal pentru acor­ cii subliniază faptul că apelul cu p ri­
lucrărilor Comitetului nostru şi ţinând rezoluţie, este neliniştită de situaţia darea ajutorului m ilitar american. vire la convocarea Congresului M ondial
Gongoul continuă să fie arena intri­ pentru dezarm are generală şi pace s-a
cont de tot ce s-a spus pînă acum de de­ creată din cauza divergenţelor dintre gilor colonialiste. bucurat de o largă aprobare.
legaţii care au vorbit înaintea noastră, m arile puteri în problem a germ ană şi Irianul de vest trebuie să fie reali­ Prezidiul cere să se trim ită repre­
de situaţia încordată din Germania. pit Indoneziei. zentanţi la acest C ongres care va avea
consideră că este absolut indicat să loc în tre 9 şi 14 iulie la M oscova, sâ
se freacă la o activitate mai rodnică, D upă cum se subliniază în rezoluţie, Poporul Angolei continuă să opună sc facă tot posibilul pentru ca anul
problema germ ană trebuie să fie regle­ o rezistenţă energică regimului pră- 1962 să devină an u l cînd se v a realiza
acordul cu privire Ia dezarm are.
mai organizată.
Pentru aceasta delegaţia Republicii m entată pe calea tratativelor şi priti în­ In declaraţia Prezidiului Consiliulut
Populare Romîne doreşte să facă urm ă­ cheierea Tratatului de pace care să in­ /Mondial al Păcii în problem a a lg eria­
cludă un nou statut pentru Berlinul nă se arată că Prezidiul Consiliului
toarele propuneri: Mondial al Păcii a primit cu mare sa­
a) . în şedinţele sale plenare,occidental. tisfacţie vestea că între guvernut pro­
vizoriu al Algeriei şi guvernul Franţei
Comitetul să se ocupe fără în­ =*? : s-a sem nat acordul cu privire la înce­
târziere de analizarea proiectu­ tarea focului în Algeria. Această vic­
lui de tra ta t pentru dezarmarea D opa în ceta rea focului torie, se spune în declaraţie, a deve­
nit posibilă datorită luptei eroice de
generală şi totală, prezentat de în A lgeria
către delegaţia Uniunii Sovieti­ eliberare naţională dusă de poporul
ce. In acelaşi timp, Comitetul să interviul lui Krim Belkasem algerian.
analizeze şi celelalte propuneri
făcute aici, cum sînt cele cuprin­ PARIS 20 (Agerpres)* — lă se deschide in faţa poporu­ Încetarea focului nu înseam nă însă
se în expunerea din 15 martie a pace deplină. Forţele iubitoare de pa­
Agenţia France Presse rela­ lui algerian. El trebuie să trea­
d-lui Dean Rusk. tează că într-un interviu acor­ că cu succes această perioadă
pentru a ajunge la independen­
b) . Avînd în vedere faptul cădat radioteleviziunii elveţiene ţă. De aceea poporul algerian
în cuvîntăfile rostite pînă acum trebuie să împiedice toate ac­
s-au făcut propuneri cu privire Krim Belkasem, vicepreşedinte ţiunile puse Ia cale de ultraco-
îa măsuri parţiale care să ducă al guvernului provizoriu al Re­ lonialişti, care Ignorind mersul
la destinderea relaţiilor dintre publicii Algeria, reîerindu-se la istoriei creează tot felul de pie­
dici în calea spre independenţă
state (asemenea propuneri S-au încheierea la Evian a acorduri­ a Algeriei şi se dedau zilnic la
expus în forma Ier cea mai cla­ lor franco-algeriene privind în­
ră în memorandumul sovietic,
dar se găsesc şi în cuvintele cetarea focului în Algeria a de­
d-lui Dean Ttusk), delegaţia ro­ clarat printre altele: „De acum crime împotriva populaţiei paş­ ce trebuie să fie şi pe viitor vigilente.
mână propune înfiinţarea unui înainte o nouă perioadă difici­ nice“. Este necesar ca guvernul francez să în­
Subcomitet, format din repre­
treprindă, în primul rînd, m ăsuri în ­
zentanţii celor 18 state, care să dreptate împotriva activităţii criminale
De Gaulle cerediscute măsurile necesare pen­ noîma Op.Au.S. terniciri
tru a se ajunge la destinderea
internaţională şi în. ultima in­
stanţă la dezarmarea generală PA RIS 20 (A g erp res). —• i9o2. ce permit preşedintelui republicii Duşmanii tratativelor
La 20 m artie A dunarea N aţională să semneze in viitor documente în le­
şi totală. Este de la sine înţe­ Franceză s-a întrunit intr-o sesiune ex­ gătură cu colaborarea Franţei şi A lge­ VIENTIANE 20 (Agerpres)*
traordinară in legătură cu încheierea riei, dacă în urm a autodeterm inării se — Gruparea de Ia Savan-
les că aceste discuţii trebuie să acordurilor franco-algeriene la Evian. va crea sta tu l alg erian independent şi, naket continuă să se opu­
ajute lucrările Comitetului nos­ In mesajul adresat Parlam entului, pre­ în sfîrşit pînă la crearea în Algeria a nă rezolvării problemei lao-
tru şi nu să ne rlîstragă atenţia şedintele de Gautie a cerut să i se organelor algeriene ale puterii de stat, ţiene pe calea tratativelor. Agen­
de la problema principală : de­ acorde noi largi îm puterniciri. să ia prin ordine sau decrete ale Con-
zarmarea generală şi totală.
c). In problema încetării Preşedintele a subliniat im portanţa siliului de .Miniştri, toate m ăsurile leg a­ ţia Associated Press relatează că
experienţelor nucleare care acordurilor a ţ privire la „încetarea lo­ te de aplicarea declaraţiilor menţio­ Fumi Nosavan a declarat din
preocupă în mod deosebit opi­ cului“ şi cu privire ta autodeterm inarea nate“
nou că regele Savang Vathana
nia publică, delegaţia romînă Algeriei. El a relevat dificultăţile care
După ce a fost citit în A dunarea N a­ trebuie să fie preşedintele viito­
propune instituirea unui Subco­ „se ivesc acum şi care se pot ivi în ţională, m esajul preşedintelui republi­ rului guvern laoţian, ceea ce
mitet al puterilor nucleare : U- viitor nu numai în ceea ce priveşte si­ cii. primul m inistru, Debré, a făcut o contravine acordurilor stabilite
niunea Sovietică. Statele Unite, tuaţia unui m are num ăr de oam eni şi declaraţie în num ele guvernului. El a între cei trei prinţi care pre­
Anglia şi Franţa. In cazul cînd a m ultor lucruri ci şi în domeniul or- expus pe scurt istoricul tratativelor văd ca Suvanna Fumma să fie
F ran ţa nu se va prezenta, repre­ dinei publice şi a securităţii statu lu i“. franco-algeriene şt conţinutul acordu­ numit preşedinte al guvernului
zentanţii primelor trei puteri să
De Gaulte a declarat că şeful sta ­ rilor încheiate ta Evian. dc coaliţie.
se reunească şi să înceapă discu­ tului şi guvernului trebuie să dispună
ţii pentru a găsi soluţia pro­ de m ijloace pentru a rezolva în Cele --Sfcäv®/dh?t--“
Ouvernui american a intentat acţiune judiciarăblemei încetării definitive a ex­ mai mici detalii problemele care se vor
perienţelor nucleare. ivi pe m ăsura aplicării acordurilor.
Delegaţia romînă roagă pe cei De aceea, el a an u n ţat că a hotărît împotriva Partidului Comunist
doi copreşedinţi să se întruneas­ „să prezinte in cadrul referendumului şi a patru dm conducătorii Iui
că şi să organizeze activitatea un proiect de lege care aprobă decla­
Comitetului în sensul propune­ raţiile guvern am en tale din 19 m artie
rilor supuse de noi.
NEW YORK 20 (A gerpres). — Hali, secretar general, Benjamin Dă-
Seria persecuţiilor dezlănţuite de au ­ vis, secretar naţional, Philip B art şi
torităţile am ericane îm potriva Partidu­ Elizabeth Guriey Flynn, membrii m ar­
lui Com unist din S.U.A. şi a conducă­ canţi ai partidului pentru „a-i obliga
torilor săi a m arcat zilele trecute o să plătească sum a de 381.544 dolari“
nouă etapă. După cum relatează agen­ reprezentînd aşa-zise „impozite" dato­
ţia F rance P resse la 19 m artie guver­ rate statului american.
nul american a intentat acţiune judi­
Potrivit agenţiei, la această sumă se
vor adăuga şi o serie de dobînzi ceea
ciară îm potriva Partidului Com unist şi ce ridică aşa-zisa „datorie“ la aproxi­
a patru din conducătorii acestuia : Gus m ativ 500.000 dolari.
Cri sa politică din Argentina
Guvernul a anulat alegerile în 5 provincii
unde ©poziţia a repurtat victoria
Punctul de vedere al Occidentului... HÍ BUENOS AIRES 20 (A gerpres). - m eroase reacţii în cercurile politice
D upă o zi plină de ştiri contradic­ şi chiar în sinul partidului preşedin­
(Desen din „Izvestia“). torii despre demisia guvernului sau telui Frondizi, unde ea este consi­
despre „ferm itatea“ în care guvernul derată ca ilegală şl anticonstituţio­
răm îne Ia postul său, în noaptea de nală“, după cum menţionează agenţia
19 spre 20 m artie s*a a n u n ţa t că France Presse.
guvernul argentinian a hotărît sâ
anuleze alegerile în cinci provincii Situaţia în ţară devine din ce în
cheie ale A rg en iin ei: Buenos Aires, ce mai încordată. Băncile, agenţiile
Tucuman, Rlo Negro, Santiago del de schimb şi bursele de valori au fost
Estero şi Ghaco unde opoziţia a re­ închise printr-un decret al guvernului.
purtat victoria în alegerile de dumi­ Armata a plasat tancuri şi maşini
nică şi că urm ează să se stabilească blindate în punctele strategice ale ora­
ulterior o nouă dată pentru alegerile şului Buenos Aires. Preşedintele F ron­
îri aceste cinci provincii. P în ă atunci dizi a acceptat dem isia ministrului
preşedintele Arturo Frondlzi „cedînd Afacerilor Interne, Alfredo Vitolo şi
presiunilor şefilor militari a hotărît a subsecretarului de stat al acestuia.
să pună sub controlul guvernului fe­ Vitolo, care după cum transm ite agen­
deral, guvernele locale din cele cinci ţia Reuter a cerut „alegeri libere în care
provincii“ ; după cum transm ite agen­ numai comuniştii să nu aibă dreptul sa
ţia France Presse. participe“ este învinuit, dc... „greşeli
„A nularea alegerilor a provocat nu­ de calcul“ care au permis marele
eşec al guvernului.