Page 69 - 1962-03

T iu n ed o afa-D ev a

PKOEETAIff DW TOATK ŢĂRTTE, ÜNITtVA ! L a m in ele din V a ie a Jiului

O tJ i Indici tehnico-economici
tot mai înalţi!
o Sarcinile actuale ale muncii

culturale la -sate. in dezbaterea se-

minariilor cu activul cultural. Mecanizarea în abataje fără consum de lemn de mina
(pag. 2-a) : din - abatajele frontale şi pve-
Una din cele mai grele opera­ abatajele susţinute cu fier.
o Din activitatea o rganizaţiilor ţii în minerit este încărcarea ste­
rilului sau a cărbunelui. La ex­ Pe lingă eliminarea lemnului
de partid (pag. 3-a) ; ploatări, pentru mecanizarea a- de armare, susţinerea metalică
cestei operaţii s-au făcut paşi duce Ia sporirea productivităţii
Anul XIV. Nr. 2251 Joi 22 martie 1962 4 pagini 20 bani ® toate statele trebuie să parti­ mari. Minerii de Ia Lonea deţin muncii. In frontalul lui Ion
cipe la cucerirea Cosmosului — în această direcţie un avans Ghioancă, dc exemplu, susţine-i
M esajul lui N. S. H ruşciov ad resai pentru care merită toată lau­ rea cu stîlpi metalici, deşi în ex­
preşedintelui S.U.A., J. Kcntiedy. perimentare. a făcut să creas­
da. In luna trecută, folosindu- că randamentul cu mai bine dc o
(pag. 4-a). sc cu pricepere transportoarele tonă de cărbune pe post.

fMwtrii«mifimiimMWHiiifM'MtmHfc'w

C©resp@iideiifii Y©lunterl | blindate s c u r te , ci au încărcat Armarea metalică pătruu'de şi

mecanic mai bine dc 1,570 tone în abatajele cameră. La mina

de cărbune. Petrila, de pildă, din 4 abataje

—ajutoarele rs@asfre Utilizarea transportoarelor cameră de la sectorul III, unde
blindate reduce efortul fizic ia se folosesc stîlpi metalici tubu-
Corespondenţii voluntari sînt către oamenii muncii în între­ încărcare, cu peste 75 la sută, lari, s-au extras 820 tone dc
oameni înaintaţi ai societăţii cerea socialistă şi cum se înfăp­ iar productivitatea muncii spo­ cărbune.
noastre, care prin munca şi ac­ tuiesc planurile de măsuri teh- reşte simţitor.
tivitatea lor neobosită oîeră nico-organizatoriee. Introduce­ De rem arcat că în luna febru­
numeroase exemple de atitu­ rea tehnicii noi, aplicarea în Tot cu transportoarele blin­ arie 76.526 tone de cărbune s-au
dine comunistă faţă de muncă, procesui de producţie a noi me­ date, minerii din două abataje extras din Valea Jiului fără con.
faţă de proprietatea obştească. tode şi procedee tehnologice cameră ale sectorului III Petri- suni dc lemn.
avansate, dezvoltarea mişcării la, au rezolvat problema încăr­
Atragerea in jurul ziarului a cării a peste 1.120 tope de căr­ Calitatea cărbunelui

se îm bunătăţeşte

unui larg activ de corespon­ de inovaţii şi raţionalizări, ri­ bune. După ce, în primele două luni*

denţi de la oraşe şi sate, dez­ dicarea calificării oamenilor, Au obţinut succese şi minerii minerii petriîcnî s-au convins că

voltarea activităţii acestora, sînt probleme care trebuie f.a oţelăria .Martin nr. t a C.S. H unedoara sc acordă o atenţie deosebită îm bunătăţirii calităţii m etalului. 1:- de la Lupeni. In aceeaşi peri­ nerespectarea indicilor calitativi
constituie o preocupare perma­ oglindite in corespondenţele şi chipa condusă de prim -topitorul loati Dinu, de la cuptorul 4, a redus iii luna ianuarie rebutul la 1,71 la sută, cu oadă, în frontalul din panoul 1 ai producţiei le creează dificul­
nentă a redacţiei ziarului nos­ scrisorile ce se trimit redacţiei. mult sub cifra admisă. blocul VI, stratul 18 est, cu com­ tăţi în activitatea economică, în
tru. Tocmai în scopul creşterii De asemenea, multă atenţie tre ­ bina Dombaş modificată în ate­ martie, au început să acorde, o
n ...ilarului de corespondenţi şi buie acordată organizării şi lierele minei, au fost extrase, deosebită atenţie calităţii cărbu­
a aportului pe care ei trebuie desfăşurării consfătuirilor de încărcate şi transportate mai nelui. Aplicînd cu minuţiozitate
să şi-l aducă zi de zi la munca producţie, înfăptuirii propune­ mult de 3.800 tone cărbune. puşcarea selectivă şi alegerea
de editare a ziarului nostru a rilor făcute de către oamenii şistului în abataje în prim a ju ­
fost organizat concursul cores­ muncii. Se extinde arm area mătate a lunii au redus procen­
pondenţilor voluntari. In pe­ tul de cenuşă în cărbunele tr i­
rioada care a trecut de la în­ Ziarul nostru susţine în do­ m etalică mis preparaţici cu 1,7 puncte.
ceperea concursului (1 noiem­ meniul industriei rubricile şi Aceasta înseamnă că mina, pe
brie 1861) şi plnă acum, ziarul iniţiativele: „Să realizăm în In abatajele 'Văii Jiului armarea lingă cele 1.36" tone de cărbu­
a primit peste 500 de scrisori 1962 indicii prevăzuţi pentru metalică ia o extindere tot mai ne date peste plan, beneficiază
in cadrul concursului. Corespon­ anul 1965“, „Toate brigăzile la mare. Luna trecută, acest gen de o bonificaţie fizică de aproa­
nivelul celor fruntaşe“, „Fie­ de armare folosit cu pricepere, pe 1.200 tone de cărbune.
denţi ca Constantin Eăduţă, care siderurgist un luptător ac­ a dus la realizări însemnate. La
losif Crişan, Simion Basarab, tiv pentru calitate“, „Califica­ mina Lupeni, de pildă, au fost
Marin Călin, Bălşan Rusalin, rea la nivelul tehnicii mon­ extrase 53.350 tone de cărbune
Nicolae Rovenţa din Valea Jiu­ diale“, „Nici un vagonet de mi­

lui, Aurel Ifrim, Gheorghe Ta­ nereu rebutat“ şt altele. Co­ Fier vechi pentru oţelării
mas, Ionel Predon, loan Olaru, respondenţii sînt chemaţi să

Nicolae Tudor, Vasile Pop, Va- participe cu scrisorile şi co­ Muncitorii districtului C.F.R. O realizarea la fel de. frumoa­
sile Tătăruş, losif Craşea, Mar­ respondenţele lor la susţinerea nr. 5 Zam au colectat în cursul să a înregistrat şi colectivul dis­
cel Sernciuc, Constantin Chiriac, acestor rubrici şi iniţiative şi lunii februarie 3.000 leg. fier trictului nr. 3 Brănişca. In ace­
din oraşul regional Hunedoara, a altora care apar în procesul

Ţraian Iacob, Teodor Josan, de producţie, in scopul popu­ vechi. eaşi perioadă, el a colectat 8.500

Traian Trie, Nicolae Ureche din larizării şi generalizării lor. Printre fruntaşii acţiunii de kg. fier vechi:

raionul Orăştîe, şi mulţi alţii Din domeniul agriculturii zia­ Sectorul zootehnic - colectare sînt Ionel Nişca, Au­ GH. BELA 1
din celelalte raioane, au tri­ rul aşteaptă să primească din m în d ria colectiviştilor din rel Farcaş şi Alionte Vesa.
mis ziarului, în cadrul concursu­ partea corespondenţilor m ate­ corespondent
lui, informaţii şi reportaje mul­ riale care să oglindească efor­
te şi bune. Ei au contribuit prin turile colectiviştilor pentru în­ Jan

aceasta la îmbogăţirea tema­ tărirea econonneo-crganizatori- Despre dezvoltarea sectorului zooteh­ loz de porum b, fin de lucernă, tritoi şi ta dc hectare teren arabil. Dar, în aten­
ticii şi conţinutului ziarului, că a G.A.C., ridicarea produc­ nic al gospodăriei lor, colectiviştii din fin natural, iar concentratele ie-a asi­ ţia colectiviştilor din Bejan stă nu mi­
la răspîndirea experienţei şi ţiei agricole la hectar, dezvol­ satul Bejan, raionul Ilia, îţi vorbesc cu g u rat porumbul boabe şi gozurile rezul­ mai sporirea num ărului de anim ale ci
metodelor înaintate de muncă, tarea sectorului zootehnic şi m ultă m îndrie. A ceastă m îndrie este iri- tate de la selectarea seminţelor la b a­ şi creşterea productivităţii lor. fu acest
la popularizarea muncitorilor sporirea productivităţii anima­ trutoful justjiicată, deoarece dezvolta­ za.d e recepţie. an ei vor pune u n • deosebit accent pe
fruntaşi,, a faptelor de eroism lelor. Ziarul, trebuie să fie in­ rea sectorului zootehnic se datoreşte în asigurarea m asei verzi. Cele 70 ha. pă­
în .muncă, etc. format operativ asupra desfă­ cea mai m are parte preocupării şi stră­ Adăpostirea anim alelor a fost făcută şune vor fi m ai bine întreţinute, iar
şurării lucrărilor din campania daniei tuturor colectiviştilor. Încă de în cele mai bune condiţiuni, iar îngri­ h rana anim alelor in tim pul verii va fi
Pentru a 'deveni un cola­ la înfiinţarea gospodăriei colective, co­ jirea lor s-a făcut sub directa supra­
v eg h ere'a brigadierului zootehnic Ha-

borator activ al ziarului, un agricolă de primăvară. In co­ lectiviştii din Bejan, îndrum aţi de către doş Aron. completată, şi prin porumbul însămîn-
organizaţia de bază, şi-au dat silinţa In anul acesta, sectorul zootehnic al ţat în mirişte. Pentru perioada de sta-
ajutor preţios şi permanent, respondenţele şi scrisorile tri­ să crească anim ale multe şi productive bulaţie, colectiviştii vor asigura aproa­
pentru a obţine venituri din ce în ce gospodăriei colective din B ejan va fi pe 500 tone siloz, fîn de trifoi de pe
fiecare corespondent trebuie să mise redacţiei trebuie scos la mai mari, fiind convinşi că astfel vor dezvoltat şi mai mult. Avînd la bază 20 ha., fin de lucernă de pe 10 ha., lin
contribui efectiv Ia întărirea gospodă­ recom andările Consfătuirii pe ţară a ţă ­ natural de pe 30 ha., iar concentratele
fie mereu prezent în cele mai iveală entuziasmul cu care mun­ riei lor. Deşi încă din primul an go s­ ranilor colectivişti şi răspunzînd iniţia­ vor fi asig u rate prin porum b boabe, un
podăria dispunea de un sector zooteh­ tivei colectiviştilor din Balom ir dc a vagon tăriţe şi un vagon gozuri. Nici
actuale probleme pe care le cesc colectiviştii, grija lor pen­ nic, dezvoltarea lui a luat o m ai m are realiza pînă la sfirşitul anului cîte 40
amploare doar în anul trecut, cînd din bovine, 100 ovine şi G0 porcine la su ta îm bunătăţirea condiţiilor de adăposti-
ridică viaţa, să urmărească cu tru dezvoltarea avuţiei obşteşti, creditele acordate de stat, gospodăria de hectare teren, membrii gospodăriei re nu a fost neglijată de către condu­
colectivă a cum părat 22 vaci şi viţele, colective din Bejan îşi vor spori efor­ cerea gospodăriei colective din Bejan.
atenţie felul cum sînt duse la pentru efectuarea la timp şi în 10 scroafe de reproducţie şi 11 grăsim i. turile pentru realizarea acestor obiec­ Pe lingă construcţiile existente, aici
In prezent, sectorul zootehnic al g o s­ tive. Din creditele acordate de stat, vor mai fi construite în că un g rajd
îndeplinire sarcinile trasate de bune condiţiu.ni a lucrărilor din podăriei colective din Bejan n u m ără 95 gospodăria colectivă din Bejan va cum­ pentru bovine şi o m aternitate pentru
capete bovine, G0 porcine din care 12 păra 35 vaci şi viţele, 50 de oi. iar din scroafe.
partid şi guvern in toate do­ actuala campanie agricolă, in sc ro a fe d ă tă to a re şi 173 oi. fonduri proprii alte 50 oi. In felul aces­
ta, num ărul anim alelor proprietate ob-v Realizarea tuturor acestor obiective
meniile de activitate. Cores­ acelaşi timp trebuie dezvăluite Buni gospodari, colectiviştii din Be- va duce cu sig u ran ţă la dezvoltarea şi
ştească va ajunge la 125 capete bovine, întărirea gospodăriei colective.
pondenţii care lucrează în in­ cu curaj lipsurile şi deficien­ jan s-au îngrijit ca toate aceste ani­
din care peste 45 vor fi vaci şi juninci. I. COSTEA
dustrie trebuie să serie zia­ ţele ce se manifestă, în scopul m ale să fie bine fu rajate şi întreţinute.
373 oi, iar efectivul m ediu anual al Noile blocuri din Deva
rului materiale privind creşte­ înlăturării lor la timp. Baza furajeră a fost asigurată prin si­ sînt admirate de-majorita­
porcilor va ajunge la 80 capete Ia su­ tea cetăţenilor.
rea producţiei, productivi­ In agricultură ziarul susţine
tăţii muncii, îmbunătăţirea ca­ iniţiativele „Pină la sfirşitul Jurnal vorbit pe teme agricole — Frumoasă construc­
lităţii şi reducerea preţului de anului, în fiecare G.A.C. 40 bo­ ţie ! — pare a spune ce­
cost. Multă atenţie trebuie vine, 60 porcine şi 100 ovine tăţeanul din fotografia
acordată îndeplinirii ritmice şi la suta de hectare“, „Anul aces­ noastră.
la toţi indicii a planului de fie­ ta în fiecare G.A.C., 3.0C0 li­
care întreprindere, secţie, sec­ tri lapte pe cap de vacă fura­ Foto: F. TEREK
tor, brigadă şi chiar om. Co­ ja tă “ şi rubricile : „Pentru 5.000
respondenţii trebuie să urmă­ kg. porumb boabe la hectar“
rească şi să scrie mai mult Şi „In jurul oraşelor — baze le-
despre modul în care se înde­
Zilele trecute, la căminul cultural din tivă au vizionat apoi un filiij documen­
plinesc angajamentele luate de (Conlinuara în pag. 2-a) Geoagiu-sat, raionut Orăştie, a avut loc tar agricol şi un program artistic dat
un jurnal vorbit. Cu acest prilej, pre­ de elevii şcolii de 8 ani din localitate.
TK— şedintele comitetului executiv al sfatu­
lui popular com unal,.tov. G heorghe Al­ STMI OANCEA
Locuinţe pentru oamenii muncii bii. a făcut o scu rtă inform are asupra
principalelor evenimente pe plan inter­ corespondent
Cu cîteva zile în urm ă, în oraşul Si- In stadiul de finisare se află un bloc-

m eria a fost d at în folosinţă un bloc b ară „cu 24 apartam ente, care .îşi va naţional. In continuare, tov. Aiari a Pe-

— punct cu 20 apartam ente. P rin tre primi locatarii în cursul lunii viitoare. trea, inginer agronom la G.A.C. din lo­
noii locatari se num ără tovarăşii Glicor-
ghe Bătrîna, moutator. Toth losif. La parter, noul bloc va avea m aga­ calitate, a vorbit celor prezenţi despre S T I R I LO O O O O O O O o< O O O O O O oooooo OOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOO
stru n g ar la atelierele R.M.R., Iulian zine. lucrările agricole ce trebuie efectuate Oo
Buda, mecanic, şi Constantin Codită, în prezent şi despre preocupările colec­ o
m uncitor Ia Întreprinderea „M arm u­ Construcţia noilor blocuri continuă. tiviştilor legate de campania agricolă de
ra", Astfel, în cursul acestei luni va înec prim ăvară. ooos Inovaţie Excursii prin O.N.T. P rem ieră pe ţară S

pe construirea unui nou bloc — punct Cei peste 250 colectivişti prezenţi Peste 2.309 de oam eni ai muncii din regiunea n oastră Filiala S.R.S.C. Cu prilejul redes­ cărui regie o sem- %
cu 20 apartam ente. la această m anifestare cultural-educa- H unedoara o rg a n i­ chiderii. sălii Teatru­ nează Ion Pctrovici,
au participat în acest an la excursiile organizate de agen­ apar actorii Ana. Col-
D. VIORICA ţia O.N.T. C arpaţi din Deva, in regiune şi în alte loca­ da, Gh. Iordănescu,
Ion Negrea, ion Ti-
$ M aistrul Petru zează iu oraşul Hu­ lui de stat din Va­ foi\ V. Haşiganu, V.
O Tod de la A. C. nedoara un ciclu dc Donca şi alţii.
c o n f e r i n ţ e . La lea Jiului. în urma
g C rişcior este cunos­ lităţi din ţară. D intre aceştia peste 180 de colectivişti din La realizarea spec­
G. S. H.. s e c ţ i a reparaţiilor şi ame­ tacolului a colabo­
cut ca unul dintre raioanele Alba şi Sebeş au vizitat localităţile de pe Valea rat şi maistrul de
Oltului, şi Valea Prahovei, iar 220 de oameni ăi muncii O.S.M. I, va fi pre­ najărilor ce i s-au
1 .Q0 cei m ai activi ino- din oraşele Deva şi Hunedoara au fost la Cluj pentru a vi­ lumini Titi Constan-
zentată conferinţa adus, colectivul pe- iinescu de la Tea­
O vatori. Zilele trecu-
O te, el a realizat o „O riginea şi evolu­ t roşă,nean prezintă
ţia om ului" iar la
3 nouă inovaţie: „Ma- ziona spectacole de operă cum s în t: Tosca, Rigoleto. Ro­ Aglom erator, „O c ă ­ sîmbătă 24 martie

O irită pentru forjat meo şi .lulieta, I-'aust şi Othelo. lătorie în viitor — a.c. in premieră pe
q capace de rol?.“. A- în zilele de 20 şi 21 m artie 94 de m uncitori din Gălan
O plicarea ei aduce o patria noastră in ţară piesa ..Trenul
^ economie de 1,400 şi G hclar au v izitat muzeele şi oraşul Cluj. 1965". '
regimentar“ de D.

3 kg. m etal la fie- O nonă plantaţie de pomi Seri distractive Vavurin. In distribu­ trul de copii şi ti­
O care piesă. In a- ţia spectacolului, a neret din Bucureşti. L
3 iară de aceasta, Colectiviştii' din satul S îniăm ăna de
O timpul necesar pen- Piatră, aparţinător oraşului Călan, au Sîm bătă şi duminică seara, Ia clu­ Specîacole pentru colectivişti ooooo
3 tru strunjire se re- mai plantat pe lingă livada pe care o bul orăşenesc al sindicatelor din P e ­
O duce cu mai bine au, încă 700 pomi fructiferi, îndeo­ troşani au avut loc seri . distractive Formaţiile artistice poezii şi piesa „Risul L
O dc doua treimi. sebi meri şi peri. pentru muncitori şi familiile lor. Cu
acest prilej, aici s-au organizat audi­ ale căminului cultu­ pămîntului“ de Gh. o
g P. MIC J. CRAŞCA ţii de radio colective, două recenzii
O corespondent dc cărţi, concursuri dc şah, precum şi ral din comuna Ră- Ţenţuleşcu. Cei pes- o
corespondent prezentarea unor programe pregătite
de formaţiile artistice ale clubului. hău, raionul Sebeş, au te 300 de participanţi L
O PRIN LIBRĂRIE
Serile distractive s-au încheiat cu prezentat un frumos la spectacol au a- o
O Dc la începutul anului şi volum e de literatu ră b eletris­ reuniuni tovărăşeşti.
spectacol pentru co­ plaudat cu căldură L

6 ppiînă în prezent librăria „A le­ tică, tehnică şi politica. Ast­ lectiviştii din locali­ reuşita interpretare a o
O Xxlandru S ahia" din Deva a fel din operete lui Vladimir
Ilici Lenin au fost vîndute Totul a fost dom inai de o atm osfe­ tate. Astfel, corul, so­ artiştilor amatori Ma. 3
O vîndut oamenilor muncii cărţi prin stan d u ri 25 de serii, iar ră plăcută, fam iliară. Oamenii muncii
prezenţi acolo şi-au exprim at dorinţa de liştii vocali, recitato­ ria Nistor, loan Bis- o
O în valoare de 'p e s te 147.000 a se m ai organiza astfel de mani- rii şi echipa de tea­ că, Vasile Neagă, Ma- g
3 lei. P rin ştandurile organiza- tru, au intrat rînd pe ria Dancea si alţii, o
rînd în scenă, inter-
C te în întreprinderi şi inslitu- din broşura „B ilanţ insufleţi- o

'Maistrul surîde mulţumit. Piesele elevilor llie Oliviu 'Şt Costar Sabin, 'din anul 1 fcstări-. I. MIRESCU pretînd cîntece pa­ GH, VULCU S
mecanici dc utilaj siderurgic dc la Şcoala profesională din Călan sînt bine executate.
3 ţii s-au vîndut numeroase tor" peste 100 exem plare. corespondent triotice şi populare, corespondent Y

o

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO <LOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO