Page 7 - 1962-03
P. 7
m ml fiRlMÜL) SÜGTÁlT m ULUV
^^a^ssssssxvsmsmsxi.
V I A J A DE P A R T I D Orijăfafă de înwăţămîntuî
Educarea candidaţilor —m atenfia potifio U, T. M. 99 PENTRUCEAMA
Sub îndrumarea organizaţiei de
partid, organizaţia U.T.M. din comuna PENTRUCEI M UN REPORTAJ /
organizaţiei de partid
Miercurea se ocupă cu multă grijă de Echipa de intervenţie SMUtă reparaţii bune
desfăşurarea învăţămîniului politic
U.T.M. Aici, în acest an, a fost orga Lă realizarea sâtcittiior cfe plan ale
„'Pentru ca stagiul de candidat menea, expuneri ca „înaltul ti nostru, :, să le însuşească. De nizat un cerc de studiere a Statutului secţiilor uzinei „Victoria“ Călău, o con
5 ă nu răinînă o simplă formali tlu de membru de partid“ prin asemenea, în adunările genera U.T.M. Ia care participă 20 de tineri.
tate, — arată Statutul P.M.R. — care s-au dat exemple concre le, membrii de partid Alexan In predarea lecţiilor precum şi în dis tribuţie de seamă şi-o aduc şi echipele
organizaţia de partid este datoa te de comunişti fruntaşi în sta dru Ţăranu şi Ion Băluţă au cuţiile purtate se fac referiri concrelc Maistrul principal Adam tru prima dată la o aseme de reparaţii de la secţia mecanică. De
re să se îngrijească necontenit ţiune ca Vasile Simion, Ladislau criticat atitudinile tovarăşilor la activitatea ce o desfăşoară tinerii Behea de la Atelierele cen nea treabă. rapiditatea executării lucrărilor de re-i
de educarea şi de creşterea nive Covaci, Ştefan Şerbănuţ etc., au de mai sus. Criticînd, comuniş din organizaţia noastră. trale Gurabarza a primit co — Nu te teme, că nu-ţi paraţii şi de caiitatea acestora depinde
lului politic ăl candidaţilor, să-i tii n-au uitat să scoată în evi îri hlare măsură soarta producţiei în
atragă la întreaga muncă a or ajutat candidaţii de partid să denţă exemplele în muncă pe Printre cei mai activi la discuţiile cc manda pentru revizuirea ven cere nimeni să-l ridici tu celeialte secţii. Conştienţi de acest lu
înţeleagă mai bine cum trebuie care le dau alţi candidaţi de au ioc pe marginea lecţiilor se pot a- tilatorului. principal dl minei singur — glumi Gheorghe cru. CtUhuniştli loan lonaşcu, Romulus
ganizaţiei de partid, să ajute să muncească şi să se comporte. partid ca Martin Avrămuţ,’ Ion rninti tinerii Elena Baloş, Mihai Rozz, Musariu. împreună cu şeful Duma — unul dintre munci Pădureănu, Laczko losif şi Eronim Pes-t
candidaţilor să se pregătească în Raţiu şi Cornel Crişan, îndem- Costicu Cernez şi alţii. de echipă. Viorei Jorza, îşi tori. Hai vl ai bine să con caru, muncind cu multă pasiune au
Munca de educare desfăşurată nindu-i să le urmeze exemplul. făcu socotelile: „Astăzi e struim repede schela pe care terminat lucrările de reparaţii din lu
Vederea intrării lor In partid“. în rîrtdul candidaţilor de către După un timp, tovarăşii criti DRAGOMIR SOITIŞ sîmbătă. Lucrarea trebuie să împingem axul. na trecută cu 2 zile mai devreme. Prin
organizaţia de partid se reflectă caţi, participînd cu regUlafitate terminată mîine, aşa ca luni tre aceste lucrări sînt două vagoane
Luptind pentru traducerea în in atitudinea nouă faţă de mun la toate formele legate de creş corespondent dimineaţă minerii să poată T i i ! Dar cum nu m-am de zgură lichidă, pentru secţia furnale,
viaţă a acestei prevederi sta că in realizările pe care aceş terea şi educarea lor, şi-au lucra. Bute de tone de mine ginăit la a sta ! se minună o maşină pentru frezat şi filetat radia
tutare, organizaţia de partid de tia ie obţin în procesul de pro -O - reu depind de munca noas Glava. toare, de la secţia montaj şi altele.
la S.M.T. Alba lulla s-a ocupat ducţie. Astfel, tractoristul Vir- schimbat mult atitudinea. Acum, tră. Lucrarea insă este difi
gil Breazu după ce a fost pii mit Pavel Banciu este mai combativ, boga Vintui biciuia cu gheaţă fe La obţinerea acestor succese, o con
cu grijă de educarea candidaţi candidat de partid, a început să în adunările generale îşi spune ţele celot opt muncitori. Echi tribuţie de seamă şi-a adus şi echipa
lor de partid. In acest scop au privească cu mai multă serio !I joiS@r de ra©retfl4
fost folosite diferite metode. In
primul rinei, în scopul ridicării îmbunătăţirea conţinutului instruc- de sudori condusă de comunistul Danii
nivelului lor politic şi ideolo zitate sarcinile pe linie de pro deschis părerea, fără timiditate, tiv-cducativ al joilor de tineret este o cilă. Trebuie să o pregătim pa de intervenţie îşi desfă Florea.
preocupare permanentă a comitetului o-
gic, în scopul cunoaşterii şi în ducţie, să studieze mai mult pen iar Beniamin Raica nu numai răşenese U.T.M. Vulcan. Iii acest scop temeinic...“. După ce se sfă- şura activitatea în ciuda fur T. HORVATH
suşirii politicii partidului nos tru ridicarea nivelului politic, că respectă cu stricteţe disci a fost alcătuit un program aî „Joii luiră ce scule şi piese de tunii puternice. Voinţa ăirză
tru, toţi candidaţii de partid au reuşind să se situeze mereu prin plina de partid dar, ridicîndu-şi tineretului“, după care se conduce co schimb sînt necesare, au sta a colectivului învingea greu tehnolog
fost încadraţi în invăţămîntul tre tractoriştii fruntaşi din bri mereu cunoştinţele politice şi bilit şi componenţa echipei. tăţile. Comuniştii Viorei Jor
gada permanentă de la Mihalţ. profesionale) a devenit unul din lectivul de organizare. Recent, la Joia Au fost aleşi cei mai destoi za. Romulus Banciu, Con Pentru muncă
de pârtid, la cursul de studiere fruntaşii la invăţămîntul de nici muncitori. stantin Voner şi Simion An- e ireproşabilă
a Statutului P.M.R. Apreciindu-se calităţile tînăru- partid şi în producţie. tineretului a fost prezentată conferin
lui candidat de partid, la propu
Pentru a-1 deprinde cu respec
nerea organizaţiei de partid, in 'A doua zi, duminică dimi droş au însufleţit munca ce- ,)
tarea disciplinei de partid, pe acest an el a fost numit şef de Candidaţii de partid din orga ţa „Morala comunistă — morala omu neaţa, un camion cu două Luna febfliarie se apropia de. sfîrşit.
lingă temele expuse în cadrul a- brigadă. Rezultatele obţinute de nizaţia de bază de la S.M.T. Al lui dc tip noii“ şi un joc distractiv „Jo diferenţiale se lupta cu dru lorlalţi din echipă prin pu
dbnărilor generale, fiecărui can Victor Bfeazii şi de alţii, printre ba Iulia constituie exemple dem cul cu telefonul“, care s-au bucurat da mul înzăpezit al munţilor, Ii! staţia G.F.R. SimeHa-cătâtori era o
didat i s-au repartizat sarcini care Martin Avrămuţ şi Sabin ne de urm at pentru lucrătorii multă apreciere în rîndul tinerilor. La încărcătura era mare. Maşina terea exemplului personal. ?t animaţie deosebită. Falita ? începuse
concrete. Periodic candidaţii de Varvara, se datoresc şl faptului fără de partid. La terminarea cu o altă joie, tinerii din cadrul sectoru dădea semne de oboseală. plata preniiilor anuale pentru muncă
partid siilt controlaţi asupra fe că de îndrumarea lor s-ali ocu 15 zile mai devreme a campa lui III şi IV al minei Vulcan au or Furtuna dezlănţuită opunea rÂLUl principal a fost scos ( ireproşabilă. In această zi de februarie
lului cum îşi îndeplinesc sarci pat comunişti cu experienţă în niei de reparaţii din iarna a. ganizat un concurs pe tema „Să ne cu şi ea rezistenţă. Cu toate toţi cei care şi-au îndeplinit sarcinile
nile Încredinţate. De exemplu lui muncă ca loan Băluţă, Octavian ceasta, o contribuţie de seamă lanţurile montate pe roţi, afară. Fiecare piesă a fost ţ de serviciu în cele mai bune condiţiuni
loan Schazăr, şofer pe autocis Răhăianu şi Ion Topirceanu. şi-au adus-o şi candidaţii de noaştem mina". maşina aluneca. Cineva a de siguranţă a circulaţiei au primit
ternă) i s-a încredinţat sarcina Trebuie arătat că, prin grija or partid. Aceasta se datoreşte fap Organizarea timpului liber al tine venit cu o idee : să se des verificată. 1Lagărul era spart, v răsplata muncii lor.
să urmărească buna aprovizio ganizaţiei de partid, de îndru tului că organizaţia de bază fo carce jumătate din materia
nare a brigăzilor cu carburanţi marea fiecărui candidat de loseşte cu pricepere timpul can relului într-un mod cît mai plăcut şi le şi să fie duse cu un alt Acum trebuie montat noul >¦ Diii Staţia noastră un număr de 120
şl iubrefianţi, iar lui Ion Dră- partid s-a ocupat cîte un mem atractiv, a făcut ca numărul participan transport. lagăr pe ax. ceferişti, de la siguranţa circulaţiei, im
ghici — rutier ist —-sarcina să se bru de partid. didaturii pentru educarea în ţilor la aceste activităţi să crească. piegaţi, şefi de manevră, rhanevranţi,
Soluţia a fost bună. 'Aşa — Tovarăşe Pleşa, trebuie au primit drept recoitipensă pentru
ocupe de buna aprovizionare a 4 .Grija organizaţiei de bază faţă spirit comunist al celor ce soli NICOLAE ROVENŢA a ajuns echipa la ventila- să facem, un foc zdravăn ca munca depusă sume cuprinse între 650-
de educarea candidaţilor se des cită intrarea în partid. ţ tor. Pregătirile s-au făcut re- să încălzim lagărul la 80 1.500 lei. Suma totală plătită persona
brigăzi de tractorişti cu mate prinde şi din faptul că aceştia corespondent ţj pede. Şeful de echipă, Viorei grade Celsius. lului staţiei noastre s-a ridicat la
rialele necesare in timpul cam au fost îndrum aţi să urmeze R. BUDIN Jorza. om priceput şi cu ex 108.401 lei.
paniilor agricole. Ajutaţi îndea cursurile de ridicarea califică perienţă în munca de revizu — Dar nu avem termome
proape dd comunişti ca Simion rii, să se aboneze şi să citească ire a utilajelor miniere, îşi tru — interveni îngrijorat Printre cei care aii primit această
Vasile, loan Ciugudean şi alţii, presa de partid. Pentru a-i a- scoase şubterul din toc şi Glavă. primă se numără frînarul Gheorghe
care aveau ca sarcină să se ocupe trage şi mai mult la realizarea cercetă cu atenţie ventilato Cristea — 650 lei, manfevrantul Dumi
sarcinilor ce stau în faţa orga m pm m i rul pentru a-i preciza diag — Măi Prîsleo, la ce tem- tri! Gozma — 750 lei, impiegatul de
de îndrum area lor, tinerii can-, nizaţiei de partid, a S.M.T.-uiui, nosticul. Ceilalţi făcură roa peratură fierbe uleiul ? mişcărc Octavian Raica — 1,500 lei, şi
didaţi de partid şi-au îndeplinit toţi candidaţii de partid au fost tă în jurul său. alţii.
confirmaţi ca agitatori ai or — La 80 de grade... Aha ! L
cil succes sarcinile. ganizaţiei de bază, periodic fiind am înţeles. Lagărul il tncăl- r EMIL CREŢtf
Prin conţinutul temelor dez instruiţi asupra felului cum tre zim în ulei.
buie să muncească. impiegat de mişcare
bătute în adunările generale s-a După clteva ore de muncă,
urm ărit de asemenea să se asi Dar nu toţi candidaţii de partid sus în creierul munţilor, pe o In ajutorul brigăzilor
gure educaţia comunistă a can au reuşit încă de la început să furtiină ce vroia parcă să ? artistice de agitaţie
d id a ţilo r de partid, înarmarea fie exemple demne de urmat. Au răstoarne coloşiit o mină de f
lor cu cunoştinţe politice şi pro mai fost tovarăşi ca Beniamin oameni ascultau viersul de ^ Conducerea cercului literar
fesionale cit mai temeinice. Ex ceasornic al ventilatorului „Flacăra“, îndrumată de Comi
puneri ca ,,Sarcinile trasate de principat. Satisfacţia reuşi- ? tetul sindicatului din C.S.H., a
cel de al îll-lea Congres al tei ă învins oboseala. Feţele repartizat membrii cercului pe
P.M.R. şi de Plenara C.C. al aprinse din cauza efortului /
P.M.R. ain 30 iunie — 1 iulie Raica sau Pavel Banciu care lip şi a vintuiui erau acum ilu- \ lingă brigăzile artistice de agi
taţie din combinat pentru a le
•1961, privind dezvoltarea multi seau citeodată nemotivat de la — Lagărul trebuie schim minată de strălucirea ferici- / ajuta în pregătirea textelor de
bat, spuse şeful echipei. Ban brigadă şi pentru a se putea
laterală şi consolidarea econo- serviciu sau chiar de la învăţă- ciu şi Voner demontaţi cu tu a ochilor. ^
plajul din capătul axuVui... documenta in activitatea lor de
mlco-Organizatorică a G.A.C.“, mîntul de partid, ori nu luau cu u.Miine minerii vor avea t creaţie.
, Congresul al Ill-lea al P.M.R. vântul în adunările de partid. — Bine, dar cum scoatem aer curat, vor putea munci s
Comuniştii din organizaţie au axul afară? Nu avem maca în cele mai bune condiţii. ? VASILE POP.
despre însemnătatea reducerii căutat însă metodele cele mai ra ! Are peste 500 de kg. şi
tih preţului de cost“, (,Preţul de cost Noua üiiitaté dé patiserie din oraşul Orăstie. P. TOD l contabil
In S.M.T. şi căile reducerii lui“ potrivite pentru educarea lor. ' ' ' 11 maistru (
Astfel, membrii biroului organi
etc. au ajutat candidaţii Se
Pías activitatea, festteilet0partid să cunoască mai temei
nic politica partidului, felul în
care trebuie să muncească pen
zaţiei de bază au discutat cu a- pe panta asta... spuse tină- ţ Fruntaşă. pe re g io n a lă
ceşti tovarăşi despre trecutul de
luptă al partidului, ajutîndu-i să ® La secţia IlI-a textilă de la drul acestor adunări au fost şi Xrul Glava care participa pen- Colectivul staţiei C. F. R. Si- rînd „Diploma ’de stajie frun
Filatura Lupeni lucrează îti ma acelea de a se înfiinţa noi cer
tru a o aplica în viaţă. De ase studieze documentele partidului joritate femei. Re lingă activi curi de citit. Astfel, în urma a-
tatea bună desfăşurată în pro cestor propuneri numărul cercu rueria-călători, îndeplinindu-şi taşă pe Direcţia regională
ducţie femeile de aici, îndrumate rilor de citit de pe raza oraşu 14.000 cititoare planul pe anul trecut ia toţi in C.F.R. Timişoara“. Cu prilejul
Doi prieteni de către comisia de femei, au lui regional Deva este acum de La bibliotecile din comunele dicii încă la data de 30 noiem primirii acestei dinstineţii co
devenit şi pasionate .cititoare. 118. Lancrăm, Ungurei, Apoldu de brie şi obţinînd pe trimestrul lectivul staţiei noastre s-a an
Turnătorul Viorei Păcurarii Mai ales duminica, pe Viorei In prezent numărul cititoarelor IV — 1961 cele mai frumoase gajat să muncească şi mai bine
şi instalatorul loan Pop locu îl poţi găsi în faţa şevaletului. de literatură beletristică şi teh ° La Hunedoara, participantele Sus, Miercurea şi din alte lo realizări, a cîştigat întrecerea pentru a obţifie noi şi impor
iesc împreună. Primul lucrează In acest timp, Pop citeşte o nică este aproape de 100. Tot calităţi de pe raza raionului cu celelalte staţii de categoria tante succese în muncă.
in uzină, iar celălalt la I.C.S.H. carte (trebuie spus că au şi o aici, Un număr de 45 femei fac la adunările de dări de seamă şi I-a. Pentru succesul obţinut în
parte din brigada artistică de alegeri din cadrul circumscrip Sebeş o parte însemnată din ci întrecere, i s-a decernat de cu- E. EMILIAN
Pretutindeni, după terminarea bogată bibliotecă). agitaţie, echipa de dansuri, echi ţiilor orăşeneşti au hotărît des titori o formează femeile. In
—¦ Niciodată timpul liber nu pa de teatru şi din alte formaţii chiderea a încă 40 cercuri de prezent numărul cititoarelor din ceferist
lucrului, îi vezi împreună — la artistice. citit în blocurile noi. Hotărîrea raionul Sebeş este de aproape
ni-l irosim în zadar. Căutăm să luată a fost tradusă în viaţă. 14.000.
cantină, la bibliotecă, la şcoală, • Pe raza oraşului regional De
acasă. Slut şi elevi în clasa X l-a avem preocupări din care să va, ca dealtfel în întreaga regiu G UA T E M A de război al Guatemalei, în pre
la Şcoala medie serală din lo învăţăm ceva nou. Aşa îţi răs ne, au avut loc adunări de dare zent posturile a 74 de conducă
calitate. Le place mult econo pund cei doi prieteni. de seamă şi alegerea comitete tori militari şi a 263 de ofiţeri
mia politică, istoria şi fizica. lor şi comisiilor de femei. Prin sînt vacante.
I. CIOBANII
tre ale propuneri făcute în ca
Lupta forţelor patriotice este
A d u n ă ri s in d ic a le d e d ări d e seam ă, şl a le g e ri un t»ulean în erupţie călăuzită de Partidul Muncii din
Guatemala, care activează în
condiţiile ilegalităţii. în etapa
Prin realizările tor, sprijină Agenţiile de presă transm it nu ioacele de comunicaţie ale Gua- struiască pe teritoriul Guate actuală, Partidul Muncii din
m u n c a minerilor meroase informaţii care atestă temalei cu restul lumii. în peri malei baze militare americane, Guatemala şi-a propus ca prin
că situaţia din Guatemala con oada anilor 1943-1953 S.U.A. au baze menite să contribuie la pre cipal obiectiv crearea unui gu
Darea de seamă a comitetului propuneri preţioase pentru îm bui la îndeplinirea sarcinilor ele tinuă să fie încordată. Starea de învestit 106 milioane dolari în gătirea unei noi agresiuni îm
bunătăţirea muncii culturale şi plan şi a angajamentelor luate asediu, anunţată de dictatorul Guatemala prin societăţile sus^ potriva Cubei. vern democratic, revoluţionar şi
sindicatului de la Uzina de re- organizarea mai temeinică a eu prilejul dezbaterii cifrelor de Ydigoras Fuenies la sfîrşitul lu numite, scoţînd proîiixiri în va patriotic, larg reprezentativ,, A-
parat utilaj minier din Petroşani cursurilor de ridicare a nivelu plan pe anul 1962. nii ianuarie, se menţine atît în loare de 406 milioane dolari. Clica Iui Ydigoras dă dovadă cestui guvern îi revine sarcina să
lui profesional al muncitorilor. capitala ţării cît şi în oraşele de un cinism nemaiîntslnit. Un realizeze reforma agrară, să li
a scos în evidenţă realizările a. Cuvintul participanţilor la dis. mai importante. Fără autoriza Din 1947 pînă în 1959 Guate corespondent al săptămînalului chideze controlul exercitat de
cestui harnic colectiv care, sub Hotărîrea elaborată pe baza cuţii, măsurile preconizate a se ţie specială nu se poate circula mala a im portat din S.U.A. pe S.U.A. asupra economiei Guate
conducerea comitetului de numeroaselor propuneri, preve lua, dovedesc că muncitorii, teh pe străzi în cursul nopţii. trol şi derivate în valoare de parizian „UExpress“ a întrebat malei, treeîndu-se deîndată la
partid şi cu sprijinul comitetu de ca noul comitet sindical să nicienii şi inginerii sînt pătrunşi 86,3 milioane dolari, deşi ţara recent pe un demnitar guatema exproprierea de către stal a tu tu
sprijine colectiyul de conduce de răspunderea pe care o au, a- Creaţie a intereselor monopo dispune de resurse petrolifere lez, mare bogătaş şi prieten in ror bogăţiilor aflate în proprie
lui sindicatului a reuşit, în anul re al întreprinderii pentru înde ceea de a sprijini prin realiză- lurilor americane, regimul dic proprii. tim al dictatorului, cum pot trăi tatea companiilor imperialiste,
1961, să realizeze planul produc plinirea ritmică a sarcinilor de rile lor toate întreprinderile mi tatorial din Guatemala încearcă oamenii in asemenea condiţii de iar toate acestea cu scopul de a
ţiei globale in proporţie de plan, îmbunătăţirea calităţii niere din Valea Jiului, de a le să reprime prin cele mai reac „United Fruit“ prin filiala sa mizerie şi scumpete. Acesta i-a îmbunătăţi substanţial condiţiile
105,37 la sută iar planul produc- produselor, aprovizionarea la asigura utilajele necesare pen ţionare metode opoziţia popu „Agrarian Company of Guate răspuns cu cinism : „Să nu exa de viaţă ale poporului guatema
ţiei-marfă în proporţie de 107,37 tru ca minerii să poată da pa lară care se manifestă tot mai mala“ stăpîneşte şi suprafeţele gerăm. Trei pătrimi din popu lez.
la sută. Productivitatea muncii timp cu materiale, ridicarea pro triei tot mai mult cărbune. hotărît şi în forme tot mai efi întinse de pămînt fertil cultiva laţie este formată din indieni, iar
a crescut cu 55,31 la sută, cres- ductivităţii muncii etc. Prin a- ciente. Principala ţintă a luptei te cu cacao, banane, cocoiieri. aceştia nu au nevoie de bani. Ei Pe plan extern, guvernul de
cind şi cîştigul mediu al mun ceasta — au spus vorbitorii — CONSTANTIN BĂDUŢA forţelor patriotice din Guate îşi caută hrana prin copaci şi nu mocratic trebuie să contribuie la
citorilor în medie cu 3,49 la su mala este „alianţa“ acestei ţări Monopolurile americane storc doresc decît să nu le tulbure ni apărarea păcii şi la colaborare
tă faţă de 1960. De asemenea, noul comitet sindical va contri- corespondent cu S.U.A., „alianţă“ despre care profituri uriaşe de pe urma ex meni... fericirea“. internaţională cu toate statele,
Alfonso Bauer Paiz, fost minis ploatării nemiloase a munci respectîndu-se principiul nea
s-au obţinut peste 4 milioane ......... ........................ tru al economiei sub guverne torilor şi ţăranilor guatemalezi. Acestei „fericiri“ despre care mestecului în treburile interne.
le Arevalo şi Arbenz, spune că Pentru ca aceste profituri să vorbeşte cu atîta nevinovăţie
Ici economii la preţul dc cort. „este de-a dreptul dezastruoasă“. crească an de an, „monstrul ver sluga lui Fuentes, poporul gua Programul Partidului Muncii
de“ şi-a impus asupra Guaiema- temalez i-a răspuns prin luptă. din Guatemala însufleţeşte p ă
Toate aceste realizări au fost S.U.A. sînt adevăratul stăpîn lei şi dominaţia politică. turi tot mai largi Ia lupta îm
al Guatemalei, iar instrumentul Agenţia „Prensa Latina“ rela potriva dictaturii lui Fuentes.
confirmate şi apreciate de nu prin care îşi impun supremaţia In 1954, în urm a răsturnării ta recent că sute de ţărani din După cum transmite corespon
este compania „United Fruit“ de către Washington a preşedin provincia guatemaleză Escuint- dentul din Ciudad dc Mexico al
meroşii vorbitori care, in cuvin- supranumită în ţările America telui Iacobo Arbenz, al cărui la au organizat un marş spre ca agenţiei „Prensa Latina“, per
Latine, „monstrul verde“. guvern a înfăptuit o serie de re pitală pentru a cere să li se re soanele care sosesc în capitala
tul lor, au arătat hotărîrea de a forme menite să ducă la bunăs trocedeze pământurile luate de Mexicului din Guatemala, decla
„United Fruit“ controlează în tarea poporului, la conducerea „United Fruit“. ră că în această ţară „se inten
munci mai mult pentru asigura întregime producţia şi exportul ţării a fost adus călăul Castillo sifică lupta de partizani împo
de banane din Guatemala, deţi Armas. Urît de popor, acest că La oraşe, forţele patriotice a. triva dictatorului Ydigoras Fu
rea utilajelor miniere necesare ne peste 40 la sută din acţiunile tacă sediile societăţilor ameri entes“.
întregii reţele de căi ferate care lău a fost ucis în 1957, dar prin cane şi cazărmi militare guver
întreprinderilor din Valea Jiu aparţin unui alt monopol — „In forţa baionetelor mercenarilor namentale. Succesele obţinute de forţele
ternational Raîlways of Central plătiţi de „United Fruit“, S.U.A. patriotice în lupta lor împotriva
lui. sprijinind astfel pe mineri America“. Ea este, de asemenea l-a numit pe Ydigoras Fuentes Politica vădit proamericană dictatorului guatemalez şubre
proprietară a companiei de n a continuatorul dictaturii proa- zesc tot mai mult situaţia aces
în extragerea de cit mai mult. Li vigaţie „Great Wliite Flett“, cu mericane în Guatemala. şi trădătoare a lui Ydigoras a tuia.
cărbune. Printre aceştia tov. Lu provocat nemulţumire şi în ar
ajutorul căreia îşi desfăşoară co Dictatura lui Ydigoras înseam. mată, care este, de fapt, prin Avînd de partea sa ţările Ame
dovic Kristaly, şef dc brigadă la I • :::::: merţul exterior. Compania „Tro nă pentru poporul din Guatema. cipalul sprijin al clicii conducă rica Latine, nu-i departe ziua
turnătorie, s a angajat să dea Ia închisori pline de patrioţi, cînd Guatemala va deveni o ţară
pical Radio“ dependentă, de a- toare din Guatemala. In prezent
numai piese de bună calitate lili numeroase execuţii, exploatare se adînceşte tot mai mult sta independentă, iar poporul gua
iar loan Ghiriea a propus nou. semenea, de „United Fruit“, îm la maximum, lipsa celor mai e- rea de instabilitate şi moralul temalez se va bucura de toate
preună cu corni)ania „AH Ame lementare drepturi democratice.
Iui comitet să organizeze schim !' rican Cables“ deţine toate mij- scăzut al armatei. Datorită de drepturile şi libertăţile.
Făcînd sluj în faţa stăpîniîor, zertărilor din arm ată şi perse
ba. i de experienţă cu demon cutării multor militari, după AL. GÎN3U,
Ydigoras a permis S.U.A. să con cum a dezvăluit însuşi ministrul
straţii practice în cadrul
secţiilor pentru extinderea me
todelor înaintate, cum ar
fi tăierea rapidă a meta
lelor cu scopul de a mări şi
mai mult productivitatea mun
cii. Tovarăşii Victor Oraveţz, La Spitalul unificat — Hunedoara dr. Vasilesc.il, sora Chiriiă şi dr. Ni-
Soîronie Birbu, Gavrilă Rusii, lo. colae Igna fâcînd vizita de dimineaţa in saloanele de care răspund.
sif Legrand şi alţii au făcut