Page 70 - 1962-03

'pag. 2 \ b l l t i V í . S6CÍAUSAVULUI Nr. 2251

Acţiuni finereşti Sarcinile actuale ale muncii
culturale la sate, în dezbaterea

seminariiior cu activul cultural

L L a căm inul cultural 1 Zilele trecute a avut loc la seminarului o reuşită aplicaţie
3 căminul cultural din Gurasada, practică. Este vorba de consul­
l raionul llia, seminarul raional taţia dată de inginerul agro­
l Organizaţia U.T.M. din sa- conducerea directoarei cărni- 3 nom Ion Florea, directorul sta­
Elevii Şcolii teh­ cu activiştii culturali. îndrum at ţiunii experimentale din Gura­
t tul Cărăstău, comuna Baia nulul cultural s-a pus in -j nice de laboranţi de către Comitetul raional de sada, pe te m a : „Porumbul si­
din Hunedoara au partid, Comitetul executiv al
|r de Criş, se preocupă ca fie- scenă piesa de teatru „Rcpe- 3
prilejul să-şi con-'
j- care tinăr să participe la ac- tiţia continuă“ cu care s-au ]

tivităţile culturale ce se des- prezentat spectacole in faţa ^ solideze cunoştin­ Sfatului popular raional Ilia, a loz — mijloc im portant pentru

{ Jăşoară la căminul cultural. colectiviştilor din satele co- -j ţele teoretice în la­ stabilit ca temele ce se dezbat sporirea producţiei de carne şi1
în cadrul seminarului, să fie lapte". A fost aleasă această
L Aşa se face că fiecare tinăr munei Baia de Criş. ~] boratorul şcolii în­ temă ţinîndu-se seama de pla­
axate pe sarcinile actuale ale nul de producţie al gospodăriei
L¦ este antrenat la diferite acti- Printre cei mai activi ti- 3 zestrat cu toată a- gospodăriilor agricole colective. colective care şi-a prevăzut
r vitali. Unii activează în echi- 3 para tura şi sub­
j? pa dc teatru, alţii sint solişti neri in munca culturală sint 1 stanţele necesare. Sarcinile ce revin activiştilor cultivarea unei suprafeţe de
culturali în sprijinirea întări­
Elena Chiriţa, 'Arsenic Halda, 1 peste 40 ha. cu porumb-siloz.
In faţa a peste 100 colectivişti,
l vocali, recitatori etc. Sub Fiorica Marcu etc. ^ IN FOTO : Elevii rii economico-organizatorică a inginerul agronom a arătat
fruntaşi din anul care sint avantajele cultivării
l In a ju to ru l c o le c tiv iş tilo r 1 I Regina Filker, G.A.C., au fost expuse pe larg porumbului siloz faţă de alte
t 1 Viorica Miron şi in lecţia prezentată de tov. P. nutreţuri folosite pină acum in
l Iul iu Voina execu­ Farcaş, secretar al Comitetului hrana animalelor, calculând to­
rC In satul Birtin, comuna lui şi pregătirea plafonului jţ tă o lucrare care raional de partid, intitulată todată veniturile pe care le va
L Vata de Jos, raionul Brad, se pentru tencuit. 3 solicită multă aten­ „Sarcini actuale ale muncii cul­
turale la sate“. Lecţia „Lupta
construieşte un cămin cultu­ Piuă acum, tinerii din sa- ^ P.M.R. pentru formarea con­

ral. Organizaţia U.T.M. de tul Birtin, mobilizaţi de orga- 3 ţie. ştiinţei socialiste a oamenilor obţine gospodăria colectivă din
aici a luat liotărirea ca ute- nizaţîa U.T.M. au efectuat de ^ muncii“ a fost prezentată de
sniştii să dea tot sprijinul asemenea multe ore de mim- ] tov. Gheorghe Crişan secretar Gurasada prin hrănirea raţio­
al Comitetului executiv al sfa­ nală a animalelor cu porumb
insilozat.

colectiviştilor care ridică că patriotică la ridicarea 3 tului popular raional. Expunerea inginerului agro­
nom a fost urm ată de prezen­
L această clădire. Marea majo- construcţiilor din G.A.C. Ei 3 A tît lecţiile cit şi referatele tarea de către echipa căminului
prezentate do directorii cămi­ cultural din Gurasada, a piesei
l ritate a tinerilor, printre care sint hotărîţi. ca pe viitor să ¦] nelor culturale, au evidenţiat de teatru „Un iaz şi o poveste
multe aspecte pozitive din acti­ cu haz“, piesă cu conţinut axat
L şi Sabin Petruceanu, Zelma ajute mai mult colectiviştii ^ vitatea căminelor culturale, bi­ pe întărirea eeonomico-o7"ani-
bliotecilor comunale şi cinema­ zatorică a gospodăriilor agri­
t 'Micluţa, Cantemir ‘Başa, Ta- în acţiunile care le între- J tografelor săteşti. „Dezvoltarea cole colective.
şi păstrarea avutului obştesc“,
t naşe Sirtiedrea au participat prind. 3 „Creşterea păsărilor aduce mari Aplicaţia practică a consti­
l zilele trecute la fixarea olu- MIC PETRU venituri colectiviştilor“, „Creş­ tuit un preţios schimb de ex­
terea şi îngrijirea animalelor“, perienţă pentru activiştii cul­
l nelor, pe acoperişul căminu- corespondent De ce ziarul nu a fost „Pentru 5000 kg. porumb boabe turali. Li s-a demonstrat în mod1
la hectar pe terenuri neirigate“, Iconcret cum,| prin activitatea
*. __ •j difuzat la tim p ? „Principalele sarcini reieşite din culturală, se pot dezbate în faţa
Consfătuirea pe ţară a colecti­ colectiviştilor probleme actuale
^„Joile tin eretului“ tot m ai bine o rg an iza te) De curînd pe adresa redacţiei nc-a viştilor“ etc. — iată doar cîte­ privind întărirea economico-
sosit o scrisoare în care ni s-a re­ va’ dintre temele manifestărilor organizatorică a gospodăriilor
t In ultimul timp, Joile tinse- uşoara şi populară romî- 3 latat că în satul Şard, din raionul organizate la unităţile culturale, agricole colective.
t retului organizate de către nească. 1 Alba, ziarul „Drum ul socialism ului“ in iarna aceasta.
şi alte publicaţii cotidiene, sîn t dis­ Sieminarul cu activiştii cul­
organizaţitle U.T.M. din Orăş- Conferinţele, jocurile pe 1 tribuite abonaţilor doar de 2-3 ori Calitatea reparaţiilor se va îm bunătăţi Filmul documentar „Puterea turali din raionul Ilia a scos
r ţie se desfăşoară in condi- pe săptăm înă. pîinii“, precum şi alte filme do­ însă în evidenţă faptul că sec­
L ţiuni bune, au un program teme educative, care au loc ooooooooo OOOOOOOOO cumentare cu caracter agroteh­ ţia de învăţămînt şi cultură a
R edacţia ziarului, cu sprijinul Bi­ nic, au fost vizionate de un Sfatului popular raional, casa
variat, bogat în conţinut. in cadrul joilor de tineret, ] roului Gomifetuluî raional de partid o In ziarul „Drumul socialis- cunoaşte justeţea criticii fă- a număr însemnat de colectivişti. de cultură şi biblioteca raională,
Alba, a cercetat faptele sem nalate, La cercurile de învăţământ agri­ mai au multe de făcut pentru
Recent, organizaţia U.T.M. îmbogăţesc cunoştinţele tine- 3 dovedindu-se că elo sînt adevărate. o mului“ nr. 2235 a apărut cute şi ne comunică că au § col sau cu ocazia expunerii generalizarea celor mai eficace
răe la cooperativa „Viaţă Din cauză că factorul poştal Traian conferinţelor cu caracter agri­ forme ale muncii culturale la
nouă“ Orăştie, a invitat pe retului. Iată de ce organiza- 3 M untean nu-şi face în mod conştiin­ L articolul intitulat: Maşinile- luat măsuri pentru întărirea col, cu aceste filme s-au organi­ sate. Directorii de cămine cul­
iov. loan Blaj, procuror la cios datoria, neglijînd distribuirea; zat acţiuni cu un bogat conţi­ turale, trebuie să fie ajutaţi în
tribunalul raional Orăştie, ţiile U.T.M. din oraşul nostru -j mulţi dintre abonaţi primesc ziarele unelte să fie bine reparate“ controlului tehnic calitativ şi nut, atrăgătoare. In cadrul se­ mai mare măsură de către sec­
cu mare întîrziere. minarului- au fost citate ca uni­ ţia de învăţămînt şi cultură.
E. pentru a le vorbi despre _,Ca- vor căuta să alcătuiască pro- ^ $ In acest articol, semnat de a răspunderii celor însărci- tăţi culturale cu o activitate
O asem enea faptă trebuie aspru învăţămintele bogate acumu­
L ractenil familiei în societatea grame cit mai bune în cadrul c un grup de muncitori de la naţi cu recepţia utilajelor re-

t socialistă“, apoi au fost inter- joilor de tineret, să invite ] o atelierul de ascuţitorie din pârâte.In scopul îmbunată-

pretate melodii de muzică muncitori fruntaşi în produc- 3 9 sectorul sculărie a.l U.M. Cu- ţirii calităţii reparaţiilor se

ţie, care să vorbească desime ^ gir, se criticau lipsurile mu- va instala şi un banc de pro- O

meseria lor etc. infestate de către unii oa- ^ 'Astfel} fiecare maşină va g

N. BARBU 3 o meni din cadrul serviciului fi supusă probelor tehnolo- g

corespondent j § mecanic şef în executarea
L reparaţiilor la maşinile-unelte.
tt-fui u u u u /w /u ;u u J U u ;b J u ;U i,jiju u /u J i gice la acest banc şi numai 9>

sancţionată. D atoria conducerii oficiu­ g Conducerea uzinei şi a ssr- după aceea va fi recepţio- X bună cele din Gurasada, Dobra, late de către activiştii cultu-
lui P.T.T.R. Alba, este să ia de în ­ o viciului mecanic şef, în răs- nată şi înapoiată sectoarelor L Zam, Lăpuşnic, Hărău etc. La rali din raionul Ilia la semina­
aceste unităţi au fost organi­ rul de la Gurasada vor contri­
dată măsuri, mai ales că s-a dove­ o punsul trimis redacţiei, re- de producţie. 9 zate frecvent seri tematice, jur­ bui la îmbunătăţirea conţinu­
dit şi în alte îm prejurări că factorul nale vorbite, seri de calcul, con­ tului muncii culturale, la axa­
Traian M untean nu şi-a îndeplinit g t a manifesta mai multă preocupare § sultaţii date de specialiştii din rea ei mai mult pe îndeplini­
sarcinile dc serviciu. Redacţia cere agricultură pe diferite teme de rea sarcinilor puse de partid in
o In legătură cu articolul echipă să nu mai rămină sub g faţa agriculturii socialiste.
conducerii oficiului P.T.T.R. Alba de o „Mai multă preocupare faţă normă. Unii şefi de echipe g producţie şi altele.

'Munca păpu­ a comunica m ăsurile ce au fost luate g de echipele de. mineri care care nu-şi făceau , in . mod go.. Căminul cultural din Gura­ VICTOR, MUREŞAN
şarilor. c e r e în această privinţă. Dc asem enea se g rămân sub normă“, publicat conştiincios datoria, lipseau o sada a organizat cu prilejul
recom andă conducerii oficiului P.T.T.R. îndrum ător cultural
o în ziarul nostru nr. 2237, con- nemotivat etc., au fost schim- a ¦------------- : - -----
o ducerea exploatării miniere baţi. Conducerea unor echipe g ¦¦==•------------- --

multă atenţie, dc a analiza felul în care ajung şi og Barza ne comunică: „Obser- care rămineau sub normă a g Corespondenţii voluntari —
îndemînare şi g vaţiile făcute de dvs. sint jus- fost preluată de mineri şefi g
fantezie. Ei sini sc distribuie ziarele şi în alte comune g te şi ne-au făcut să reflec- de echipe fruntaşe. De ase- o ajutoarele noastre
cei care dau o tăvi adine asupra stării de menea, s-a întărit controlul <>
viaţă spectaco­ ale raionului, luind m ăsuri penlru o lucruri petrecute in • cadrul şi asistenţa tehnică din par- g (Urm are din pag. l-a ) fac organizaţiile sindicale. de
lelor fiind in­ g sectorului 210 de la mina tea maiştrilor şi s-au luat g tineret şi cele culturale pentru
direct prezenţi, continua îm bunătăţire a difuzării lor. g Musariu“. In continuare se măsuri pentru mai buna apro- o gumicole puternice“. Corespon­ ca oamenii muncii să-şi petrea­
vizionare a tuturor locurilor g denţii noştri de la sate sînt că acest timp în mod cit mai
în scenă. „v_ arată. că. aşa cum s-a scris de muncă cu material lemnos, g chemaţi să ne scrie materiale plăcut şi educativ.
In fo to : In în articol, factorii principali care să oglindească preocuparea
Un re u şit spectacol care au dus la răminerea sub In vederea preintîmpvnării g consiliilor de conducere, a or­ Corespondenţii sint ajutoa­
culisele teatru­ 0 normă a mai multor echipe repetării unor stări de lucruri g ganizaţiilor de partid, a tuturor
lui de păpuşi Timp de mai bine de două g din acest sector, se datoresc de natura celor petrecute în 0 colectiviştilor pentru înfăptui­ rele noastre de nădejde. De la
„Princhidel“ din ore, cetăţenii comunei Băiţa, ra­ o unor cauze subiective. După luna februarie — se spune în o rea angajamentelor luate în în­ ei, noi aşteptăm materiale care să
ionul Brad, au urmărit acum cî- o ce arată cauzele ce au dus încheierea răspunsului — con- L reflecte entuziasmul, energia,
Alba lulia. teva zile un frumos spectacol, g la răminerea în urmă a echi- ducerea sectorului 210 va g conştiinciozitatea şi eroismul cu
dat de formaţiile artistice ale
clubului sindicatului minier din

Gurabarza. La spectacol şi-au g pelor vizate in articol, con- analiza decadal rezultatele g trecerea dintre G.A.C., cum care masele de oameni ai mun­
dat concursul corul, echipa de g ducerea E.M. Barza se anga- fiecărei echipe în parte şi o muncesc ei pentru îndeplinirea cii din regiunea noastră luptă
dansuri, solişti vocali, orchestra o jează să manifeste mai mul- acolo unde va constata răml- g prevederilor planului de pro­ pentru traducerea în viaţă a
g tă preocupare faţă de aceste neri în urmă. va lua imediat g ducţie, pentru dezvoltarea creş­
şi brigada artistică de agitaţie c> echipe şi ne informează că terii animalelor şi a păsărilor, sarcinilor trasate de cel de-al
nr. 2. g au iost luate măsuri, cores- măsurile cele mai corespun- o creşterea producţiei de carne şi III-Iea Congres al P.M.R.
g punzătoare pentru ca nici o lapte, asigurarea bazei furajere
M.SUSAN 2ătoare pentru realizarea sar- o Avem convingerea că cores­
pondenţii noştri voluntari —
corespondent cinilor de plan. g

şi realizarea adăposturilor pen­ militanţi activi pe tărim ob­
tru animale şi a celorlalte con­
I: o poveste interesantă, chiar toarte e aP o v e s i u n e i n u n ţ i „reparaţiei“ maşinii a depăşit term e­ strucţii gospodăreşti. ştesc — ne vor acorda în vii­
interesantă. Desigur că se deosebeşte nul prevăzut. Au lăsat ca totul să sc tor un sprijin tot mai mare în
m ult de acele poveşti pe care bunicile desfăşoare „norm al". Unii spun că o Din domeniul construcţiilor înfăptuirea sarcinilor puse în
noastre ni le spuneau cu mult patos asemenea atitudine se cheamă atitu­ industriale şi a celor social- faţa noastră de către Comite­
ca să ne adoarm ă atunci cînd eram culturale trebuie să se scrie tul regional ide partid şi Sfa­

m icuţi. D acă ne am intim bine, în po­ zatorulni, a scăpat asigu rarea nunţii scăpa de sub observaţie şi de vreo altă gips, nici alte m ateriale fine. A dat dine de gură-cască, de neglijenţă sau despre îndeplinirea planului fi­ tul popular regional, întărind,
cu uu vornic. Şi dacă stai puţin să sarcină pe linie de pro d u cţie; mimai dezinteres fa ţă de bunurile statului. Nu zic, scurtarea termenului de
veştile lor, bunicile vorbeau cu lux de judeci, lipsa vornicului de la m intă aşa putea să se ocupe nesiingherit de doar ce a găsit mai la îndem înă în trebuie să privim chiar aşa rigid lucru­ dare în folosinţă, îmbunătăţi­ astfel, şi mai mult rolul zia­
am ănunte despre nunţile ce se făceau, este destul de m a re ; lui, vornicului, îi organizarea nunţii. M aşina o avea de m agazia şantierului: 52 bucăţi dulapi rile. S ă ştiţi că şi eu, în calitate de di­ rea calităţii, înlăturarea risipei rului ca propagandist, agitator
despre nuntaşi, despre socăciţele ce nu şi 3 suluri de carton asfaltat. Cu aceste
şi organizator colectiv al ma­
se îndepărtau de lingă cuptoarele de revin sarcin i m a r i; el face prezentări, acum la „reparaţie“ (dispoziţie). Şi a materiale s-a înjghebat sala aceasta rector, mai închid cîteodaiă ochii şi şi economisirea materialelor. De selor.
copt, de lin g ă sobele de g ătit, pînă ce invitaţii pentru predarea darurilor; el început „ re p a ra ţia “, cînd de ia Deva la destul de comodă, necostisitoare, inti­ nu mă leg de toate lucrurile mărunte. asemenea, trebuie scris despre
nu vedeau pe fiecare nuntaş sătul şi mai spune cîte o glum ă, cîte un pro­ Leşnic, cînd de la Leşnic la Deva, Do­ mă, în care ne simţim cu toţii bine. Ga să vedeţi, şi eu l-am aju tat pe Au­ felul în care constructorii şi be­
bine pus la punct. Cu asem enea po­ verb etc., aşa pentru ca veselia să fie bra etc. Totul făcea în deplină ordine. rei Crişan chiar a c u m : i-am pus la neficiarii îşi respectă obliga­
veşti, bunicile ne adorm eau aşa, pe cit mai mare, mai plăcută, mai com­ Cu serviciul circulaţiei de 1a m iliţie nu D ar haideţi să mai închinăm cîte un dispoziţie pentru nuntă un autocamion ţiile pe care le au.
nesim ţite, iar ele îşi vedeau de trebu­ pletă. avea nici o neplăcere. Avea fol de păhărel, zise iarăşi naşul; să trăiască şi un turism. Aşa trebuie să se ajute
nuntaşii, să trăiască şi m aistrul Moţa
Ei şi dacă n-a fost g ă sit un vornic, p arcurs în regulă. (S în t inform at că loan, care a a ju ta t g azd a cu asem e­ oam enii în tre ei. De aceea, vreau să
rile casei. In articole şi corespondenţe

Povestea nunţii despre care e vorba, nunta nu poate să aibă loc ? Departe şi-a procurat în mod clandestin 2 foi nea materiale. Să Irăiască şi maistrul mulţumesc în numele dum neavoastră trebuie oglindită activitatea 11i c
deşi interesantă, se deosebeşte de cele de acest lucru. Problema s-a rezolvat de parcurs pe care le-a folosit pînă în Cîmpeanu de la şantierul din Ceriej oaspeţilor de la B.U.T. pentru îngădu­ sfaturilor populare, a organi­
ale bunicilor de demult. Se deosebeşte operativ. Naşul şi-a asum at răspunde­ ultim a zi a lunii respective). Şi aşa, care a dat dovadă de multă înţelegere inţa de care au dat dovadă şi să toa^ zaţiilor de tineret şi femei, a PENTRU 24 ORE
în primul rînd pentru că s-a petrecut rea să-l înlocuiască pe vornic. Nu e Aurel Grişan, a reuşit ca în num ai cî­ ajutîndu-1 pe Aurel C rişan cu sobe de stez pentru dumnealor, pentru binele unităţilor comerciale ale co­ Vremea se m enţine nestabilă cu ce­
acum , îri zilele noastre (sîn t nu­ cl aşa vorbăreţ, însă se descurcă. teva zile (7-8 la num ăr) să efectueze încălzit, luate de pe şan tier şi puee ia care ni l-au făcut nouă, tuturor. Să merţului de stat şi coopera­ rul tem porar acoperit. Vor cădea pre­
mai cîteva săptămîni de atunci), şi-a- transportul tuturor cum părăturilor pen­ dispoziţia n o a stră ! toastăm din nou pentru gazda noastră, tist, a unităţilor culturale din cipitaţii sub formă de ninsoare, care se
poi nu are deloc darul să ne adoarm ă, După ce totul a fost pus la punct, tru nuntă. Notaţi, dacă nu era „băiat cum i se mai spune, socru mare, care regiunea noastră etc. De ase­ vor transform a în lapoviţă şi ploaie.
chiar dacă a r fi spusă cu maxim um de nunta a început. Naşul şi-a luat în pri­ deştept“ nu putea face totul aşa repe­ M-am antrenat în vorbărie şi am cam e unicul în felul lui la B.U.T. şl n i­ menea, trebuie să fie oglindit Tem peratura v a ria b ilă ; ziua între 2 şi
pasiune. mire misiunile. După un scurt cuvînt de, mai cu seam ă în condiţiile cînd m a­ uitat de alte misiuni, ta să mai trăim meni nu are dreptul să se atingă de 7 g rade, iar noaptea între -3 şi -8 g ra ­
introductiv, rostit de naşul-vornîc, s-a şina se afla în „rep araţie“. fraţilor, să lăsăm poveştile. Gazdele el, să-l supere sau să-i ceară socoteală modul in care oamenii muncii de. V înt moderat cu intensificări din
U rm ăriţi firul şi conţinutul acestei toastat pentru fericirea tinerilor căsăto­ să trăiasc ă şi noi pe lingă ele. pentru muncă. sud-est.
poveşti. Nunta din povestea noastră nu riţi. S-a luat apoi mica g u s ta re ; s-au — D ar prea ni-aiii luat cu vorba. Să îşi petrec timpul lor liber, ce
c de proporţia celor de demult, cu Făt- servit şi alte feluri de mîncare, băutură, mai ciocnim cîte un pahar, în cinstea Dar... staţi puţin. Gîtă im prudenţă Permiteţi-mi să merg cu gîndul pu­
Frumos şi Ileana Gosînzeană, cu crai ca la nuntă. şi pentru meritele gazdei care ne-a din partea m e a ! Am vorbit aproape ţin şi m ai departe, la conducerea IflEPRiNPESEfi DE OOHSTRUOTil SIDERiiRSISE
şi crăiese etc., d ar îşi are totuşi far^ oferit acest m inunat prilej de voie bună, despre toţi numai despre oaspeţii stră ­ T.R.G.H. Deva şi să propun un toast H UN E D O ARA
înecul ei. D acă nu se desfăşura aşa, Auret Grişan m anifesta semne de spuse cam obosit, după atîta vorbă­ ini, ale căror m erite în organizarea în cinstea sa, pentru îngăduinţa de care
nici n-ar îi avut farmec. oboseală. La intervenţia vornicului rie, naşul. Da, da mi prilej m inunat. a dat şi dă dovadă în multe ocazii.
însă, se scutura zdravăn şi-şi revenea. Vedeţi această încăpere în care ne muncii sînt incontestabile, n-am spus După cîte am aflat, Trustul a încheiat
N unta a fost pregătită cu m ult timp Naşul, care făcea şî pe vornicul, a fost ospătăm ? E făcută peste noapte. Nu­
înainte. Şi pregătirea n-a constat în acela care a dat explicaţiile necesare nici un cuvînt. E o greşeală de neier­ anul financiar 1961 cu m ulte m ilioane

tat. Iată, sînt aici, veniţi să ne ono­

u rări de „m ulţi ani tr ă ia s c ă !“ etc., ci în leg ătu ră cu oboseala Iui A. Crişan mai din poveştile bunicii ne annutim reze nu num ai cu prezenţa, ci şi din de lei pierdere. Şi totuşi, nu a tăcut angajează de urgenţă;
în cu totul altceva. S ă vedem cine-i şi a a tra s aten ţia ca omul să fie ju ­ cum, de mult, peste noapte apăreau, ia alte puncte de vedere tovarăşii Alinaşi
caz de cîteva zile în care o m aşin ă 51
ordinul îm păraţilor, palate de aur şi
organizatorul nunţii şi cine sînt naşii, decat după fapte şi nu după aparenţă. argint. Această încăpere însă nu e nici loan, inginer şef al B.U/I. şi tehnicia­ cîjiva oameni s-au ocupat de alle tre­
îndeosebi naşii. O rganizatorul este Au­ Găci, spunea tov. Ilîncaru, o rg an izato ­ de aur nici de arg in t dar e practică, nul Ilavaletz Eugen, şef de garaj. E
rel Grişan, şofer la staţia B.U.T. Deva, rul a trebuit, să facă multe pînă la spaţioasă, bună pentru orice petrecere. bine să le mulţumim din inimă pen­ buri. Eî n g ă d u i t o a r e conducerea ZIABI, DULGHERI, ŞOFERI
aparţinătoare T.R.G.ll. Omul şi-a însu­ nuntă. A trebuit să facă organizarea,
T.R.G.ll. De aceea, propun să bem

ra t feciorul şi toate pregătirile le-a fă­ să asigure transportul alim entar etc. Nu vă uitaţi că, pe alocuri, construc­ tru că au dat tot sprijinul lui Aurel încă un pahar în cinstea sa. Şi încă Angajaţilor li se asigură cazarea
cut el personal, iar naşii au fost invi­ Ş i dacă n -ar fi Fost un om descurcăreţ, torii au cam neglijat finisajul. Gazda Grişan să pregătească nunta.
unul, apoi altul, altul şi altele, Î11 cinstea
şi cantina.
ta ţi — şi aceştia au prim it cu m ultă n -ar fi putut rezolva totul a şa de bine n o astră, în persoana lui Aurel Grişan, Nu-i uşor, tovarăşi, să 1ipseşii 7-8 noastră, a nuntaşilor, a tuturor. Şi

bucurie — soţii tlincaru de la Dobra şi de expeditiv. nu e vinovată pentru lipsa de finisaj. zile şantierele tde un autocam ion şi de acumvă cer scuze,tovarăşi, pentru O rice inform afii se pol prim i de ia
(tov. Ilîncaru este directorul I. F. ...Ziua minţii a fost cam la sfîrşitul Poate că l-am putea învinovăţi pe m ai­ 4 oameni (încărcători). Tovarăşii de că v-am determinat să-mi ascultaţi în­

D obra). lunii, în să A. G rişan, im ediat ce intră strul Moţa loan, de la şantierul de la B.U.T. însă au dat dovadă de m ultă treag a poveste. Ge să fac, ani venit Ia serviciul personal ai în tre p rin d e rii — \ j-
Iată*ne aşadar cu organizator, cu în decada a treia a lunii respective, construcţie din Ilia care a fost cam bunăvoinţă, n-au spus nimic nici pen­ nuntă în calitate de naş, dar a trebuit
îşi declară m aşina (autocamionul) in­ „zgîrcit“, n-a dai pentru construcţia tru că loan Grişan a lipsit atîta timp să îndeplinesc şi misiunea de vornic. nedoara sfr. Dr. Pefru Groza nr, 11.
naşi, cu nuntaşi, cu nunta începută.

D ar din sfera tic preocupări a qrgani-' tra tă în reparaţie. Num ai a şa putea w căgejui ?iţei c m u L n ig v o p ^ ţjiLţ îi? iii seyyiciu, niLi pen tru că durata S. IVĂNIJŞ *,V 'V ''w v c"vvV vyv 'wv*“'