Page 71 - 1962-03

N r 225 t
mmmammmaamammBemaKammaamm CC8SX9BnSB3ISSfR9BBRRS
Bigi a c tiv ita te a
o rg a n iza ţilo r de par
P regătiri pentru în ch id erea
în văţăm in tu iu i de partid ia sate
Comitetul raional de partid
Haţeg şi cabinetul raional de
partid au luat o serie de măsuri
in vederea pregătirii închiderii
anului de învăţămînt de partid
la sate. In acest scop, recent
a avut loc o şedinţă de instrui­
re la care au luat parte pro­
pagandiştii cercurilor şi cursu­
rilor de partid din satele raio­
nului Haţeg. Cu această oca­
zie s-a analizat felul cum s-a
desfăşurat învăţămîntul de
partid, fiecare propagandist
prezentind scurte informări asu­
pra metodelor folosite, eficaci­
tăţii învăţămîntului, greutăţilor
întîmpinate etc.
A fost prelucrat apoi planul
de măsuri cu privire la pre­
gătirea închiderii învăţămîntu­
lui de partid Ia sate. Planul cu­
C onsultaţii
Comitetul raional de partid
rAlba a iniţiat ţinerea de con­
sultaţii pentru clarificarea unor
probleme ale politicii partidului
şi statului nostru. Astfel, zilele
trecute, la Zlatna s-au ţinut
consultaţii pentru propagandiş­
tii cercurilor şi cursurilor din
cadrul învăţămîntului de partid
şi politic U.T.M. Cu acest pri­
lej, tov. Laslău Ioan, membru al
biroului Comitetului raional, a
vorbit despre principalele eve­
I n s t r u ir e a foiaMmgsîl**r
organ izaţiilor de basa
Zilele trecute, Comitetul dc
partid de la I.F. Orăştie a con­
vocat toate birourile organiza­
ţiilor de bază pentru instruirea
lor privind probleme ale vieţii
de partid. Cu acest prilej, se­
cretarul organizaţiei de bază
de la sectorul de industrializare
al fabricii „1 î Iunie“ Orăştie, a
prezentat referatul „Cum se
ccupă organizaţia de bază de
educarea membrilor şi candida­
ţilor de partid“, tov. Drăgan
Aurel,. secretarul organizaţiei de
Mbii,!ază de la Ocolul silvic, refe-
râtul : „întărirea muncii de pro­
pagandă şi agitaţie în organi­
zaţia noastră“, iar referatul
„Freoeuparea organizaţiei de
partid pentru îndrumarea mun­
cii economice“ a fost susţinut
de tov. Nicolae Poleacu, secre-
S c h im b «Ie e x p e r i e n ţ a
¦e aga
Zilele trecute Comitetul oră­
şenesc de partid Lupeni a orga­
nizat un schimb de experienţă
între agitatori. Cu acest prilej
numeroşi agitatori, printre care
tov. Andrei Bainovski, Gheor-
ghe Bodea, Mo’se Florin şi al­
ţii, au prezentat informări asu­
pra activităţii desfăşurate. De
asemena, tov. Alexandru Con­
stantin, secretarul organizaţiei
de partid din cadrul şantierului
SP®ftT • S P O R I © SPOUT ® SP O R I
Spartachiada de iarnă
a tineretului
Asociaţia sportivă Minerul din
Lupeni, cu sprijinul organelor
U.T.M. din localitate, a organi­
zat în cadrul spartacbiadei de
iarnă un frumos concurs de
popularizare a schiului în ora­
şul Lupeni, Astfel, peste 150 de
participanţi s-au adunat in faţa
comitetului orăşenesc U.T.M. de
unde apoi s-a dat plecarea în
prima probă de schi rezervată
copiilor între 10 şi 14 ani —
proba de fond 2 km. Sute de
spectatori au ţinut să fie pre­
zenţi la aceste întreceri. Cel
mai bun timp a fost realizat de
elevul Tosif Uilecan, urmat de
Grigore Cioflica şi alţii.
A urmat apoi proba rezervată
seniorilor, care s-au întrecut la
10 km. fond. Aceştia au oferit
o întrecere echilibrată, mult
aplaudată de publicul spectator.
Simultan cu desfăşurarea pro­
întreceri amicale
Cu citva timp în urmă, stu­
denţii institutului de mine din
Petroşani s-au deplasat la Cra-
iova. unde au susţinut întreceri
amicale la disciplinele handbal,
baschet şi tenis de masă.
La baschet, în prima zi, echi­
pa studenţilor a întîlnit selec­
ţionata oraşului Craiova, în
faţa căreia a cedat la mare
lu p tă: 51—48 pentru gazde, In
^ronarn^TAfBz^^/rgaremag.y'gjvr«
prinde, printre altele, tinerea de
consultaţii pentru propagan­
dişti despre baza tehnîco-mate-
rială a socialismului, insurecţia
armată de la 23 August 1944.
centralismul democratic şi de­
mocraţia internă de partid, asi­
gurarea şi întărirea compoziţiei
sociale a rîndurilor partidului
etc. De asemenea, planul de
măsuri prevede repartizarea
membrilor Comitetului raional
de partid şi al lectorilor cabi­
netului de partid pe cercuri şi
cursuri care vor răspunde dc
pregătirea şi desfăşurarea în
bune condiţiuni a convorbirilor
recapitulative. De asemenea, au
fost stabilite tematicile pentru
seminariile recapitulative.
S. NI CU
corespondent
nimente ale situaţiei interna­
ţionale. De asemenea, tov. Be-
tea Miron, din partea cabine­
tului de partid raional, a vorbit
despre rolul statului în con­
struirea socialismului.
La consultaţii au participat
propagandişti din Zlatna, Al-
maş, Valea Dosului, Feneş şi
Metes.
I CORPADE
corespondent contribuie in mod exemplar la
tar al organizaţiei de bază de
la Ocolul silvic Geoagiu.
In discuţiile purtate, pe mar­
ginea acestor referate, s-au fă­
cut propuneri pentru continua
îmbunătăţire a muncii de
partid. Comuniştii Aurel Tomes-
cu. Piroş Zoltan, Nicolae Cazan
şi alţii, spre exemplu, a u . cerut
ca birourile organizaţiilor i de
bază din cadrul întreprinderii
„11 Iunie“ şi Ocolul silvic Geoa­
giu să atragă pc toţi membrii la
rezolvarea sarcinilor.
Referatele prezentate, cit: şi
discuţiile purlate au prilejuit
un rodnic schimb de experienţă
care va contribui la îmbunătă­
ţirea muncii de partid.
A. OLARII
corespondent etc. Se înţelege că în nici un caz preună cu directorul întreprin-
L sau secţiei intre mai multi oa-
de construcţii, a ţinut un refe­
rat cu privire la felul în care se
preocupă de pregătirea agitato­
rilor. In jura) informărilor, şi
a referatului prezentat, s-au
purtat apoi discuţii. Metoda de
a se organiza un asemenea
schimb de experienţă intre agi­
tatori a fost mult apreciată.
GR. GOÂNŢA
corespondent medico-sanitar al preveureriului
::
belor de schi. peste 100 de co­
pii s-au întrecut la săniuţe, iar
pe patinoarul recent amenajat
de către asociaţia sportivă Pre­
paratorul din Lupeni, zeci de
tineri au participat la întreceri
de patinaj. A urmat apoi un joc
demonstrativ de hochei.
Sala de sport a găzduit şi ea
o serie de întreceri de volei şi
handbal, astfel că pentru tine­
retul din Lupeni a fost cu ade­
vărat duminică sportivă.
In reuşita aceslor întreceri,
s-au evidenţiat în mod deose­
bit tov. Viorel Faur şi C. Barna
din partea U.T.M., antrenorul
de schi Simion Cioflica, preşe­
dintele secţiei de schi Minerul
Lupeni, ing. Mihai Biro, tehni­
cianul Ladislau Pancsur şi in­
structorii voluntari Adalbert
Katto şi Gh. Lupaş.
ziua a doua, au întîlnit forma­
ţia de categoria A, C.S.O. Cra­
iova, in faţa căreia au pierdut
de asemenea cu 80-43.
La tenis de masă. pe echipe,
victoria a revenit echipei Dina-
mo Craiova cu scorul de 5—3.
La individual, turneul a fost
ciştigat de studentul petroşe-
nean Trapper Horst, care s-a
comportat excelent.
Patru noi com-
presoare de 45 m.c.
pe m inut un fost
instalate de curind
la mina Deva. Ele
vor ajnla minerii
să obţină runda-,
mente sporite, vi­
teze de avansare
mari.
IN FOTOGRA-
1 ILL: aspect din sa ­
la compresoarelc-r.
m şi tinărul strungar
Să folosim judicios fondo!
de A la sută44
La îndemîna conducerilor în­ meni care au obţinut în acea derii dispun de fondul de ,,1 la
treprinderilor stau multe mij­
loace pentru stimularea oame­
nilor care se evidenţiază în pro­
cesul de producţie, a celor care
îndeplinirea tuturor indicilor de
plan. Intre aceste mijloace stă şi foarte puţini care sint pre­ în care nu se scrie nimic con­ ţiile purtate, au reliefat fap­ tinuă să se facă simţită in­
şi fondul de „1 la sută“. Pre­ miaţi cu cîte 300-400 lei. Or, in­ cret, nu se spune pentru care
mierea muncitorilor din acest
fond — după cum rezultă din-
tr-o adresă a sectorului plan-
economic al Direcţiei generale a
minereurilor din M.M.E.E. către salariul tarifar, mergînd chiar naş, preşedintele sindicatului,
I. M. Teliuc — trebuie să se facă pînă la două salarii, în cazuri asemănător se petrec lucrurile
pentru muncă şi activitate care, excepţionale. De departe se vede şi la celelalte sectoare.
intr-adevăr, reprezintă realizări că instrucţiunile nu se respectă. Aşadar, fondul de „1 la sută“
deosebite şi care influenţează Şi acest lucru are un efect dău­ la I. M. Teliuc nu este judicios
favorabil îndeplinirea planului
de producţie. E necesar — cu
alte cuvinte — ca prin premie­
rea din fondul de ,,1 la sută“ să
se stimuleze preocuparea pentru
realizări excepţionale, pentru in­
tervenţii curajoase şi operative, Vinovat de această stare de dator să ia de urgenţă măsuri
executarea unor lucrări de mare lucruri se face, înainte de toate, pentru lichidarea acestei stări
importanţă intr-un termen scurt comitetul sindicn' ului, care îm­ de lucruri.
premierea din acest fond nu se
face pentru realizări obişnuite,
dictate de obligaţiile de serviciu:
acestea pot fi — de alifel — sti­
mulate prin alte mijloace.
Cu toate că aceste instrucţi­
uni există la Teliuc — şi in par­
te ele sînt cunoscute — fondul
de „1 la sută“ nu se foloseşte
judicios. Se premiază de pildă
din acest fond oameni cu rea­
lizări obişnuite, împărţindu-se
suma „repartizată" sectorului
,,T i n e r e ţ e a n e e d r a g a “
De curind, colectivul de a r­
tişti amatori ai clubului sindi­
catelor din Deva a prezentat
pentru bolnavii şi personalul
din Brănişca un reuşit specta­
col. Spectacolul a fost alcătuit
din selecţiuni ale programului
Rigiditatea occidentală şi problema germană
P o p ic e
Pe arena „Constructorul Mi­
ner“ din Petroşani s-a desfăşu­
rat zilele trecute o întrecere de
popice rezervată echipelor mas­
culine.
Deşi la această competiţie au
.fost invitate toafe echipele care
activează în cadrul campiona­
tului orăşenesc, categoria l-a,
totuşi la întrecere au participat
numai trei echipe : Paringul Lo-
nea, Stăruinţa şi Constructorul
Miner, ambele din Petroşani.
Concursul s-a desfăşurat la pro­
ba 60 de bile izolat. Pe primul
loc s-au clasat jucătorii de la
asociaţia sportivă Stăruinţa,
care au totalizat 764 popice do-
borîte, urmată de Constructorul
Miner 722 şi respectiv Parîn-
gul Lonea cu 610 popice dobo-
rîte.
Individual s-au remarcat La-
dislau Balog (Stăruinţa) CU
147 p.d., Zoltan Albu de la
aceeaşi asociaţie cu 141 p.d.,
Alexandru Gagy 139 şi respec­
tiv, Iuliu Venczel cu 131 popice
doborîte. Astfel că, în urma re­
zultatelor înregistrate, trofeul
deţinut de Constructorul Miner
de la ultima ediţie, a fost pre­
luat acum de către tînăra aso­
ciaţie sportivă Stăruinţa Petro­
şani.
S. BĂLOIU
corespondent
Ü RU M U G S O C IA LIS M U LU I
,Tssa- A c t iv it a t e a o r g a n i z a ţ i e i U.T.M.
perioadă depăşiri de plan. Se
transformă — intr-un fel apar­
te — in primă de producţie.
Aşa se face că întilnim lună de
lună mulţi muncitori care pri­
mesc premii între 50 şi 200 lei
strucţiunile ministerului — cita­
te mai sus — precizează că pre­
miile acordate trebuie să fie cu­
prinse între 25 şi 100 la sută din
nător în procesul de producţie.
Neexistînd o stimulare aparte
pentru realizări deosebite, ma­
joritatea oamenilor sînt preo­
cupaţi să se achite doar de sar­
cinile de serviciu.
Spe.daeol de ei f f a d ă
Prinirc formaţiile artistice ale Clu­
bului C.F.R. din oraşul Sinieria, o ac­
tivitate bogată desfăşoară şi formaţia
de estradă, care a pregătit recent spec­
tacolul „Cu toţii la săniuş". În locali­
tăţile unde au prezentat spectacole,
printre care Cugir şi Geoagiu, membrii
formaţiei s-au bucurat de un succes
binem eritat.
de estradă intitulat „Tinereţea
ne e dragă“ şi s-a bucurat de
un frumos succes.
I. GEQRGESCU
corespondent
Schimbul de vederi sovieto-amcrlcan
în problema germ ană continuă. Actua­
lele contacte diplom atice sovieto-am e-
rlcane au fost stabilite după ce condu­
cătorii occidentali s-au văzut nevoiţi —
în cursul num eroaselor întilniri de la
sfîrşitul anului trecut — să facă anu­
mite concesii opiniei publice, nem ulţu­
m ită de rigiditatea cu care puterile oc­
cidentale refuzau să abordeze proble­
ma germ ană. După ce în tot cursul
anului ÎDfit, puterile occidentale au re­
plicat cu am eninţări războinice la pro­
punerile ţărilor socialiste de a se în ­
cheia tratatul de pace cu cele două
stale germ ane şi de a se reglementa
situaţia Berlinului occidental prin tran ­
sform area lui înir-un oraş liber, demi­
litarizat, în cele din urm ă ele au tre ­
buit să ţină seam a, pc dc o parte, de
raportul de forţe în Europa şi, pe dc
altă parte, de poziţia opiniei publice
şi au consim ţit în consecinţă la înce­
perea „tatonărilor“.
M ăsurile luate de R. D. G erm ană
de întărire a ‘pazei la frontierele în ca­
pitala sa — Berlin — au jucat un rol
im portant în a dem onstra, pentru cei
ce nu vroiau să ţină seam a de acea­
sta, că suveranitatea unui stat socia­
list nu poate fi încălcată. După cum
a a ră ta t şeful guvernului sovietic,
N. S. Hruşciov, în cuvîntarea rostită
la intîlnirea cu alegătorii din circum ­
scripţia electorală Kalinin din Mosco­
va, la porţile Brandenburg, muncito­
rii şi ţăranii Germaniei socialiste au
arătat încă o dată revanşarzilor şi nu-
litariştilor vest-germ ani, provocatorilor
vest-berlinezi că pentru aceştia calea
spre Răsărit este închisă pentru tot­
deauna. Aceasta a fost o realizare se­
rioasă datorită căreia Uniunea Sovie­
tică, Republica Democrată Germană,
naca 3
fruntaşul
Intrlnd in sec­ el preocupări zil­ ! \Treptat, raaistul
ţia mecanică a nice. La început
IJ.R.U.M. Petro­ lucra încet. Piese­ i-a încredinţat lu
le strunjite de el crăiri mai grele, de
şani, atenţia îţi îndeplineau insă mare răspundere,
este atrasă de cele mai exigente la care a făcut
freamătul muncii condiţii cerute de faţă cu mult suc­
controlorul tehnic ces.
existente aici, de de calitate.
oamenii care mi- Dc mai multe
nuiesc cu siguran­ Invăţlnă din ex­ luni, Mihai Un­
ţă maşinile pe care perienţa strungari­ ghianu îşi depă­
le deservesc. Prin­ lor virstnici, stu­ şeşte norma cu
diind cărţi tehnice 25—30 la sută, iar
tre aceştia se află de specialitate, a- piesele pe care le
pliclnă in practi­ lucrează slut nu­
Mihai Unghianu. că tot ce învăţa, mai de bună cali­
Lucrează la noi în din ele, a reuşit să tate. Datorită a-
uzină din primă­ capete mai multă cestui fapt, el este
vara anului 1960. dexteritate, să eli­ nelipsit de pe lista
mine mişcările inu­ fruntaşilor din sec­
Pătrunderea tot tile şi astfel, să ţie şi mult apre­
mai adtncă în tai­ execute şi repede ciat dc tovarăşii
nele meseriei, ciş- şi bine orice piesă. săi de muncă.
tigarea măiestriei
profesionale. au FL. MĂCIUCĂ
constituit pentru
în d iseisp a co m u n iştilo r
Recent, intr-o adunare ge­ socialistă şi ei participă la
nerală a comuniştilor de la tot mai multe acţiuni patrio­
cooperativa „Retezatul“ clin tice.
Haţeg a fost analizată activi­
tatea desfăşurată de organi­ Pentru pregătirea politică
şi ideologică a tinerilor insă,
sută“. Propunerile pentru pre­ zaţia de tineret din această
miere, venite din partea sectoa­ unitate. organizaţia U.T.M. s-a ocupat
relor, sint acceptate cu uşurin­ prea puţin. învăţămîntul
Referatul prezentat de tov. politic nu se ridică la nive­
ţă. De fapt ele nici nu pot fi Aurel Şeroni, secretarul orga­ lul sarcinilor actuale, iar în
judecate otita vreme cit sînt în­ nizaţiei U.T.M., cit şi discu­ comportarea unor tineri con­
soţite de referate de 3-4 rinduri, •
tul că la îndeplinirea ritmi­ disciplina.
anume faptă trebuie premiat că a sarcinilor de plan, o Pentru îmbunătăţirea mun­
muncitorul respectiv. Am con­ contribuţie de seamă şi-a cii în viitor, a fost adoptat
statat acest lucru la sectorul II adus-o şi tineretul. Un nu­ un plan concret de măsuri.
şi după spusele tov. Nicolae Io-
măr tot mai mare de tineri N. SBUCHEA
sînt cuprinşi în întrecerea
planificator
-o s â p tâ m în ă
folosit. Se premiază din ei oa­
In prezent peste 90 la sută au depus pe librete o sumă
meni care au obţinut realizări din cetăţenii comunei Băcia importantă. Printre noii
obişnuite' nu se stimulează cum sînt depunători la C.E.C. Nu­ depunători se numără Fili-
trebuie cei care au desfăşurat mai într-o singură săptămină
o activitate excepţională. Iată din această lună s-au înscris mon Dionisie, Aurel Noghiţă,
de ce comitetul de partid este
Ludovic Naia şi alţii.
100 noi depunători. Aceştia DĂNiLĂ MORVATM
Cursuri de pregătire pentru elevi
¦N. ANDKONACHE.
: La Şcoala medie cursuri participă nul de admitere
„ D e c e b a l“ din şi un mare număr în facultăţi.
Deva au fost orga­ de tineri din pro­ Cursurile se ţin
nizate cursuri de ducţie care au ter­
pregătire pentru minat şcoala m e­ duminica şi sint
elevii care se vor die în anii trecuţi conduse de profe­
prezenta anul a- şi care urmează a sori de speciali­
Astfel, în seara zilei de 17 m artie cesta la examenul se prezenta in tate.
a.c., pe scena clubului din localitate, de maturitate. La toamnă la exame­
spectacolul a fost prezentat pentru a GOLCEA M1RCEA
doua oară la cererea publicului sims-
rian. Şi de data aceasta, sala s-a dove­ elev
dit a fi neîucăpătoarc pentru cei peste
350 de spectatori.
Spectacolul prezintă aspecte din ora­ După-amiază cultural-educativă
şul Sim eria, scenete vesele, melodii de
m uzică uşoară şi populară, dansuri Acum citeva zile la cămi­ interes de colectivişti. In con
populare bine interpretate. S-au rem ar­ nul cultural din Duru Mare tinuare, elevii şi pionierii cla­
cat în mod deosebit tinerii -solişti de a fost organizată o după- selor a ll-a şi a IV-a de la
muzică uşoară Cornel M arfa şi Iraian amiază cultural-educativă. Cu şcoala din localitate, au pre­
Crăciuuoac, care au fost aplaudaţi de acest prilej s-a expus confe­ zentat un frumos program
mai multe ori la scenă deschisă. Buni rinţa : „Combaterea bolilor artistic.
interpreţi s-au dovedit a fi şi E. Mi- molipsitoare la animale“,
care a fost urmărită cu viu PETRE FĂRCAŞSIU {
clea, P. Cricoveanu şi E. Şuvaină.
iA m A .
VIORICA DAFIMOIU
anggaceaaaatamBgg— acaaagw c w n be SaSWEWK»W
4 «9* -4ß> « * $ > < î > «0-0 -O
toate ţările socialismului au putut con­ şedintelui S.U.A. în Berlinul occidental m ană a trezit un puternic resentim ent
şi in Germania occidentală. Dacă „afa­
tinua lupta pentru un tratat de pace — cere occidentalilor „să nu cedeze cerea Kroll" a fost reală sau pusă la
cale este, desigur, un lucru m ai puţin
dc pe poziţii şi mai trainice". nici o iotă pentru a nu se pierde o important, faţă de însem nătatea decla­
raţiilo r atribuite am basadorului R. F.
Cu toate că e:te prem atur de făcut m ilă întreagă" şi trim ite dem onstrativ Germane la Moscova în favoarea unei
abordări constructive a problemei ger­
o apreciere asupra schimbului de ve­ trupe pe şoselele care leagă Germania mane. Curentul de opinie în favoarea
reglem entării paşnice cu G erm ania a
deri sovieto-am erican. totuşi nu pot ti occidentală de Berlinul occidental, pen­ g ăsit ecou şi în declaraţiile făcute de
vicepreşedintele Bundestagului, Thomas
trecute cu vederea acţiunile desfăşura­ tru a dem onstra „drepturile" am erica­ Dehler, care a condam nat atîî in cuvîn­
tarea rostită la postul de televiziune
te de puterile occidentale în colaborare ne în G erm ania. De la Fontainebleau, cit şi în ziarul „A bendzeitung", orient
tarea lipsită de perspective a actualei
cu autorităţile vest-germane. Ea acest cartierul NATO, Speidel a anunţat — politici oficiale a Boim-ului. Galificind
schimb de vederi, „spiritul NATO" cu aprobarea W ashingtonului — dislo­ drept „isterică" reacţia partidului lui
Adenauer la declaraţiile lui Dehler,
planează asupra poziţiei americane carea în viitor a mai multor unităţi ziarul „W estfalische Rundschau“ scrie:
„C uvîntarea Iui Dehler şi reacţia cer­
care, în locul recunoaşterii şi respec­ ale Bundeswehrului la răsărit de linia curilor largi ale opiniei publice arată
tării drepturilor su­ iiam bnrg-Braunseh- că şi în Republica Federală trebuie
verane ale R.D. G er­ weig-Goslar, adică căutate noi mijloace şi metode în ceea
ce priveşte relaţiile cu Uniunea Sovie­
mane, urm ăreşte să /Ah fitil f l i t mai aproape de tron- t i c ă “.
reducă toată pro- '•— * tierele R. D. G er­
blema la accesul în IlIÜ m ane. Aceste tnă- Intr-adevăr, a sosit timpul să se ţină
Berlinul occiden­ seam a că nu trebuie abuzat de răbda­
T E R NE X suri au de Ia o poş- rea ţărilor socialiste în ceea ce priveşte
necesitatea unei reglementări paşnice
tal. Problema acce­ lillllü Ü !Îll;..:tl.I tă un iz aventurist în Germania prin încheierea Tratatului
de pace şi transform area Berlinului oc­
sului nu poate fi ci» o o © € > < şj ti CCC c! trezesc cidental intr-un oraş liber, dem ilitari­
zat. Faptul că Uniunea Sovietică şi
însă reglem entată prin constituirea îngrijorarea legitimă a poporului ger­ celelalte ţări socialiste nu se cram ­
ponează de un termen în ce priveşte
vreunei „au to rităţi internaţionale“ care man şi a tuturor popoarelor europene, încheierea tratatului dc pace, nu tre­
buie interpretat în Occident ca o slăbi­
să aibă dreptul de a încălca suvera­ cu atit mai mult cu cit ele sînt puse ciune, ci ca o dovadă de bunăvoinţă şi
ca o expresie a dorinţei de a se găsi
nitatea statului socialist germ an, ci re­ la cale tocmai în zilele cînd la Geneva o soluţie reciproc acceptabilă.
zolvarea ei trebuie subordonată abordă­ au ioc lucrările Comitetului celor 18 Z. FLOREA
rii realiste a existenţei în fapt a -c e ­ state pentru dezarmare. comentator Agerpres
lor două state germane. In această ordine de idei trebuie
O altă dovadă a ignorării realităţii am intite şi ieşirile B onu-ului îm potriva
Germaniei de astăzi o constituie şi în­ unei reglem entări a problemei dezarm ă­
cercarea de a prezenta aşa-num itul rii generale şi totale, precum şi împo­
plan de „reunire a Berlinului“, care se triva creării de zone denuclearizate, de­
bazează pe pretenţia absurdă de a rupe oarece aceasta ar însemna implicit s is - .
B erlinul dem ocrat, capitala R. D, G er­ ta re a răspîndirii arm am entului atom ic
mane, de trupul ţării. în rîndul statelor care nu posedă la
Paralel cu aceste pretenţii irealiza­ ora actuală acest arm am ent. Or, atunci
bile, sînt întreprinse acţiuni care nu cînd Adenauer cere ca să nu sc pună
au. nimic comun cu o reglem entare p a ş­ „prea m ari speranţe" in conferinţa de
nică, lu aceste acţiuni se înlrec ex-ge- la Geneva, cl are în vedere grăbirea
neraiul am erican Glay şi fostui general înarm ării Bundeswehrului cu arm am ent
n azist Speidel, care actualm ente este atomic, ceea ce prim ejduieşte pacea pe
com andantul trupelor terestre ale continentul european.
NATO din centrul Europei. Glay — in­ O rientarea nerealistă şi primejdioasă
vestit ca am basador special al pre- a puterilor occidentale în problema ger-