Page 73 - 1962-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! rI v'i:'a'??sSmi -w.v- : wv .. "• •

® G.A.G. M ihalţ — o gospodării; vw:wsV m
colectivă in plină de/.voltare m

(pag. 2-a)

• Un program ele club care nu
corespunde cerinţelor minerilor

(pag. 3-a)

o LA O .N .U .; Interes deosebit

l a ţ i de propunerile lui N. S. H ruş-

ciov în problema explorării Sosmo-

4 pagini 20 bani sului. (pag. 4-a).

Anui XIV. Nr. 2252 V ineri 23 m artie 1962

i r^v‘*” ”~~l»*,"-SM3BaBSHzaBgatge88giBîanB

Consumuri specifice mici,

economii mari INDICI! PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965

Preparaţia Petrila foloseşte o De asemenea oa urmare a a- INIŢIATIVA DA ROADE-U' «*-»'*»'*>*'*--'* •NI* *•*•»'
însemnată cantitate de energie, plicării unei inovaţii a tehnicia­
atit sub formă de energie elec­ nului Rădescu ioan, s-a înlocuit v
trică, aburi, aer comprimat, cit una din cele patru maşini de
şi sub formă de combustibili acţionare a instalaţiei de mane- ‘ „Să realizăm In 1962 indicii prevăzuţi pentru anul 1965“ — 1965“. Şi ei se ţin de cuvlnt.
arşi direct în focare. De aceea vrat vagoane. Deosebit de folo­
ponderea energiei în preţul de sitoare a fost inovaţia comunis­ * valoroasa Iniţiativă a jurnaliştilor din Călan — a fost imbră- Brigăzile conduse de Enăşcău
cost al producţiei reprezintă în tului I-Iog losif privind semnali­
anul curent 24 la sută. De aici zarea şi înregistrarea la distan­ f ţişată de multe colective din regiune. Deşi a trecut puţină ioan, Eolovan Pavel, Ioniţă
rezultă importanţa mare pe care ţă a timpului de agitaţje cu aer
o are folosirea raţională a ener­ comprimat a apelor din decan- - vreme de la data pornirii ei, s-au obţinut rezultate dintre cele Gheorghe, Dănăilă Nicolae şi
giei pentru reducerea preţului tor, prin care s-a redus la mi­
de cost. Astfel, dacă se realizează nimum consumul de aer compri­ mai frumoase, lată cîteva realizări. Moţ losif dau o atenţie deo­
o reducere a consumurilor spe­ mat. sebită îmbunătăţirii calităţii
cifice de energie de numai 1 la Indici de utilizare sporîji mele două decade s-a reali­ minereului. De asemenea, s-au De curln'd la mina Deva a fost construită o nouă staţie de
sută, rezultă o economie anuală Pentru reducerea în continua­ luat măsuri c a : puşcarea se­ transformare a curentului.
( echivalentă eu energia nece­ re a consumurilor specifice de zat un indice cu 49 la sută lectivă a intercalaţiilor sterile
sară pentru prepararea fără energie, colectivul preparaţiei in toate locurile unde acest IN FOTO : Staţia de transformare. Vedere. V
nici o cheltuială a 7.300 tone Petrila şi-a propus ca în anul La furnalele din Călan s-a m aj mare ?ccit cel din anul lucru e posibil, selecţionarea
de cărbune. curent să realizeze o sei'.e de manuală a sterilului vizibil în
măsuri şi lucrări printre c a re : asigurat în luna aceasta o res- 3959 (faţa de 40 la sută cit abataje, pe banda de claubaj
Avînd în vedere aceste consi­ menţinerea indicilor tehnici de şi chiar pe autobasculante, ilu­
derente, colectivul nostru de performanţă nominală la toate pectare strictă a reţetei de în- prevec1s şesenalul). Aşadar, minarea mai bună a fronturi­
muncă acordă o atenţie deose­ lor de lucru. Drept urmare, în
maşinile şi instalaţiile prin lu­ cărcare, precum şi a graîice- iniţiativa dă roade dintre cele primele două decade ale lunii
bită economisirii energiei. In crări de întreţinere şi reparaţii lor de descărcări. De aseme­ martie, minereul extras a fost
acest scop s-au planificat con­ făcute la timp şi de bună cali­ nea. a fost tradus in viaţă mai frumoase. bogat în metal. La toate sor-
sumurile specifice pentru toate tate ; montarea aparatelor de angajamentul colectivului de tímentele conţinutul de metal
formele de energie, pe produse, control şi semnalizare la distan­ cauperişti de a ridica in fie­ T. HORVATH a fost depăşit. Astfel, la side­
şi pe toţi consumatorii princi­ ţă a nivelului apei în decantor rita bulgări s-a realizat o de­
pali. Consumurile zilnice reali­ şi din conul de apă c la ră ; cu­ corespondent păşire de 3 la sută, iar la limo­
zate sint înregistrate de servi­ răţirea mecanică a cupelor de nita de la mina centrală o de­
ciul electromecanic şi sint di­ la elevatoarele de b r u t: des­ care lună temperatura aeru­ Minereu bogat în metal păşire de 5 ia sută.
fuzate sectoarelor, unde sint fiinţarea Unui troliu de la insta­ lui insuflat cu 20 grade Cel-
analizate şi se iau măsuri con­ laţia skipuriîor de haldă. P. BĂRBULESCU J
crete pentru reducerea lor, sius. S-au evidenţiat în aceas­ Minerii din Teliuc, pentru t
Deşi a trecut puţină vreme corespondent L
Aşa se face că de la an la an clin anul în curs, o parte din a- tă acţiune îndeosebi echipele a-i sprijini pe furnaliştii din cSói'ímieíife noi, oalom au t
se obţin realizări tot mai fru­ eeste lucrări au fost deja puse
moase. Dacă comparăm consu­ in funcţiune. Un colectiv de ino­ conduse de comuniştii Stăni- Hunedoara şi Călan in spori­
murile specifice realizate în ul­ vatori a term inat instalaţia de
timii ani în raport cu anul 1959, indicare şi semnalizare la dis­ loiu Ioan, Paraon Toma şl rea indicilor de utilizare a In consfătuirile de in primele 2 luni torii ilie Dumitru,
rezultă că în anul 1960 s-au tanţă a nivelului apei din decan­ producţie organiza­ ale acestui an be­ de la sectorul Orăş­
redus cu 10,7 la sută, iar în tor şi conul de apă clară. De a- Stănculea Simion. agregatelor, au Îmbrăţişat ini- te la I. F. Orăştie neficii de peste tie şi Stăîiilă Lăscoi
anul 1961 consumurile specifice semenea, inovatorii Kapvoş Au- s-a pus un accent 20.000 lei. de la sectorul de
au fost reduse cu 19,5 la sută, gustin şi Iancu Aurel au dat în Toate acestea au condus la ţiativa sub forma : „Vom de- exploatare Grădiş­
ceea ce reprezintă, în valoare folosinţă instalaţia modificată a deosebit pe produ­ Şi în luna aceasta te, împreună cu
echivalentă, energia pentru troliului de la skip, care a dus depăşirea cu mult a indicilor păşi anul acesta conţinutul de cerea sortimentelor rezultatele sint va­ brigăzile complexe
144.000 tone cărbune spălat fără la reducerea consumului de e- loroase. In prima cu plata muncii, in
nergie electrică cu peste 70 la ţ de utilizare planificaţi. In pri- metal planificat pentru anul cu o mare eficien­ decadă s-a realizat acord global, condu­
nici o cheltuială. sută la însilozarea şistului din ţă economică. Drept peste 35 la sută din se de Toader Ivaş-
cărbune. C- 1 » * . . «¦ >-e». f» ,+ -.9 * •»—*«• . * • f. cu şi Vasile Muj.
La obţinerea acestor rezultate urmare numai de­ producţia lunară a
Drept urmare in luna februa­ Produse chimice păşirea de plan la L. POPESCU
o contribuţie deosebit de impor­ rie consumul specific de ener­ buşteni de rulaj de acestui sortiment.
tantă au avut-o şi măsurile teh­ gie electrică a fost mai mic cu mai ieftine fag — un sortiment
nice potrivit cărora s-au com­ 10,8 la sută, Ja aer comprimat S-au evidenţiat in
pletat aparatele de măsură şi cu 58 la sută, iar la aburi pentru Printre colectivele de mun­ nou. valoros — a a-
control, iar consumatorii mai brichetare cu 20 la sută, faţă de dus întreprinderii mod deosebit sorta-
mari de 30 Kw sint prevăzuţi valoarea planificată. că care au îmbrăţişat iniţia­
cu ampermetre. De asemenea,
analiza diagramelor de funcţio­ întregul colectiv de muncitori, tiva furnaliştilor din Călan se
nare a permis stabilirea cauze­ tehnicieni şi ingineri de la Pre­
lor care au dus la creşterea con­ paraţia Petrila este hotărit să numără şi cel al F.C. Orăştie.
sumului de energie, luîndu-se muncească şi mai activ pentru
măsuri imediate pentru norma­ reducerea continuă a consumu­ El s-a angajat să reducă pre­
rilor specifice de energie, pen­
lizarea lui. tru reducerea in acest fel a pre­ ţul de cost al taninului, oxi-
In scopul economisirii ener­ ţului de cost.
zilor cie fier şi produselor din LA POST
giei s-au aplicat mai multe ino­ GHEORGHE ECOBESCU
vaţii, printre care cea a şefului masă plastică în anul 1962 cu Intr-una din zile­ Pui. Locomotiva ?? ardă uleiul. A in­
de echipă Phel Antol privind fo­ tehnician la Preparaţia Petrila le trecute', trenul primele vagoane trat intre vagoane,
losirea la încălzire a aburilor e- 25 la sută faţă de anul 1959. 2.665 urca din greu trecuseră deja prin şi a decuplat va­
spre Baniţa. Din faţa lui, cind vintui gonul cu pricina,
vacuaţi de la brichetaj. Aplicind cele mai eficiente canioane ieşeau aduse un miros de
cantonierii şi acarii ulei ars. împreună cu meca­
măsuri tehnico-organizatorice, în întâmpinarea lui. nicul trenului, apoi,
Toţi U urmăreau a- — Un fus de osie
care au condus la reducerea tenţi, gata să dea aprins — şi-a zis in zece minute, va­
semnale de oprire Popescu. Şi fără a gonul a fost scos
simţitoare 3 consumurilor spe­ la observarea orică­ mai sta pe ginduri din garnitură. Tre­
rui defect ce ar pe­ s-a dus direct ia nul şi-a putut con­
cifice de materii şi materiale, riclita siguranţa vagonul cu pricina. tinua astfel drumul
circulaţiei. La post Acolo a constatat mai departe, cu un
ia folosirea mai deplină a ca­ era şi, impiegatul că nu se înşelase: vagon mai puţin,
de mişcare Popescu la una din cutiile dar in depline con­
pacităţilor de producţie, a rea­ Aurel, din staţia de grăsime ale va­ diţii de siguranţă a
gonului începuse să circulaţiei.
lizat în primele două luni ale
I. CRISAN
anului o economie peste sar­

cina planificată de 158.000 lei.

Această realizare este cheză­

şia sigură a îndeplinirii cu

succes a angajamentului.

GH. CODREŞCE

corespondent

1>f i fl» i l ' W ’ » •»V ,

eoofiftjiflso L E 71 «es*9««»a
HUIIIIIIIItlilIIIIIIII
Din două gospodării colective mici™- • T oim Aclam m aistru lăcătuş la I.I.II.II.I.II.IIIIIIIIImuUn'I
O.S.A1. nr. I, G heorghe Stanca,
11:1
m aistru term otehnician la O.S.Al.
Peniru pregătirea
o gospodărie puternică* înfloritoare nr. 2 şi Petru Artean, şef de c- Curs de ridicare a c a lific ă rii form aţiilor artistice
chipă întreţinere la uzina cocso-
Astăzi se deschide la fabrica „Sebeşul“ din oraşul Sebeş un de amatori
o'¦’OOOOOOOOOOOOOOO fviec,inaduu-nsepugs0os0epi0,o0dv0ăor0mi0il0ef0oc0rom0le0ac0ti0o­ ^ ^ooooo ( chim ică a G. S. H unedoara suiniti j curs de ridicare a calificării profesionale la care participă
3 La numai doi, trei Kilometri produse agricole. Studiind do­ peste 400 de muncitori. Paralel funcţionează, un curs de cali­ Luni, la Deva, Petroşani,
l printre cei mai iscusiţi inova- T ficare unde 90 de lucrători îşi vor însuşi tainele diverselor me­ Sebeş, Alba şi Haţeg se redes­
3 de Ilia, de o parte şi de alta cumentele plenarei C. C. al serii din fabrică, Lecţiile sint predate de către cei mai pri­ chid cursurile de pregătire a in­
g a şoselei şerpuite ce duce spre P.M.R. din iunie-iulie 1961, l '1 cepuţi ingineri şi .tehnicieni. structorilor formaţiilor artisti­
ce de amatori din regiunea Hu­
Lugoj, se întind ogoarele co­ şi Vuind cunoştinţă despre hc- ( tori de la combinat. Numărul ino- | nedoara. Funcţionînd ca secţii
lectiviştilor din satele Briznic tărirea unor gospodării colec­ externe ale Şcolii populare de
şi Lăpuşnic. De la înfiinţarea tive mai miei de a se uni în [ vaţlilor făcute de ci şi aplicate ] artă din Petroşani, ele pregătesc
193 instructori artistici în spe­
acestor gospodării colective, gospodării mari şi puternice, familie şi mai puternică, me- 3 | în cursul anului 1961 se ridică ] cialităţile actorie şi regie (anul
au trecut mai bine de patru colectiviştii din Lăpuşnic şi I şi II), dirijat (anul 1 şi II), bri­
ani. Acest timp a fost marcat Briznic au ajuns la concluzia ren mai înfloritoare‘ oo ( la 38. } găzi artistice de agitaţie (anull)
in fiecare gospodărie de în­ că procedind şi ei in felul o şi coregrafie (anul I).
semnate realizări. Lucrîndu-şt acesta n-au decît de ciştigat. Perspectivă I In fotografia de faţă cei trei } S e a ră educativă
pămnitul cu mijloace mocani-' Aşa se face că în cadrul unor A. PETRE
o zate, primind un sprijin dc adunări, generale, s-a pus in OoO [ inovatori consultind cărţi tehui- ^ In cadrul Joii de tineret or­ deosebit interes simpozionul
o preţ din partea cadrelor tel1- discuţie această problemă. Ho- ganizată ieri la clubul I.C.S.H., „Zborul omului în Cosmos“. corespondent
o aice agricole, membrii celor tărirca unanimă a fost ca să Noua gospodărie colectivă j- ce la cabinetul tehnic. 1
căreia colectiviştii i-au dat de­ Spectacol
numeroşi tineri au urm ărit cu Aici au fost expuse temele : „Me­
numirea ..Octombrie roşu“ şi o canica rachetei“ şi „Electroni­ Teatrul de stat de estradă din
care numără aproape 400 fa- o Deva a prezentat luni in ora­
ca rachetei“ de către prof. N. şul Simeria spectacolul muzi­
milii cu circa 800 ha. teren g cal „Strada mare“. Acelaşi
A fost generalizată Iorgovan, iar prof. Cornel Un­ spectacol a fost prezentat in
are perspective minunate pen- <> gur a expus temele „Cosmobio­ ziua de 21 martie în faţa co­
lectiviştilor. din Şibot.
tru dezvoltarea ei continuă. g la întreaga producţie metoda laminării logía“ şi „Perspective de viitor“.
Simpozionul a fost urm at de un ! f i » ÍT & Í''
Iată doar cîteva cifre cuprin- g la toleranţe negative
film documentar ştiinţific.
se in planul de producţie, pre- o
L două gosimdării au reuşit ca sc treacă neintirziat la unifi­ Tot în cadrul Joii de tineret
g an de an să smulgă pămîn- care. zentat in adunarea generală, o Colectivul laminorului de profile de 650 mm. de la Combi­ a avut loc şi un simpozion lite­
o tulul rod tot mai bogat, să cifre care sint in măsură să o natul siderurgic Hunedoara — cel mai mare agregat siderurgic rar „Figuri de utecişti în litera­
% dezvolte diferite ramuri de — Unificindu-nc gospodări­ ilustreze acest lucru. Fină la 3 de acest fel din ţară — a generalizat la întreaga producţie me­ tura contemporană“ şi expune­
% producţie care le-au adus în- ile colective — spunea intr-o sfârşitul anului acesta, şepte- g toda de laminare la dimensiuni cit mai apropiate de produsul rea „Noutăţi ştiinţifice“ ţinută
g semnate venituri băneşti. Mun- adunare comunistul Gheara Iul gospodăriei va număra 319 finit. de ing. Ioan Schlesinger:
O ca unită şi-a arătat intr-o Ananie din Lăpuşnic, am pu­ bovine din care 115 vaci. de
, măsură din ce în ce mai mare tea dezvolta mai mult secto­ lapte, 262 capete porci şi 1.H3 Pe această cale, laminatorii au economisit în primele 2 luni O. MORARII
rul zootehnic. Noi avem des­ oi. De asemenea, va fi înfiin­ şi jumătate din acest an 350 tone de metal, ceea ce echivalează
roadele. Colectiviştii au înce­ tule animale dar păşunea este ţată o fermă de păsări care cu oţelul necesar pentru fabricarea a 140 de combine dc recoltat corespondent
put să se îmbrace mai bine, insuficientă. Vecinii noştri, în pentru început va număra cereale.
să-şi construiască case ctc- schimb, au păşune cit să le şi 800 găini. In scopul adăposti- <$

Numai în ultimii trei ani, pes­ prisosească. rii lor in bune conăiţiuni vor %

te 40 de colectivişti şi-au ri­ — Am putea rezolva astfel fi construite anul acesta încă g
dicat case arătoase, din cără­ şi problema braţelor de mun­ un grajd pentru 115 vite mari, 6
midă şi acoperite cu ţiglă, pes­ că — preciza Gheorghe Josan.
La noi în sat sint oameni har­ un saivan pentru 1.000 de ol oooocc0coo
te 50 de familii şi-au cumpă- nici care ar munci mai mult. şi adăposturi pentru 2.500 pă­
Dar, terenul gospodăriei noas­ sări. O creştere considerabilă
o rat aparate de radio, mobilă
tre este prea mic, pe cită vre­ va înregistra şi producţia ve­
o Şi cîte altele. Belşugul şi bu- me la Lăpuşnic se resimte, mat getală. Valorificină întreaga
ales în perioadele de virf, lip­ cantitate de produse obţinută
3 năstarea şi-au făcut tot mal sa braţelor de muncă. Să ne
unim deci. Este în folosul nos­
L mult loc în casele colectiviş­

o tilor din Briznic şi Lăpuşnic. din sectorul zootehnic şi de la L
oo
în folosul tuturor grădina de zarzavaturi, pre- L

Membrii ambelor gospodării tru, al tuturora. cum şi surplusul dc cereale, pe g

bază de contract, colectiviştii o

oooooco colective se mindrese pe bună 'Aceeaşi părere, aceeaşi do­ vor realiza venituri băneşti in o

dreptate cu rezultate obţinu­ rinţă şi-ou manifestat-o in valoare de peste 1 milion lei. 3
te. In faţa lor se deschideau adunarea generală de unifica­
noi perspective, pentru o şi re ţinută recent şi colectiviş­ 'Aceasta le va permite să ridi- 3
tii Lucreţia Moise, Andronic ce valoarea zilei-muncă la cir- o
ca 30 lei, să-şi îmbunătăţească o

mai largă dezvoltare a avu- i Uncan, Ioan Dănilă. Lucreţia continuu nivelul de trai, m ate­

riei obşteşti, pentru obţinerea costa, Ludovic Cercea, toţi cei rial şi cultural,

unui belşug şi mal mare de care au luat cuvîntul. „uni- V. PlŢAN

cooooooooooooooooooooooooo ooooooooooooooooooco<x>ooooooo<x>coooooc „OOOOOOOOO«’ BLOCURI NOI ÎN ORAŞIIA LUPENI.