Page 74 - 1962-03
P. 74
DRUMUL1 SOCIALISMULUI Nr. 228*
Uisbosiirzj-r mra^ .wm^Mmsaggait^TiTZiaiaismmoggyjrj^.MaimtogvaMiiTOSB^ ^ wjvj^'a^.sauAJaaxr; agjaaai^nwarnisnamararosíaE «¦^!¦¦BmgroMjgg^igjjgjgjgjjwg^gggc *im>r»f,cyqţ«ttffWCTytrAgg^^-^Ta^rA'-^riU'AîlSX*2?ZSS*.VXL5.Qf,Sfi:--?rr»;íy?,«».04if-5f2L?Sf'21??7?5íSSSWSfâliSSKiiiEîiSTn'VTTÎ’,V;<.!>.' 'J
e .A .C . M IH A L Ţ
S/
IÍZ IIL III
Succesele depind întotdeauna Brigadierul
ele buna organizare a muncii P e o lungime de aproape se dă in lături să arate prac
un kilometru, oameni tic cum trebuie să se lucreze.
In ziua de 7 februarie a.c., ta este dovada cea mal grăitoa 9—13 ha. sfeclă, 5—11 ha. tu Exemplul său personal a în l i lmt lI l i i l t a
ultimii ţărani muncitori din Mi re că pe terenurile gospodăriei tun, 5—6 ha. cartofi, 10—13 ha. mulţi cu târnăcoape, hîrleţe, sufleţit întotdeauna pe co
halţ au fost primiţi în gospo noastre pot fi realizate produc porumb-siloz, 25—30 ha. trifoi, lopeţi, sapă un şanţ. Munca lectivişti în muncă. Căminul cultural din Mihalţ, a fost construit in ultimii ani.
ţii mari, chiar şi în condiţii at 6—9 ha. borceag. Pentru a nu este în toi. Un tinăir de sta El constituie o mândrie a colecti viştilor.
dăria colectivă. Acum, gospodă mosferice nefavorabile cum au se îărim iţa prea mult, unele tură potrivită, cu ţaţa oache A nul trecut, de pe o tarla
ria cuprinde 911 familii şi o su fost cele din anul trecut. Sub culturi care ocupă suprafeţe şă, cu trăsături energice, tre de 6 ha., brigada sa a -Wî,;
prafaţă de peste 2.600 lia. de îndrumarea organizaţiei de bază, mai mici nu au fost repartizate ce de-a lungul şanţului şi
teren. Suprafaţa este mare, iar consiliul de conducere a luat tuturor brigăzilor. Floarea soa măsoară lăţimea, adîncimea. obţinut o producţie de po Muncii de partid un caracter
sarcina care stă în faţa organi măsuri in vederea asigurării relui, de exemplu, a fost repar Din loc In loc se opreşte, rumb boabe de 4.600 kg. la
zaţiei de bază din gospodărie unor producţii pe măsura po tizată numai la trei brigăzi, iar pune mina pe hîrleţ, îndreap hectar. Dar pentru aceasta, concret şi mobilizator
şi a consiliului de conducere sibilităţilor de care dispunem. menta la o singură brigadă. tă o margine a şanţului, dă brigadierul a depus o muncă
este de a o folosi cît mai judicios. Brigăzii viti-legumicole i s-au indicaţii. stăruitoare. El a arătat co In anii care au trecut de Ia în Aşa cum în întreprinderi organi
Este cunoscut faptul că întot repartizat 8 ha. de pepinieră de lectiviştilor de ce trebuie arat fiinţarea gospodăriei agricole colecti zaţiile de partid, comuniştii, sînt răs
Ramura de bază a gospodă deauna succesele depind de buna viţă de vie şi 20 ha. cu legume, Acest tlnăr este comunis adine şi îngrăşat terenul, de ve din M ihalţ, organizaţia noastră punzători de îndeplinirea planului de
riei este cultura cerealelor. A- organizare a muncii. Tocmai de iar celei pomi-legumicole 114 tul Matei Cirnaţ, brigadier ce trebuie făcute mai multe dc partid a crescut şi s-a în tărit mult. producţie, tot aşa şi organizaţiei dc
cestei culturi i-'am destinat o aceea am luat şi noi, încă de pe ha. livadă şi 20 ha. cu legume. in G.A.C. Mihalţ. Membrii praşile. Şi, nu mai vorbim La înfiinţarea gospodăriei organiza partid, com uniştilor din G.A.C. le re
suprafaţă de peste 1.700 ha. Dar acum, unele măsuri organiza Brigăzile, la rindul lor. au repar brigăzii pe care o conduce, de faptul că întotdeauna. In ţia de bază num ăra 8 membri şi 12 vine aceeaşi răspundere. Noi am cău
condiţiile pedoclimatice, cît şi torice. Cea mai mare parte a tizat echipelor parcele din fie sapă acum partea ce le re fruntea celor care au lucrat candidaţi dc partid. In prezent ca tat să întărim răspunderea membri
specializarea colectiviştilor per ţăranilor muncitori din sat au care cultură. vine din şanţul lung de 3 km. această tarla, s-a aflat el. num ără 89 membri şi 62 candidaţi dc lor şi candidaţilor dc partid faţă de
mit să dezvoltăm şi alte ramuri intrat in gospodăria colectivă de pe lunca Secaşuluî, care partid. Pe brigăzi au fost constituite sarcinile încredinţate, faţă dc în
de producţie în sectorul vegetal. la sfirşitul anului trecut şi în Pentru a cointeresa pe colec va reda agriculturii o supra Pe baza experienţei de anul grupe dc partid. B rigadierii sînt toţi deplinirea planului de producţie pe
Ne-am orientat înspre cultura ceputul acestui an. Ca urmare, tivişti să muncească cit mai faţă de 80 ha. teren. Şanţul trecut, brigada pe care o con membri de partid, iar din cei 38 dc gospodărie, brigadă, echipă din lic
plantelor tehnice, legumicultu a fost necesar să reorganizăm bine am stabilit ca retribuţia să este lat de 2 metri şt jumă duce s-a angajat ca anul şefi de echipe num ai 8 sin t fără de oare campanie agricolă. Şi această
ra, şi pomicultură. Cu plante întreaga muncă. Am organizat se facă ţinindu-se seama, atît tate şi adine de 60 cm. Păi- acesta să obţină 5.000 kg. partid. răspundere faţă de sarcini a crescut
un număr de 7 brigăzi de cîmp de numărul zilelor muncă, cît mîntul dislocat este arun porumb boabe la hectar de m ult Iată cîtcva exem ple:
tehnice vom cultiva peste 160 de cu un număr de 100—120 colec şi de producţia obţinută. Pen cat în partea 'din care se pe o suprafaţă de 15 ha. Avînd sprijiniţi Comitetului raional
hectare. Grădina de legume şi tivişti fiecare, o brigadă zoo tru a putea face acest lucru ne revarsă valea Secaşului, for- de partid şi al comitetului comunal, B rigada a 5-a de cîmp, condusă dc
zarzavaturi a fost mărită de la tehnică în care au fost reparti rom îngriji să ţinem o strictă mind un dig. Lucrarea este D e curind. in gara Coş- organizaţia noastră de bază a im Octavian Barna (organizator al gru
10 ha. cît a fost în anul trecut, zaţi 34 colectivişti, o brigadă evidenţă a producţiei pe brigăzi importantă. Iată de ce briga lariu au sosit 3 vagoa primat muncii de partid un caracter pei de partid este Florian Laslo),
la peste 40 de ha. In anul 1961 viti-legumicolă cu 75 braţe de şi echipe. dierul se află în mijlocul co viu, concret şi m obilizator reuşind să răm ăsese anul trecut în urmă în cam
am înfiinţat o livadă de pomi muncă, una pomi-legumicolă cu lectiviştilor din brigada sa. ne încărcate cil portaltoi de facă astfel faţă sarcinilor încredinţate. pania de recoltare şi freieriş. Aceasta
pe o suprafaţă de 70 ha. teren acelaşi număr de braţe de mun Măsurile luate au început să viţă de vie. Vagoanele tre din cauza indisciplinei şi absenţelor
impropriu pentru cultura cerea că, o echipă de construcţii în dea roade. Colectiviştii s-au mo omunistul Matei Cirnaţ buiau descărcate repede, pen In prezent unul din obiectivele prin dc la lucru. Grupa de partid a an a
lelor. In prim ăvara aceasta vom care au fost repartizaţi 15 co- bilizat cu toţii la muncă. Fie este apreciat de colec tru a nu intra în locaţie. Co- cipale ale muncii noastre — care arc lizat această situaţie şi a însărcinat
planta încă 44 ha. cu pomi fi*uc- lectivitşi cu bune cunoştinţe în care brigadă a început lucrările tivişti tocmai pentru faptul munistul 'Matei Cirnaţ a fost drept scop întărirea economică a gos membrii şi candidaţii de partid, agi
tiferi. acest domeniu. De fapt, cinci am de fertilizare a solului şi de pre că se află mereu in mijlocul primul care a mobilizat co podăriei şi ridicarea nivelului de trai tatorii, tovarăşii din activul fără de
făcut repartizarea oamenilor pe gătire a însăminţărilor. In le lor, ii ajută să execute mai al colectiviştilor — este să ajungem partid să m eargă şi să stea de vorbă
Ne-am orientat de asemenea brigăzi am ţinut seama de pri gumicultura au fost pregătite bine o treabă sau alta si nu lectiviştii cu atelajele, la des cît mai repede la nivelul gospodăriilor cu colectiviştii care lipsesc de la lu
şi înspre dezvoltarea sectorului ceperea fiecăruia, de dorinţa Iui şi însămînţate răsadniţele. Mem cărcatul vagoanelor, şi. trea colective cu cele mai bune rezul cru,să le arate în mod practic ce va
zootehnic. Cele 196 hectare fi de a munci într-o ram ură sau brii gospodăriei noastre colec Uscătoria de tutun, este ba aceasta s-a făcut in nu tate economice. pierde gospodăria şi ei personal dacă
neţe naturale, peste 300 ha. des alta, ne-am îngrijit ca în mă tive sint hotărîţi să muncească una din ultimele construc mai o oră. strângerea recoltei nu se tace la timp.
tinate culturii plantelor fura sura posibilităţilor brigada şl cît mai bine fiindcă ştiu că nu ţii ridicate dc colectiviştii „S înt create . condiţii necesare — Munca politică a avut rezultate bune.
jere, producţia secundară din echipa să fie alcătuită de oa mai în acest fel va putea creşte din Mihalţ. fi cum un an, colectivistul se arată în raportul tovarăşului întreaga brigadă s-a mobilizat şi şi-a
sectorul vegetal, rezidurile de la meni care locuiesc în acelaşi puterea economică a gospodă ** Barna Vian (Deal) nu Gheorghe Ghcorghiu-Dej la Congre organizat munca aşa de bine îneît a
grădina de legume, frunzele şi cartier sau pe aceeaşi stradă. riei şi veniturile lor personale. IN FOTOGRAFIE : Ve venea la lucru. Comunistul sul al 111-lea al P.M.R. — ca în tim term inat prima pe gospodărie lucră
coletele de la plantele tehnice Am avut însă grijă ca forţele dere parţială a acestei us- Matei Cirnaţ a stat de vorbă pul ccl m ai scurt toate gospodăriile rile dc recoltare şi treicriş, înm înîn-
constituie surse bogate de asi brigăzilor să fie echilibrate, ca STÎNEA Nî CQÎjAE cătorii de tutun. cu el de multe ori. şi i-a ară colective să ajungă la nivelul gospo du-i-se, la sfîrşititl campaniei, drape
gurare a unei hrane consistente in fiecare brigadă să fie repar, ta t că nu face bine. El i-a dăriilor fruntaşe“. Ceea ce ni se cere lul de brigadă fruntaşă. Un alt exem
pentru un mare număr de ani tizaţi un număr corespunzător vicepreşedinte al G.A.G. demonstrat prin calcule cît nouă, este să folosim cu pricepere plu bun îl constituie grupa dc partid
male. de membri şi candidaţi de pierde dacă nu vine la lucru. şi chibzuinţă condiţiile favorabile de din brigada a 3-a de cîmp, (organi
partid, care prin exemplul lor Şi calculul brigadierului s-a clim ă şi sol pe care Ie avem, să zator de grupă Ioan S tîn ca). El, îm-
Sporirea producţiei la unita personal, prin munca politică dovedit adevărat clnd s-au organizăm o muncă politică şi orga preaună cu Matei Gîrnaţ, brigadier,
tea de suprafaţă este o sarcină nizatorică perseverentă pentru reali au desfăşurat o m uncă susţinută în
pe care va trebui să o privim ce o desfăşoară, s-au dovedit a împărţit veniturile. 'Anul aces zarea cu succes a acestei sarcini de rindul colectiviştilor mobilizîndu-i la
cu toată răspunderea. In anul fi sufletul brigăzii, o mare forţă mare răspundere. Noi ne-am convins executarea lucrărilor de însărnîaţ vri,
trecut am realizat 1.920 kg. ta. colectivistul Barna Vian, din proprie experienţă că de la sine întreţinere şi recoltări în condiţiuriilc
grîu. şi aproape 2.000 kg. po- mobilizatoare. Pe baza aceloraşi nu se poate obţine nici un progres. cele m ai bune. Aplicînd regulile agro
nim b boabe la ha. Nu putem criterii au fost organizate şi vine cu regularitate la lucru. De aceea se cere să cunoşti bine ac tehnice, cerute dc cultura porum bu
fi mulţumiţi cu aceste produc echipele. Fiecare echipă se com tivitatea din fiecare sector al gospo lui, colectiviştii din această b rig ad ă
ţii. Terenurile noastre pot pro pune din 22—25 braţe de muncă. O ăparea şanţului pe va- dăriei, experienţa pozitivă a brigă au reuşit să obţină, în condiţiile cli
duce mult mai mult. Acest lu lea Secaşului se desfă zilor fruntaşe, care sînt neajunsurile matice din anul trecut, de pe o par
cru îl demonstrează de fapt ex întreaga suprafaţă de teren a şi încotro trebuie să-ţi îndrepţi for celă dc 6 hectare o producţie medic
perienţa noastră din anul tre fost apoi repartizată pe brigăzi şoară repede. Matei Cirnaţ ţele, să-ţi concentrezi ajutorul. de peste 4.600 kg. porum b boabe ia
cut. Am avut parcele cultivate în funcţie de numărul de braţe hectar.
cu grîu din soiul de mare pro de muncă şi de atelajele cu care trece de la o echipă, la alta. Tocmai în acest scop noi analizăm
ductivitate — Ponka — de pe a fost dotată fiecare' brigadă. periodic situaţia îndeplinirii planului Acestea sînt rezultate bune. Noi
care am realizat 2500 kg. la ha. Unei brigăzi i s-a repartizat, de Se sfătuieşte cu Nicolae Ha- pe gospodărie în ansam blu şi pe sec milităm sa obţinem producţii muri dc
JDe asemenea am avut parcele exemplu, între 70—100 ha. cu toare de activitate, pe brigăzi şi une cereale nu num ai de pe unele parcele,
de porumb de pe care am recol ţegan, cu Toma Cerghidean, ori chiar şi pe echipe. De u n , marc ci de pe suprafeţe cît mai întinse de
grîu, 122—165 ha. cu porumb, aju to r în m unca noastră ¦sîn t grupele teren. De asemenea, vrem ca şi în
ta t 4.620 kg. boabe la ha. Aceas- cu Cornel Ordean, cu Simion dc partid. Ele analizează îm preună sectorul zootehnic să sporim produc
EEE5SSÍ cu brigadierii, la sfîr.şihtl fiecărei săp- ţia de lapte, carne şi lină. Imprimînd
Cirnaţ..; tămîni, modul cum s-a înfăptuit pla muncii de partid şi în viitor un ca
Pentru 5.000 kg. porumb boabe fa hectar nul dc producţie al brigăzii şi, la racter vin, concret şi mobilizator, avem
— Şanţul trebuie terminat recom andarea grupei, brigadierul ia convingerea că vom reuşi să obţinem
Ne-am propus să obţinem în fundat la circa 40 cm. In pri mare de plante la unitatea de m ăsurile cele mai potrivite pentru îm rezultate şi mai bune în întărirea
acest an o producţie de 5.000 măvară vom face un grăpat, în suprafaţă. Noi vom asigura o cit mai. repede, Ic spune el. bunătăţirea muncii. Dacă problemele
kg. porumb boabe la hectar, in dată după ce se topeşte zăpada densitate ele 43—45 mii plante nu se pot rezolva în cadrul brigăzii, economiso-organizatorică a gospodă
cultură neirigată, pe o supra şi se zyîntă brazdele. înainte de Ia hectar. Pentru a realiza Curind. timpul va fi bun să este informat biroul organizaţiei de
faţă de 50 ha. Unii colectivişti semănat, terenul va fi arat su această densitate vom face în- bază şi consiliul dc conducere care riei colective, în ridicarea continuă
îşi pun întrebarea: „se poate perficial sau lucrat cu culti sămînţatul la distanţa de 80 ieşim ia sem ănat! i-au măsuri pentru îndreptarea mun a nivelului de trai al colectiviştilor
oare ?“. Răspunsul nu poate fi vatorul pentru distrugerea bu cm. între rinduri şi 26—27 cm.
decît unul singur: se poate, cu ruienilor şi formarea patului pe rînd. GH. PAVEL cii înir-tin sector sau cilul. şi că vom ajunge încă în cursul aces
siguranţă. Noi am avut şi in germinativ. întreaga cantitate
anul trecut parcele de pe care de sămînţă este dublu hibridă Dar toate aceste măsuri ar Extind cultura legumelor tui an la nivelul gospodăriilor agri
am recoltat peste 4.600 kg. po din soiul H D-203. valora prea puţin dacă cultu
rumb boabe la hectar. Care e rile nu ar fi bine întreţinute. O parte din terenul gospodăriei co aplica sistem ul culturilor duble. De cole fruntaşe din regiune.
„secretul“ ? 'Aceste parcele au O problemă de care depinde De aceea, ne-am prevăzut să lective d'n M ihalţ se aflu pe m alul Tîr- pildă pe terenul destinat plantării verzei
fost lucrate Ia timp şi in bune in mare parte producţia, este facem cinci praşile : 3 mecanice navei. Lste un teren toarte potrivit de toam nă, vom cultiva mai întii ri IOAN CÎRNAŢ
condiţiuni agrotehnice. In anul asigurarea unui număr cores şi 2 manuale. Dacă este nevoie pentru cultura legumelor şi a zarzava dichi de lună, gulioare etc. De ase
trecut, terenul de pe care ne-am punzător de plante la hectar. vom face şi mai multe. turilor. Anul trecut, colectiviştii de menea vom iriga 8 ha. de grădină. Lu membru în biroul organ j-f
propus să realizăm 5.000 kg. po Vechiul proverb care spune că aici au avut o grădină pe o supra crările de îngrijire (plivitul, prăşitul de bază P.M.R.
rumb boabe la ha. a fost culti „rarul umple carul“ nu-şi mai Acestea sint principalele lu faţă de 10 ha. V eniturile obţinute din etc.), vor fi tăcute ori de cîte ori va
are valabilitatea în zilele noa crări ce Ie vom face pentru a valorificarea produselor grădinii, se fi nevoie...
vat cu grîu. După recoltare, a stre. Acum cînd dispunem de obţine 5.000 kg. porumb boabe ridică la aproape 140.00!) lei.
Ia ha. Aş vrea să arăt că nu Colectiviştii din Mihalţ au planificat
fost dezmirlştit iar în toamnă largi posibilităţi de fertilizarea ne vom limita numai la cele Cu prilejul dezbaterii planului de pro să cultive cu v a rz ă tim purie şi de
50 ha. planificate. Ne vom stră ducţie al G.A.G. pe 1962, mulţi colec toam nă 8.50 ha., cu roşii 7 ha., cu
a fost Îngrăşat cu circa 25 tone solului, de mecanizarea lucră dui ca pe întreaga suprafaţă tivişti membri de partid, s-au declarat ardei 5 h a , c.u ceapă 3 ha., cu c a s tra
ce o cultivăm cu porumb să ob nemulţumiţi de rezultatele obţinute la veţi 7 ha., cu rădăcinoase 2 ha. etc.
gunoi de grajd la ha.; apoi arat rilor, de combatere a buruieni ţinem producţii cit mai mari. grădina de legume. „Avem posibilităţi In cei aproape 860 m.p. de răsadniţe,
la adincimea de 30 cm. După şi să extindem suprafaţa de grădină şi s-au însăm înţat deja varza timpurie,
lor şi dăunătorilor, putem asi CRISTEA SIMION să m ărim producţia la hectar“, au spus gulioarele, roşiile timpurii, ardeii, vi
plug a fost ataşat şi scormoni ei. A dunarea g en erală a ţinut cont de netele. Veniturile ce se vor obţine de
torul. Aşa că terenul a fost des gura condiţii optime de creşte Inginer agronom al G.A.C. propunerile comuniştilor. Pentru anul pe aceste 40 ha. cm g răd in ă se vor
re şi rodire a unui număr mai acesta, gtădina de legume a fost ex ridica la 020.000 lei.
tin să la peste 40 ha.
LJ nia—un sector în plină dezvoltare Ţinînd cont dc recomandările Cons
•— N’u num ai că am extins su p ra fătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti,
De la înfiinţarea gospodăriei aducător de mari venituri, con şi gîşte. Veniturile pe care le faţa cultivată cu legume şi zarzavaturi la indicaţia organizaţiei de baz.ă, co-
noastre colective au trecut doi ducerea gospodăriei colective, — spunea comunista Ana Dobrescu, lectiviştii din M ihalţ au hotărit ca în
ani şi cîteva luni. La începutul îndrumată de către organizaţia vom realiza se vor ridica la brigadieră legumicolă — dar am luat anul viilor sâ extindă grădina de le
anului 3960, aveam 15 vaci şi de partid, a luat măsuri pentru aproape o jumătate de milion şi măsuri pentru sporirea producţiei la gum e şi zarv alu ri la 70 ha., din care
juninci, 30 boi, 15 cai, 4 porci dezvoltarea continuă a creşterii lei. hectar. Pe o mare suprafaţă, vom 35 ha. v ar fi irigate.
şi 34 oi. La sfirşitul anului am animalelor. Astfel, sectorul zoo
obţinut o producţie de 1.211 li tehnic a fost dezvoltat mereu. Pentru a crea condiţii nece
tri lapte pe cap de vacă furaja La sfirşitul anului 1962 noi sare creşterii productivităţii ani
tă, 38 litri pe cap de oaie şi 2 vom deţine 350 vaci şi juninci, malelor s-au luat măsuri pentru
kg. lină. Din acest sector am 280 capete tineret bovin sub asigurarea unei baze furajere
realizat un venit de 85.876 lei. doi ani, 1.500 ovine, 550 por corespunzătoare şi a adăpostu
Aceasta a fost ia început. Con- cine. din care 150 scroafe, 150 rilor necesare. Au fost con
siderînd zootehnia un sector batali şi 10.000 păsări — găini struite pînă acum 3 grajduri,
({ f r e $ í w & z m m â m & i o maternitate pentru scroafe, o G.A O. d!n M ihalţ a contractat
gropi pentru siloz etc. Tot in pentru a liv ra statului în acest an 100
acest scop au fost luate măsuri tone grîu, 93 tone porumb, 160 tone
pentru şcolarizarea şi permanen cartofi, 23 tone c a m e (16 tone carne
tizarea îngrijitorilor-mulgători. de porc), 125 kg. lîn/şă, t.300 hi. lapte
Creşterea calificării profesionale etc. Din vîti.'area acestor produse se
a colectiviştilor, îngrijirea şi va realiza un venit în bani de circa
hrănirea raţională a animalelor, 4 milioana lei.
va conduce la obţinerea de re
zultate tot mai bune In muncă. » Val'-area zilei-m urcă va creşte
Zootehnia in gospodăria noa de la 21 lei, cil a tost în 1961, la 34
stră colectivă este un sector in
plină dezvoltare. Conform pre lei în anul 1962.
vederilor planului de perspecti
vă, în anii viitori, acest sector C.ţv.evxi. . o Un num ăr dc 74 colectivişti ur
se va dezvolta In măsură tot 'Aijfi polir eseu, firigcfdieră legumicolă, face controlul răsadniţelor. mează cursul seral pentru completarea
mai mare, ajungind să fie prin studiilor (clasele V —V II) ; peste 60
cipalul izvor de venituri al gos de copii învaţă la şcoli medii şi supe
podăriei noastre colective. rioare.
o In timpul liber colectiviştii pleacă
în diferite excursii. In acest an s-au
făcut excursii Ia Bucureşti şi Hunedoa
SIMION BREAZ ra, iar recent, un grup de colectivişti,
brigadier zootehnia ; au plecat în R.P. Bulgaria. j
D •_ ---- -------
