Page 77 - 1962-03

- PROLETARI Î>IN TOATE IJAR IfcE, T1NITI-VA !
Anul XIV. Nr. 2253
INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965
ANGAJAMENTUL PRINDE VIATA
Iniţiativa furnaliştilor din Că.
Ian a găsit un larg* ecou în rîn-
dul muncitorilor, inginerilor şi
tehnicienilor de la F.C. Orăş.
tie, îmbrăţişînd-o, ei s-au anga­
jat să reducă preţul de cost în
acest an Ia principalele pro­
duse ; tanin, oxid de fier şi mase
plastice cu 25 la sută, adică la
nivelul prevăzut de Directivele
Congresului al IlI-lea al P.M.K.
pentru anul 1965. Şi-au propus
să realizeze acest obiectiv prin
traducerea în viaţă a unor noi
măsuri tehnico-organizatorice,
prin organizarea mai bună a
întrecerii socialiste.
Dar, să ne oprim puţin asu­
pra primelor rezultate, fin lu­
nile ianuarie şi februarie, pre­
ţul de cost Ia tanin a fost redus
cu 6 Ia sută faţă de plan, la
oxizi de fier cu 6,8 Ia sută, iar
la mase plastice cu 1,7 la sută.
Per total, faţă de 1959, s-a în­
registrat o reducere de 23,S la
sută.
Rezultatul este cit se poate
de bun, mai ales dacă se are
Sn vedere că, după condiţiile
existente, abia în lunile viitoare
se scontează pe obţinerea unor
realizări mai importante (date
fiind sporirea producţiei la une­
le din sortimente, aplicarea unor
noi măsuri etc.).
Să vedem însă prin ce căi s-a
ajuns aici. Am amintit mai sus
de o serie de măsuri tehnico-
organizatorice. Printre cele mai
importante măsuri aplicate este
urmărirea strictă pe fiecare ma­
şină a produselor, rebuturilor,
orelor de funcţionare şi staţio­
nare, materialelor consumate
etc. Acest lucru s-a făcut pe
fiecare schimb în parte. Drept
urmare capacitatea de produc­
ţie s-a folosit mai judicios, pro­
ductivitatea muncii a crescut,
iar rebuturile şi consumurile de
materii şi materiale au scăzut.
Expunere pentru tineret
In cadrul manifestaţiilor cultural-ar-
tistice închinate aniversării a 40 de
ani de la crearea Uniunii tineretului
com unist din Romînia, Comitetul ra ­
ional U.T.M. Brad a organizat o în-
tilnire cu tov. G eorgescu Aliha i se ­
c retar al com itetului regional U.T.M.
care a vorbit tinerilor despre impor­
tan ţa m arelui eveniment, cit şi despre
Preocupare pentru deservirea oam enilor muncii
Zilele trecute, Ia Oficiul P.T.T.R. P c- Ilieş Traían, iMagdaiena Lupu şi mulţi
triia a avut Toc o consfătuire de pro­
ducţie, în cadrul căreia s-a analizat
munca grupei sindicale privind deser­
virea oamenilor muncii la timp şi în
bune condiţiuni.
Analiza a scos în evidenţă faptul că
salariaţii, printre care losif Danciu,
P«oiru ridicarea calificării coiectivişiiior care lucrează şi în legum icultura a fost organizat recent ia Staţiu­
nea experim entală horticolă din G eoagiu un curs de pregătire cu o durată de 7 zile.
IN F O T O : ing. 1. D răgan explică unui g ru p dc colectivişti cum se cultivă în bune condiţiuni sa la ta timpurie.
socialismului jelor şi utilajelor agricole cit'^preocupat indeaprdape pe mem.
Sfmbătă 24 martie 1962
1962
Mai trebuie adăugat că, în
curînd, fiecare maşină va primi
zilnic o fişă cu toate datele de
mai sus, care se va completa şi
semna de către maistru şi şe­
ful de atelier.
S-au introdus de asemenea
fişe cu regimul tehnologic de
funcţionare, pe maşină şi pro­
dus. Ea cuprinde consumurile
specifice, numărul de injecţii pe
minut şi schimb, cantitatea de
deşeuri măcinată în materia
primă etc. Aceasta, face ca fie­
care muncitor să aibă posibi­
litatea să cunoască temeinic
tehnologia de fabricaţie a fie­
cărui produs şi <bineînţels, să
o aplice fără erori.
Important este şi faptul că
materiile prime şi materialele
nu se folosesc aşa cum vin de la
furnizori. Ele trec mai Iutii pe
Ia controlul tehnic de calitate
şi intră în fabricaţie numai dacă
îndeplinesc toate condiţiile ce
li se cer.
Controlul calităţii se execută
cu aceeaşi minuţiozitate şi în
procesul de fabricaţie, pe fie­
care fază. Aşa se explică de alt­
fel scăderea simţitoare a rebu­
turilor.
Tot pentru reducerea consu­
mului de materie primă s-a tre­
cut la utilizarea deşeurilor. La
mase plastice sînt produse unde
se lucrează cu circa 60 la sută
deşeuri. De curînd, acestea au
început să fie introduse într-o i
maşină de extrudere şi prelu­
crare pentru a fi rcfolosite ca
materie primă.
Despre măsurile tehnico-or­
ganizatorice s-ar mai putea
vorbi încă. A fost montat un
filtru pentru filtrarea uleiului
din aerul comprimat, care îm-
GH. COMŞti ŢA
(Continuare in pag. 2-a)
sarcinile actuale ale organizaţiilor din
raionul nostru.
După expunere a urm at un frumos
program rtistic prezentat de elevii Şco­
lii medii din Brad, precum şi procesul
lite ra r: „Rutina şi inerţia pe banca
acuzaţilor".
VALTER HERMAN
corespondent
alţii, au o atitudine civilizată faţă de
oamenii muncii pe carc-i deservesc.
A ceasta a făcut ca planul la zi, la m e­
sagerii, încasări radio, telegram e pre­
zentate, m andate poştale, telegrafice eic.
să fie d epăşit în medie cu 15 la sută.
CONSTANTIN BĂBUŢA
corespondent P rin punerea in funcţiune a ac,est.e.i ?¦ acesta — est.e si- el, o uzi.na-. O„
¦sssşa';
S iriR lli.il
Ple nara lărgifă a C om îiefufui raional
al P. M„R. O răşfie
In cursul zilei de 21 m artie a.c. a avut loc p lenara lărg ită a Comi­
tetului raional al P.M.R. O răştie în care s-a analizat activitatea Comite­
tului raio n al U.T.M. d esfăşu rată în ve derea îndeplinirii m ăsurilor luate pen­
tru continua îm bunătăţire a muncii dc educare com unistă a tineretului.
Pe baza dezbaterilor, plenară Comitetului raional dc partid a adoptat
un plan de măsuri.
Film ul „ P u te re a pîinii“
vizio n at d e 124,515 s p e c ta to ri
Film ul docum entar-agricol „P u terea p lin ii“, realizat în citeva g o s­
podării colective din regiunea noastră, a fost prezentat în numeroase loca­
lităţi. însoţit de acţiuni poliiico-edu cative ca prezentări, discuţii eic. el a
fost primit de oamenii muncii cu un inieres deosebit. Despre acest lucru ne
spune şi faptul că pînă Ia mijlocul lunii m artie a fost vizionat dc 124.5!o
spectatori.
Un nou lot de locuinţe
De curînd, în cartierul „Poşta nouă"
din oraşul Hunedoara au fost date
în folosinţa siderurgiştilor un nou iot
de locuinţe. Astfel, au fost dale în |>’
folosinţă trei blocuri cu cîtc 24 apar- t
iarnente şi şase blocuri cu cîtc 16
apartam ente.
Se modernizează
«îerărîa depoului * z i l e l e trecute, un tlnăr din
In fierăria depoului de locomotive ^ Cugir vorbind despre clubul din
din Petroşani sc m ontează în prezent j localitate a făcut O asociere itl-
o turnătorie m oderna de cuzineţi. - teresantă. „Clubul — spunea
turnatorii se 8 uzină...va asig u ra o produeti- a
i » i i i f l n j i t f i &Q< i f i i «f
4 pagini 20 bani
vitale mult mai inare şi totodată
crează noi condiţii dc muncă.
I. CRIŞAN
corespondent
După orele de producţie
._ prod, ucătoare
de clipe
plăcute, intrăm in fiecare zi cu
drag pe porţile el, ca şi în uzina
metalurgică, însă fără. salopete,
cu soţiile ele braţ, alături de
părinţii sau prietenii noştri“.
Intr-adevăr, la clubul din Cu­
gir vin zilnic numeroşi oameni
ai muncii cu familiile lor, pen­
tru a-şi îmbogăţi cunoştinţele,
a urca scena in calitate de ar­
tişti amatori, ori pentru a lua
loc în faţa tablei dc şah. După
orele de producţie, clubul, prin
activităţile pe care le desfăşoa­
ră, constituie un lăcaş pentru
deplină şi reconfortantă rc-
creere.
O problemă importantă
Secretarul Comitetului U.T.M.
ăe la uzina metalurgică, loan
Tuşa, e asaltat de telefoane.
— A lo! Intr-o problemă im­
portantă... In legătură cu ziua
de odihnă...
— Să nu mă uiţi, tovarăşe...
E foarte im portant!
— Tovarăşe Tuşa, eu am mat
mulţi fruntaşi in secţie...
m eu Dumitru, membru in co­
mitetul U.T.M,, ne arată cu un
semn pricina „asaltului pe fir“:
un teanc ăe invitaţii.
— Pentru fota tineretului de
mîine, la club. Le repartizăm în
uzină şi în oraş. Cele mai mul­
te pentru muncitorii fruntaşi.
Tovarăşul Tuşa se adresează
cu seriozitate lui D um itru:
— Să fim atenţi la reparti­
zarea invitaţiilor! Numărul frun­
taşilor în secţii a crescut, şi
încă ceva. Pe Ungă aceştia tre-
P e n lru succesul
casupaislel a g ric o le de prlm a.vaaaaâ.
Temeinic pregătiţi ei au transportat la cîmp peste de primăvară să decurgă în cele
2000 tone gunoi de grajd. mai bune condiţiuni s-a stabilit
Paralel cu pregătirea atela- . »? Şi întreţinerea, păşunilor i-a ca viteza zilnică de lucru la
arături să atingă 760 lia. pe zi.-
care se va lucra în campania de brii acestei gospodării. Grupaţi Atenţie deosebită s-a acordat
in 7 echipe, colectiviştii au În­
primăvară, consiliul de condu­ ceput cu citva timp în urmă şi fertilizării solului. Pînă in
împrăştierea muşuroaielor şi
cere al gospodăriei colective curăţirea păşunii de mărăcini. prezent au fost administrate în ­
din Bobiina, îndrumat de către P. LUDOVIC grăşăminte naturale pe 4.700
organizaţia de bază s-a preocu­ corespondent hectare. Pe lingă aceste îngră-:
pat şl de asigurarea şi condiţio­ Primăvara este aşteptată şăminte s-au luat măsuri ca gos->
narea seminţelor. A fost procu­ îndrum aţi zi de zi de către podăriiie agricole colective săJ
rată sămânţa de porumb pentru organizaţia de bază, harnicii
colectivişti din Petreşti, raio­ fie aprovizionate cu îngrăşă­
nul Sebeş aşteaptă începerea
lotul de pe care se va obţine lucrărilor agricole din campa­ minte de sulfat de amoniu şt
nia agricolă de prim ăvară bine
5.000 kg. boabe la ha., sămânţă pregătiţi. Uneltele agricole sint amendamente caicaroase în!
reparate aşteptînd să se încea­
de mazăre pentru 7 ha. şi pen­ pă lucrul. Pentru a nu întirzia cantităţile necesare. .
însămînţările, sămînţa a fost 7. CRISTIAN]
tru cartofii timpurii. Pentru procurată şi pregătită din timp.
sporirea producţiei la hectar, corespondent J
Intens s-a lucrat şi in răsad­
colectiviştii din Bobîlna au niţe. Pină în prezent au fost Muncesc cu însufleţire
transportat la cîmp peste 900 pregătiţi 120 m.p. din care 93
au şi fost însămânţaţi cu varză Membrii gospodăriei agricole
tone gunoi de grajd. timpurie, conopidă, gulii şi a r­ colective din Miercurea, raio­
dei graşi.. nul Sebeş, muncesc cu deosebită
Intense pregătiri se fac şi la însufleţire pentru asigurarea
grădina de legume. Au fost pre­ ECATERINA ELAGA succesului campaniei agricole de
primăvară. Pentru a însămânţa
gătiţi 400 m.p. răsadniţe din corespondentă , numai sămânţă cu calităţi su­
care 200 m.p. au şi fost însă­ perioare, colectiviştii din Mier­
mi nt,aţi. Pregătiri in ten se curea au ales peste 3000 kg. să­
mânţă de porumb, au sortat car­
GH. ORMINDEANU în raionul Oră ştie tofii de toamnă şi de prim ă­
vară, au pregătit 3.340 kg. să-;
corespondent In primăvara acestui an, în •mînţă de ovăz şi 1.80,0 kg. să­
unităţile agricole socialiste din mânţă de borceag.
Peste 2.000 tone raionul Orăştie vor fi însămân­
îngrăşăminte organice ţate cu culturi de primăvară1 Paralel cu pregătirea semin­
'•16.769, ha. Pentru ca arăturile ţei, membrii gospodăriei colec­
Colectiviştii din satul Petreni, tive din Miercurea au transpor­
nu au precupeţit nici un efort
pentru a face toate pregătirile ta t la cîmp gunoi de grajd şi
necesare asigurării succesului au reparat toate uneltele agri­
campaniei agricole de prim ă­ cole.
vară. Uneltele agricole şi atela­
jele cu care colectiviştii din GH. LOMNAŞAN
acest sat vor lucra în campa­
nia de primăvară, au fost re­ corespondent
vizuite şi reparate.
Fertilizarea terenului, in sco­
pul obţinerii unor recolte bo­
gate a stat mereu în atenţia
colectiviştilor. Fină In prezent
In prim a decadă a lunii m artie
a.c., brigada condusă de comunistul
loan Popa, de la sectorul II — m i­
na Lupeni, a dat 260 tone cărbune
peste plan.
n» FOTO ; M a'stru l de m ină,
loan Fuşlea, discutînd cu echipa
înainte de intrarea în mină.
¦rwrtnwan JOTnorasirvK
RIL SE
C u 15 zile m a i
devrem e
Ca peste tot, la secţia Brădişor a ş
F..A1. B arza, obiectivul principal al în- »
trecerii socialiste este calitatea pro­
ducţiei. Pentru a obţine cele mai
bune rezultate, brigăzile de miner'
de aici, aplicînd iniţiativa „Nici un
vagonet de minereu rebutat“, au acor­
dat o atenţie sporită selecţionării ste­
rilului în abataje şi puşcării selective.
Drept urm are, calitatea producţiei s-a
îm bunătăţit, iar conţinutul de metal
în minereul trim is preparaţiei a cres­
cut simţitor. Aşa se face că la data
de 16 m artie au în re g istra t unul
din cele mai de seam ă su ccese: în ­
deplinirea pianului trim estrial la me­
tal.
In aceste zile harnicii m ineri din Un nou buchet 'de cale sé pregăteşte psiitfu a fi prezen­
secţia amintită, dau bătălia pentru tat la florăria din oraşul Deva.," ^
a înregistra succese şi mai de seamă.
bule să invităm la foile de t i ­ tacolul „Melodii, melodii“, pre­ a clubului LC.S. Hunedoara a
montat aceeaşi piesă. Oare nu
neret şi pe cei care mai au încă zentat de formaţia de muzică ar putea conducerea clubului
s-o invite să prezinte în Cugir
rezultate slabe in producţie. Au uşoară a clubului. Este un spec­ acest spectacol ? Ar constitui
un schimb de experienţă folo­
numai de învăţat. tacol bun. Aş dori însă ca aceas­ sitor, formaţiei de teatru de ia
noi.
Din nou sună telefonul. tă formaţie să urce mai des
— Alo, excursia programată scena. Există pentru aceasta
în Valea Jiului... ? ! ?. toate posibilităţile.
— Trebuie să luăm legătură Nicolae Barna, dispecer la sec­
şi cu clubul. Aţi terminat în­ ţia maşini u n e lte : Intr-o bună
scrierile ? parte din timpul liber învăţ,
fiind elev în clasa XI-a la şcoa­ Stroe Dorina, vopsitoare şi
De data aceasta a vorbit la la serală. Dar vin adesea şi la
telefon Dumitru. Ni se adresea­ club, unde activez în cadrul cer­ Virgil Bobic, muncitor, ambii la
ză apoi, oarecum, am ărit: cului literar. îmi petrec aici
secţia montaj — maşini de cu­
sut : Citim mult la biblioteca
clubului. Orele petrecute în sala
— Ce ţi-e şi cu folosirea tim ­ după-amieze plăcute, instructi­ de lectură ne-au făcut treptat
pului liber! ve. Aş pi opune clubului să or­ să îndrăgim cărţile. Printre cei
Şi continuă, explicînd cu un ganizeze intilniri intre cititori aproximativ 4Q0 de tineri din
zimbet de satisfacţie: şi scriitori. Cred că e posibil uzină ce posedă insigna „Prie­
— Că, vedeţi dumneavoastră, acest lucru. ten al cărţii“ ne numărăm şi
lacob Paraschi- noi. Ne-am alcătuit, ca de alt­
folosirea tim pu­ fel. majoritatea muncitorilor din
lui liber e o pro­ Din carnetul va, ştanţatoare, secţie, biblioteci personale. 'Am
blemă importan­
tă. Toţi avem DE REPORTER la secţia meca­ dori ca biblioteca clubului să
posibilităţi ca du­ nică I I : Şi eu
merg în fiecare mai organizeze procese literare
pă orele de ser­ după-amiază la pe marginea unor romane, aşa
viciu să vizionăm un spectacol, club. Frecventez cu plăcere cum a fost cel pe marginea
să citim o carte, să mergem foile tineretului, penlru că tra­ romanului „Destin“. Ar contri­
într-o excursie etc. tează teme legate de preocupă­ bui şi mai. mult la atragerea ti-,
rile noastre. De pildă, ultima acrilor la club în orele libere,
„Cum vă peireceţi timpul manifestare dc acest fel pe tema -k
liber ?“ „Prietenie, dragoste, căsătorie“ Remarcaţi, din aceste răspun-:
mi s-a părut extrem de intere­
Aceasta este întrebarea cu santă şi. instructivă. Propun con­ surii cită atenţie dau muncito-:
care ne-am adresat unor mun­ ducerii clubului să organizeze o
citori de la U.M.C. Răspunsu­ foie de tineret cu discuţii pe rii felului în care îşi petrec tim ­
rile lor au confirmat întrutotul tema „Cum trebuie să se com­
afirmaţia tov. Dumitru despre porte băieţii cu fetele“. Ar avea pul liber la club. Fiecare pro­
odihnă. Redăm citeva dintre ele: dc învăţatf desigur, şi unii ti­
neri din uzina noastră, care nu pune cite o manifestare intere­
Emil Mărgineanu, lăcătuş în întotdeauna au o comportare
secţia sculărie : Mă duc aproa­ santă, bogaţă in conţinut, care
să completeze programul de
activităţi al clubului, să Ic facă
orele de după producţie cit mai
plăcute. ¦H
pe în fiecare după-amiază cu demnă. Poveste de dragoste
soţia la club, fie la film, la un Maria Braga şi Simina Mărgi­ Tovarăşul. Troian Trie, recti­
ficator la secţia sculărie, ne-a
spectacol, la repetiţiile de cor nean u, calculatoare la secţia spus o poveste de dragoste. Are
vreo legătură cu felul în care
— sint şi corist — sau la alte sculărie: Sîntem colege de m un­ îşi petrec muncitorii timpul li­
ber? Are. Şi iată cum. luUana
manifestări organizate aici. Ne că şi prietene. Mergem des îm­
v. cms
oprim deseori în sala de lectu­ preună la club. Ne-a impresio­
ră a clubului să citim. Ilya nat pe amindouă piesa „Oameni
Ehremburg, Balzac, Şolohov — care tac'1, pusă în scenă dc
iată doar cîţiva dintre scriitorii echipa ăe teatru a clubului. ’Am.
îndrăgiţi. Recent am văzut spec­ auzit că şi. formaţia de teatru (Continuare? in pag. 2-a)