Page 78 - 1962-03
P. 78
pg. ? DRUMUL' no CIM IM U’l.Ul Nr. 2?53
. n ™ e h m m buns « m ii ¦¦¦
1. PENTRU CEI MAS BUNREPORTAJ
Condica de sugestii şi reclam aţii este fectuos, că pîinea se aduce de la fa La biblioteca sindicatului.., Minereu bogat
un mijloc prin care conducerile unor brică în orele de vîrf pentru desfacere în conţinutul de metal
unităţi de deservirea populaţiei vin iar alteori se aşteaptă ore întregi cu
în contact cu cetăţenii, cunosc propu rafturile goale. De asem enea, pîinea se Deunăzi, lăcătuşii iNicolae tă înainte. Uite şi acum, incă Producţia extrasă de la sec
nerile şi sugestiile lor pentru o cît mai transportă în vrac sau în saci în con Marian şi Simian Benea ele la 200 de volume. torul III al I.M. Teliuc este tri
bună activitate reclamă unele compor diţii neigienice. 6u toate acestea m ă revizia de vagoane s-au întîl- misă îurnaliştilor clin Călan.
tări necuviincioase sau lipsuri. Acest surile întîrzie să fie luate atit de nit în drum spre biblioteca — Tu ştii că anul trecut Imbrăţişînd iniţiativa „Să reali
lucru este bine cunoscut şi de către O.G.L. A lim entara cît şi de în trep rin sindicatului C.F.R. din Petro s-au cumpărat din fondurile zăm în 1962 indicii prevăzuţi
conducerile unităţilor respective din derea de panificaţie. şani. Nu era pentru prima sindicatului cărţi în valoare pentru anul 1965“ — iniţiati
oraşul Deva. Răsfoind condicile de su dată cină se întllneau pe ace de peste 6.600 de .lei? Acum vă pornită chiar de la furnalele
gestii şi reclamaţii ale acestora, se con Din reclam aţiile înscrise în condica laşi drum. avem 3.700 de volume. din Călan — minerii din Teliuc
stată că în m area lor majoritate cu m agazinului Alimentara nr. 8 reiese că s-au angajat să depăşească lună
prind lucruri bune, sugestii valoroase, unii lucrători de aici nu au o atitu La capătul scărilor ce urcă Bacă de la începutul anu ele lună conţinutul de metal pre
sau chiar aprecieri pozitive la adresa dine cuviincioasă faţă de cumpărători. spre bibliotecă, dădură cu lui s-au citit de la biblioteca văzut a ii realizat la slîrşitul
tinoi tovarăşi lucrători. Este pozitiv De asemenea, aici se servesc spre ochii de conductorul de bile sindicatului peste 300 de planului de 6 ani. Faptele ara
faptul că la unele unităţi, cum sînt consum în incinta m agazinului băuturi te Mihai Butta, de la staţie cărţi, aceşti tineri şi mulţi tă că minerii se ţin de cuvînt.
sucursala C.E.G. Deva, m agazinul Tex luîndu-se garanţie pentru sticle, iar la şi de muncitorul Nicolao Bă- alţii şi-au adus din plin con
tila nr. 1, secţia croitorie b ărb aţi a restituirea acestora se nasc nemulţu descu, de la depoul de loco tribuţia. De pildă, la Şcoala Brigăzi ca acelea concluse de
cooperativei „Solidaritatea“ din centrul miri. motive. Pasiunea comună personalului, înainte sau după Moţ Iosif şi Costinaş Nicolae,
oraşului Deva şi altele, în condicile pentru lectură li uneşte, îi lecţii, de cite ori instructo depăşesc cu regularitate planul
amintite nu s-a sem nalat în acest an Răsfoind condicile de sugestii şi re aduce mereu pe aceste scări... rul nu stă de vorbă cu gru de producţie şi extrag minereu
nici o reclatnaţie. Se constată că în clamaţii constaţi că nu peste tot se puri de muncitori, povestin- de bună calitate. Lor nu ii s-a
m ajo ritatea cazurilor la sesizările şi răspunde îti term en. Astfel, la m ag a — E închis frate — zise cu du-le despre o carte nbuă... rebutat nici un vagonet dc mi
reclamaţiile făcute se răspunde în ter zinul A lim entara nr. 1., nu s-a m ai amărăciune Butta. Scrie pe Şi el, ca şi Benea, Butta, Bă- nereu pentru conţinut de steril
men. D ar întilneşti pe alocuri şi lu răspuns reclam aţiilor făcute din 15 de uşă. Uite ! descu sau Marian, împărtă vizibil.
cruri care umbresc activitatea unor cem brie 1961, ia r la re stau ran tu l „M u şesc din lectura cărţilor şi
colective de muncă. Astfel, la ghişeul reşul“ trei reclam aţii îşi aşteaptă re — Nu se poate! Este oră altora. C. LEQPOLD
de primire-predare a mesageriilor a zolvarea. de program şi tovarăşa El
oficiului P.T.T.R. oraş Deva lucrează vira Tomuş, nu lipseşte ni Bucuria ce o încearcă ei ni interesante
tov. M ihai Jurca. Acesta nu-şi face Sînt şi unităţi unde se ignorează ciodată. după ce un tovarăş de m un la bib lio tecă
serviciul în mod conştiincios, vorbeşte rolul condicilor de sugestii şi recla că a fost ciştigat ca prieten
necuviincios şi bruschează cetăţenii, maţii. Aşa de pildă Ia cinem atogra Zicînd acestea, cei doi ur al bibliotecii, este asemănă La biblioteca comunală din
pleacă în timpul serviciului pentru re ful „Filimon Sîrbu“ şi „P atria“ din cară scările. toare cu aceea pe care o în Dllja Mare, oraşul Petroşani, au
zolvarea unor problem e personale şi oraşul Deva nu există o asemenea cearcă fiecare dascăl atunci iest înscrişi de la Începutul anu
altele. Ga urm are, cele m ai m ulte re condică, cu toate că nevoile o cer. ...„închis pentru o jumăta cină îşi vede elevii că au în lui pînă în prezent 256 de citi
clam aţii sînt făcute la adresa tov. M. te de oră. Sînt plecată după ţeles o problemă discutată în tori care au împrumutat 1.038
Jurca. E drept că s-a răspuns cum Din constatările făcute reiese că nu cău'ţi noi“. clasă. cărţi şi broşuri. Tot aci, in ca
peste tot se acordă atenţie cuvenită drul bibliotecii, se desfăşoară şi
că s-au luat măsuri de îndreptare ă sugestiilor şi reclamaţiilor cetăţenilor. — Eu sic să mergem să-î Tocmai de aceea, întîlni- alte activităţi, ca seri literare,
Este necesar ca din partea conducerilor ajutăm bibliotecarei. rile de la bibliotecă oferă conferinţe etc.
tov. Jurca, dar practic nu se vede încă unităţilor de deservirea populaţiei să totdeauna un prilej de satis
nim ic. existe mai m ultă preocupare, să ia ...După puţin timp, cu căr facţie deplină şi o bucurie Pentru reuşita acestor mani
cele m ai corespunzătoare m ăsuri pen ţile preferate în serviete, ti nemărginită. festări cultimale s-a format şi
Sînt unii responsabili de unităţi care tru ca propunerile şi sugestiile oam e nerii ceferişti părăseau biblio un colectiv voluntar din care
nilor muncii să prindă viaţă. teca. T. CRIŞAN nu lipsesc cititori ca Viorel Mu
nu privesc cu toată răspunderea re cenic şi loan Gîrgă.
— îmi place că biblioteca im piegat R.G.M. P etroşani
clam aţiile făcute de cetăţeni şi ca ţine pas cu noutăţile — con R. BALSAN
tinuara ei o discuţie începu-
urm are dau răspunsuri formale. Este
Noul furnal al Uzinei si tferiirglce rde la Novo Lipeţk.
concludent în acest sens modul cum (U.R.S.S.), care va intra în funcţiune la sfxrşituî acestui an.
a răspuns tov. Tudor Moldovan, res 1----------- iKSv; —......... ; ¦ = --------------
ponsabilul bufetului „Expres“ unor se -Z ogajamen iul prinde viaţă Notă
sizări. Tov. loan Screciu din H aţeg a ( Urmare din pag. l-a ) bineînţeles, printre ele reduce neaşteptat
rea preţului de cost şi calitatea
a rătat că varza servită la bufet în piedica reacţia, s-a îmbunătăţit producţiei ocupă locuri de L'a Mintia, rularea filmului
aprovizionarea cu aer la pig frunte. romîneso „Dardée“ era aştep
ziua de 28 februarie a fost foarte să menţi ctc. Aplicarea acestor mă- tată eu mult interes de colecti
suri a condus în bună parte Faptul că atît în adunările vişti.
rată. In răspunsul gestionarului se la reducerea consumurilor spe organizaţiilor de partid, cît şi
cifice cu 0,330 kg. pe mia dc în cele sindicale, s-au dezbătut In sala rezervată pentru spec
spunea că, pasăm ite „nu se pot s a produse la polietilenă, cu 0.6 de fiecare dată probleme le tacole, din incinta şcolii ele
kg. la polistiren, cu 0,21 kg. gate de necesităţile producţiei, mentare, cu o seară înainte avu
tisface gusturile tuturor consum atori la coajă dc moiid ş.a.m.d. dc reducerea preţului dc cost şi sese loc însă un bal. Deşi cu
îmbunătăţirea calităţii produse noşteau acest lucru, atît direc
lor". La numai două zile un alt grup Desigur, unul din factorii cei lor, a făcut ca pe parcurs să toarea şcolii, Iac Melania, cît
mai de scamă care au contribuit fie luate cele mai eficace măsuri şi operatorul de iilm, Jurj Iulian,
de cetăţeni reclam au acelaşi lucru. Nu la înregistrarea realizărilor atunci cînd s-a simţit că întf-un nu au luat nici o rrtăsură ca
amintite, este munca politică sector sau altul de activitate sala să fie pregătită pentru film.
denotă oare a ceasta lipsă de interes şi de masă desfăşurată de comi lucrurile şchiopătează. Astfel, la ora cînd 'trebuia să
tetul de partid şi buna orga înceapă rularea filmului, cei
răspundere faţă de cerinţele oameni nizare a întrecerii socialiste;- Realizările obţinute pînă în aproape 100 de colectivişti ve
prezent - la F.C. Orăştic, entu niţi să-l vizioneze au asistat la
lor m uncii ?1 Şi to t la bufetul „E x Comitetul de p artid -a arătat ziasmul cu care lucrează mun un spectacol neaşteptat : sala
oamenilor im portanţa iniţiativei citorii, tehnicienii şi inginerii murdară, ecranul nemontat,
pres“ ing. Gh. Giodar din Hunedoara şi căile cele mai scurte prin care de aici, sînt o dovadă sigură băncile şi scaunele aruncate
pot ajunge la atingerea obiec că în anul 1962, preţul de cost claie peste grămadă în curie (?!)
reclam ă că i-a fost servită bere alte tivului ce şi l-au propus. Comi
rată dintr-o sticlă care fusese m ai di tetul sindicatului, la rîudul său, la titani, oxizi de fier şi mase După o sesizare de C. Cornea
nainte deschisă. De altfel aici numai a organizat întrecerea socialis
în acest an au fost făcute 8 recla plastice, nu numai că se va re
maţii, toate pe seama proastei serviri tă între brigăzi, muncitori şi
a consumatorilor. duce la nivelul prevăzut pentru
secţii. Obiectivele sînt afişate la
Nu toată atenţia se acordă şi recla- anul 1965, ci va scădea şi mai
maţiilor făcute în condica m agazinului loc vizibil, atit în curtea între
mult.
„Spicul“. Mai mulţi cetăţeni au re prinderii, cît si în ateliere. Şi,
clam at că aprovizionarea se face de
Încă un bloc dat in folo
I sinţă, înseamnă noi familii
mutate în apartamente spa
ţioase, confortabile şi trai
nice.
Í IN FOTOGRAFIE : Un nou
bloc dat în folosinţă mine- \
Í
1 rilor din Lupeni.
Organlzafia sindicală — şcoală lipsurile din activitatea comi muncii cultural-educative. Nu se ( Urmare din pag. l - a ) în orele libere ? Fireşte că nu.
tetului sindicatului, a conduce poate spune că în aceste direc Bar mai bine să întrebaţi des
d@ educare a rii şantierului, a prezentat lu ţii nu s-au obţinut realizări. Săbău, primitor-distribuitor la sec pre aceasta pe Gheorghe Ma-
crurile într-o lumină trandafi Mărturie sînt blocurile semeţe troş, electrician, pe Gheorghe
P ătrunşi de răspunderea pe a c-irca 6.500 tovarăşi la studie „Preluarea brigăzilor rămase în rie. Comitetul sindicatului de pe ce s-au ridicat in Gurabarza şi ţia mecanică I a făcut cunoş Preunca, lăcătuş, sau pe Gheor
care o au, delegaţii pre rea Directivelor C.C. al P.M.R. urmă de şefii brigăzilor frunta şantier, constructorii şi-ar fi Brad, asigurarea transportului tinţă cu Ştefan Crainic la club. ghe Ciistescu.
zenţi la Conferinţa consiliului cu privire la criteriile princi şe“, „Nici un vagonet de m i făcut, chipurile, datoria „cu vîrf muncitorilor de acasă la locul Ea activa in formaţia de dan
local al sindicatelor din raionul pale ale întrecerii socialiste. Cu nereu rebutat“ etc. Consiliul şi îndesat“, după cum s-a expri de muncă cu autobuze confor suri, el acompania la acordeon. Pe diseară, la club...
Brad, ascultau atenţi darea de acest prilej s-au făcut peste sindical local a analizat periodic mat tov. Bochiş. După el, fap tabile, echipele cultural-artisti S-au intîlnit zilnic, la început
seamă. Filele din carneţelele lor 1.200 propuneri de îmbunătăţire activitatea acestor comitete sin tul că şantierul nu şi-a înde ce in care activează sute de întimplător, la un film, la re — Biseară la club are loc o
se acopereau, una cîte una, cu a procesului de producţie şi co dicale. plinit planul, rămînînd dator salariaţi, pătrunderea încărcării petiţii, la o serată. S-ar putea reuniune a fruntaşilor în pro
însemnări. Fiecare dorea să-şi lectivele din toate întreprinde cu zeci de apartamente, că este mecanice la tot mai multe spune că, intr-un fel, clubul a ducţie. Vii ?
aducă contribuţia la analizarea rile raionului şi-au luat anga Colectivele de la întreprinderea o slabă organizare a muncii şi locuri de muncă, a transportu contribuit în mare măsură la
temeinică a activităţii sindica jamente mobilizatoare. Pentru minieră Ţebea, Uzina de prepa risipă de materiale, se datoreşte lui mecanic în abataje şi a per cimentarea prieteniei lor. Au — Desigur.
telor desfăşurată în cei doi ani anul 1961, angajamentul pe ra rare, Atelierul central, I.F. Baia unor cauze aşa-zise obiective, forării cu suport telescopic etc. avut prilejul să se cunoască mat — Atunci, pe diseară...
care au trecut de la ultimele ion era de a se realiza o eco de Criş etc., au obţinut depă externe, care nu depind de fac Totuşi, realizarea acestor sar bine, mai profund, multilateral, E un dialog des auzit prin
alegeri. In discuţiile purtate au nomie la preţul de cost de şiri, in anul trecut, la planul cini nu s a făcut pe măsura po şi să constate că au aceleaşi tre muncitori. Pentru că in fie
pus accent pe principalele sar producţiei globale cu 2—39 la torii de conducere ai şantieru sibilităţilor. Cu toate că cele concepţii despre viaţă. S-au în care seară tineri şi vîrstnici se
cini ce reveneau sindicatelor. Conferinţa consiliului sută. Pe întregul raion s-a rea lui. Conferinţa însă n-a trecut aproape 100 conferinţe, cu ca drăgit şi, cum e firesc, s-au că intîlnesc fie in faţa şevalete
Fără a face doar o simplă tre local al sindicatelor lizat o economie la preţul de cu vederea această încercare de racter tehnic, cultural şi so- sătorit. Şi, pe cine credeţi că au lor la cercul de arte plastice,
cere în revistă a faptelor, con cost planificat care depăşeşte a fugi de răspundere. Dimpotri ales naş ? Fiţi atenţi. Pe direc fie la cercul de vioară sau croi
ferinţa a analizat cu spirit de din raionul Brad cifra de 7 milioane lei. Aces vă a tras concluzia că organi cial-ştiihţific, au avut un mare torul Clubului, Toth Batint. De torie, la 0 seară literară, la un
răspundere atit succesele cît şi tea sint desigur fapte îmbucu zaţia sindicală de pe acest şan rol în ridicarea cunoştinţelor ce? Ne-au mărturisit chiar so spectacol dat de formaţiile ar
lipsurile din munca consiliului 1.308.000 lei, iar pentru 1962, rătoare. Participanţii la confe tier are încă multe lipsuri în oamenilor muncii — aceasta s-a ţii Crainic. Pentru că mergînd tistice ale clubului său la film.
sindical local, felul cum a con 1.862.000 lei şi de a se realiza rinţă nu s-au mulţumit însă nu activitatea sa, că trebuie să reflectat şi în nivelul discuţii zi de zi la club, directorul, pre Conducerea clubului, îndru
dus şi îndrumat activitatea co însemnate beneficii peste plan. mai cu evidenţierea lor, ci, cu muncească mult pentru a de lor participanţilor la conferin zent şi el în toate activităţile, mată de comitetul de partid,
mitetelor din întreprinderi, în Este un merit al comitetelor sin gîndul la întregirea succeselor, veni o adevărată şcoală de edu ţă —¦ele au fost puţine în ra le-a devenit un prieten apropiat. se străduieşte să organizeze aia
vederea mobilizării maselor la dicatelor că au ştiut să mobili au arătat lipsurile care s-au care a maselor în spiritul dra port cu numărul de cadre din Simplu dar semnificativ to t cu regularitate activităţi vii,
înfăptuirea sarcinilor de produc zeze masele de muncitori ia mai manifestat, propunînd mă gostei faţă de muncă, al bunei raionul Brad. De asemenea, in atrăgătoare, care să răspundă
ţie, grija cu cave s-a ocupat de îndeplinirea angajamentelor lua suri de îndreptarea lor. gospodăriri şi al grijii faţă de troducerii perforajului umed şi odată. E oare singura poveste prin conţinutul lor preocupări
educarea lor pentru formarea te, o dovadă a competenţei cu avutul obştesc. Pe şantier nu a cu spumă uscată, pentru capta lor oamenilor muncii din cugir.
atitudinii noi faţă de muncă, a care au fost îndrumate de către In majoritatea întreprinderi fost bine organizata întrecerea rea prafului dăunător sănătă de dragoste înfiripată la club,
exigenţei faţă de lipsuri, pentru consiliul sindical local. lor s-au obţinut realizări de socialistă, consfătuirile de pro ţii, nu i s-a acordat atenţia ne
dezvoltarea spiritului de buni seamă, spuneau tovarăşii Anas- ducţie sînt formale. Neacordîn- cesară, din care Cauză, extin G R U P U L Ş C O LA R C, F. R . T îM IŞ O A T ^
gospodari şi apărători ai avu Sub permanenta conducere a tasiu Ciocan, loan Stana, Paul du-se atenţia cuvenită acestor derea acestor metode a fost li
tului obştesc. organizaţiilor de partid, comite Săbău, David Măniu, Petru Pie metode eficace în antrenarea mitată doar la cîteva locuri de R i r e e f i a R e g i o n a l ă . C* 1?* R .
tele sindicale de întreprindere sa şi alţii. Dar aceasta nu-i muncitorilor la organizarea şi muncă, deşi era tin plan în
S -a vorbit în conferinţă — în urma îndrumărilor primi deajuns. Datoria noastră este conducerea producţiei s-a ajuns acest sens şi existau posibilităţi rF is s iiş © a s * a 9 ţine în ziua de 28 m arfie
despre faptul că organiza te din partea C.L.S. — au or de a face ca toate întreprinde la situaţia ca rezultatele mun pentru îndeplinirea lui.
ţiile sindicale, sub conducerea ganizat mai bine întrecerea so rile să-şi îndeplinească sarci cii să fie slabe. Cam aceleaşi a. c. un exaa a a eă i d e a d m i t e r e m i
organelor de partid, — luptîncl cialistă, urmărirea şi populari nile... neajunsuri s-au observat şi în H otăfîrea adoptată de con
pentru rezolvarea problemelor zarea succeselor obţinute. La activitatea celorlalte comitete ferinţă prevede asemenea ş c o a la d e i8 M p Ie g a .|i d e
ridicate de muncitori, pentru Şi ei au criticat activitatea sindicale din întreprinderile care măsuri care vor duce la îmbu
satisfacerea nevoilor lor — şi-au E.M. Barza, I.M. Ţebea, Atelie slabă a comitetelor sindicatelor nu şi-au îndeplinit sarcinile. nătăţirea muncii consiliului local cu durata de un an, la Grupul Şcolar C.F.R. din str. C. Rădu-
întărit mult legătura cu masele rul central Gurabarza etc., s-au de la E. M. Băiţa-Crăciuneşti, al sindicatelor din raionul Brad, lescu nr. 1 Timişoara. La examen se admit numai tineri (bă
de oameni ai muncii, care răs •întocmit grafice de urmărire a Şantierul de construcţii, U.R.C.C. Pentru aceasta, conferinţa a la lichidarea lipsurilor ce s-au ieţi) în vîrstă de 18-37 ani.
realizărilor pe secţii, sectoare Brad etc. în aceste unităţi nu criticat şi practica muncii con manifestat în activitatea sa.
pund cu dragoste şi participă s-a dus o muncă stăruitoare siliului sindical local care deşi Datoria noului consiliu sindical Condiţii de admitere la examen:
şi revire, s-au organizat mai pentru realizarea sarcinilor de cunoştea aceste lipsuri, a tără local ales, este de a ţine sea
la toate chemările. Tot mai plan, lucru ce se reflectă în gănat lucrurile, n-a analizat la mă de concluziile conferinţei şi — Şcoala medie cu şi fără examen de
mare este numărul celor care bine consfătuirile de producţie, neîndeplinirea indicilor prevă timp mutica comitetelor în cau de a lupta Cu hotărîre pentru m a tu rita te
iau parte la organizarea şi con ză, pentru a lua măsurile ce se aplicarea în viaţă a hotăfirii
ducerea producţiei. Semnificativ consfătuiri de analiză pe tema zuţi. Conferinţa a luat atitudine cereau. adoptate. Prin aceasta va creş — O dată cu cererea de înscriere trebuie să prezinte ur
în acest sens este numărul de te şi mai mult încrederea ma mătoarele acte:
peste 5.500 muncitori care au reducerii preţului de cost şi alte faţă de poziţia tov. BOchlş Du O biective de bază în acti selor în organizaţiile sindicatelor
participat la dezbaterea cifrelor vitatea sindicatelor au care îşi vor putea îndeplini mai — Certificat şcolar în original;
de plan, precum şi participarea teme. Au fost sprijinite şi ex mitru de la şantierul de con fost şi introducerea tehnicii noi, bine sarcinile ce le revin. — Certificat de naştere copie legalizată;
îmbunătăţirea condiţiilor de — Adeverinţă de stare materială a candidatului şi pă
tinse metodele bune de muncă, strucţii, care în loc să analize muncă şi de trai, dezvoltarea R. Bl!DIN rinţilor ;
— Autobiografia candidatului şi declaraţia că nu are an
iniţiaţivele .valoroase cum sînt ze în spirit critic şi autocritic tecedente penale,
Pe durata şcolii elevii primesc pentru întreţinere o bursă
de 500 lei lunar.
