Page 8 - 1962-03
P. 8
pa?< .4 d r u m u n soci a l t s M U n U T ngBPCBBgg t^^^iygsgs3am ^ ^2>tmxi^tt^f*rooairem>«ri«Mif Mr 2234
v ^ .a x ü 3 L s s L x ia x !S B s tK i «zx r g E v ^ ri% u g j a a a g 3 ! ^ a s ?ä b k jz z v « '?a s v -â w ^. *
ULTIMELE ŞTIRI D itt flu u M ie a Soaie îi eu
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Şt*.. .. ...................
Pentru rezolvarea cîf mai grabnică Sesiunea Consiliului Uniunii asociaţiilor sovietice
de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine
a problemei dezarmării
MOSCOVA I .(Agerpres). -— prietenie, a prezentat raportul
Mesajele lui N. S. Hruşciov adresate preşedintelui Franţei TASS transm ite: cu privire la activitatea şi sar
La 28 februarie, s-a deschis cinile Uniunii.
;v:/;\ , y "şi primilor miniştri ai Suediei şi Canadei
la Moscova cea de-a 3-a . sesiu Participanţii la sesiune au
MOSCOVA 1 .'(Agerpres). — tratativelor schimburi de păreri dere faţă. de intenţiile şi pro ne a Consiliului Uniunii aso adresat tuturor organizaţiilor şi
TASS transmite : • în problemele dezarmării“, a punerile celeilalte părţi, şi, im ciaţiilor sovietice de prietenie şi fruntaşilor vieţii publice din ţă
N. S. !Hruşcicv, preşedintele declarat N. S. Hruşciov, adău plicit, să creeze condiţii cit ’se relaţii culturale cu ţările străine.
Consiliului de Miniştri al gind că „în ceea ce h e priveşte, poate de favorabile pentru suc La sesiune participă repre rile străine care se pronunţă
U.R.S.S., a adresat un nou me sintem totdeauna gata pentru
saj : preşedintelui Franţei de asemenea contacte“; ; cesul tratativelor, a declarat N. zentanţi de seamă ai vieţii pu pentru prietenie şi pace intre
S. Hruşciov,
Gaulle, în legătură cu mesajul -Ar blice, oameni de cultură, oameni popoare un apel în care ii chea
trimis de' către de Gaulle, • MOSCOVA 1 (Agerpres) — de ştiinţă, fruntaşi în producţie. mă să-şi 'sporească eforturile în
Nina Popova, preşedinta Pre lupta pentru. înţelegere şi în
la 17 'februarie. In mesajul MOSCOVA 1 (Agerpres) — TASS transmite : credere reciprocă între popoare.
TASS transmite :"
său şeful. guvernului sovietic N. S. Hruşciov, preşedintele zidiului Uniunii asociaţiilor de
şi-a exprimat regretul pentru in mesajul adresat lui J. Die-
faptul că preşedintele de Gaulle fenbaker, primul ministru 'al
nu a manifestat o atitudine po Canadei, ,N. S. Hruşciov, preşe Consiliului de Miniştri al
zitivă fa ţă de propunerea gu
vernului sovietic ca lucrările dintele Consiliului de Miniştri U.R.S.S., a adresat primului mi
Comitetului celor 18 state să fie
iniţiate de şefii de state sau de al U.R.S.S., a reafirm at că este nistru al Suediei, Erlander, un
guverne. important ca lucrările Comite R e zu lta te le aleg erilo r din R.P. B u lg aria
tului celor 18 să înceapă la ni mesaj in legătură cu răspunsul
N., S. Hruşciov a subliniat că velul şefilor de guverne, sau de d-ului Erlander la propunerea SOFIA 1 (Agerpres). — grăitor unitatea morai-politică a
atunci cînd s-a gindit la propu state. Şeful guvernului sovietic guvernului sovietic ca lucrările Agenţia B.T.A. transmite re oamenilor muncii din Bulgaria
nerea de a se începe lucrările a subliniat că, prezentînd aceas Comitetului celor 18 state să zultatele definitive ale alegerilor in jurul Partidului Comunist
în Comitetul celor 18 state cu tă propunere, guvernul sovietic înceapă Ia nivel înalt. N. S. de deputaţi în Adunarea Popu Bulgar.
participarea şefilor de state sau a luat ca punct de plecare în Hruşciov şi-a exprimat satisfac lară şi sfaturile populare, pre
de guverne, era animat de do semnătatea deosebită a proble ţia in legătură cu faptul că
rinţa de a se realiza un progres
în apropiatele tratative, de a se mei dezarmării şi. necesitatea de guvernul Suediei consideră pro cum şi a alegerilor de judecă
asigura condiţii în care lucrările a se folosi toate posibilităţile blema dezarmării ca una din tori şi asesori populari care a Libertate Sui
să se desfăşoare în mod produc pentru succesul tratativelor. MănoSis G lezos!
tiv, cu o mare eficienţă. cele mai importante probleme avut Ioc la 25 februarie 1962 in PE ŞANTIERUL HIDROCENTRALEI DE LA VOTKIN AL CĂ
N. S. Hruşciov a arătat că este ale zilelor noastre. R. P. Bulgaria. FRAGA 1 (Agerpres). — REI COLECTIV VA ZĂGĂZUI ÎN CURÎND RÎUL KAMA.
Referindu-se la propunerea regretabilă poziţia guvernului Organizaţia Internaţională a
iui de Gaulle ca componenţa Canadei care propune ca întîl- N. S. Hruşciov scrie : „’Atitu Din numărul total al alegăto ziariştilor cere eliberarea lui Ma-
participanţilor la tratative asu nolis Glezos, anunţă agenţia Ce-
pra dezarmării să fie iimitată nirea dintre şefii de state pen dinea dv. pozitivă fa ţă 'd e pro rilor înscrişi pe listele electo teka.
la cele patru puteri nucleare, tru examinarea problemei de punerea ca şefii de guverne (de Secretariatul O.I.Z. a adresat
N. s. Hruşciov a subliniat: Pu state), să participé la faza ini rale au votat 99,71 la sută din primului ministru al Greciei, MT O K I O : arc miting în apărarea păcii
terile nucleare sînt chemate să zarmării să fie amînată pe un ţială — fază de cea mai mare tre care 99,90 Ia sută şi-au dat Karamanlis, o telegramă în care
aibă în cursul tratativelor un timp nedeterminat. Este greu răspundere — a lucrărilor Co votul candidaţilor Frontului Pa TOKIO 1 (Agerpres). — caracterul primejdios al trata
rol important, chiar hotărîtor. mitetului celor 18 state îmi triei. Peste 10.000 de reprezentanţi tivelor japono-sud-coreene. Ja
să se pună această poziţie în permite să sper că guvernul ai tineretului muncitor s-au ponia, a spus el, de pe acum
Totuşi,, a arătat el,, problema concordanţă cu declaraţia d-lui Suediei îşi va aduce contribu Alegerile care au avut loc la adunat la 28 februarie la un livrează Coreei de sud ' arma
dezarmării, problema întăririi Diefenbaker că este necesar să 25 februarie in R. P. Bulgaria miting în parcul Hibia, la che ment prin intermediul Statelor
marea comuniştilor din Tokio Unite;
se depună eforturi maxime pen- s-au transform at pretutindeni şi a Uniunii tineretului demo
tru realizarea dezarmării. într-o adevărată sărbătoare a crat, pentru a-şi exprima hotă- Participanţii la miting au fost
rîrea lor de a apăra pacea, de salutaţi de reprezentanţi ai
N. S. Hruşciov. a arătat că a- ţia la rezolvarea cit mai grab Întregului popor. Rezultatele a. în numele celor 70.000 de ziarişti mocraţia şi dreptul la viaţă. Partidului Socialist din Japo
grupaţi în această organizaţie, nia, Comitetul japonez de soli
propierea rezolvării probleme nică a problemei dezarmării ge cere guvernului să satisfacă ce Iosio Siga, membru al Prezi daritate cu ţările Asiei şi Afri
lor dezarmării este cu neputin diului C.C. al P.C. din Japo cii, ai Federaţiei organizaţiilor
ţă fără un anumit grad de în nerale şi totale, care preocupă nia, care a luat cuvîntul la de femei şi alţii.
păcii afectează nu numai pute rerea partidelor politice greceşti
credere şi sinceritate. Dar o a- atît de mult toate popoarele“. legeriior derrjostrează în mod cu privire la eliberarea lui Gle acest miting, a subliniat necesi LONDRA. — In cadrai schimbu
rile care dispun de arma nu semenea încredere poate fi obţi zos. Considerăm, se spune in te rilor culturale oficiale dintre R. P.
Şedinfa Consiliului de M iniştri legramă, că este timpul ca zia tatea unităţii tuturor torţelor Romină şi Anglia, un grup de oameni
cleară. • :> nută mai degrabă între cei că- al Franfei ristului, eroului din rezistenţă de ştiinţă romîni, compus din aca
rora le revine răspunderea su din timpul ocupaţiei naziste a democratice pentru a bara ca demicienii A. Oţetea, Al. Graur, pro
,,Se înţelege că participarea premă în faţa popoarelor ţă ri
lor lor pentru securitatea lor. lea ofensivei reacţiunii şi pen
la Comitetul pentru dezarmare Nu mai trebuie demonstrat că
a unei serii de state care nu tru a obţine victoria în alege
dispun de arma nucleară, in
rile care urmează să aibă loc
clusiv ţări neutre, nu exclude tocmai conducătorilor Ia cel PARÍS 1 (Agerpres). — Ministrul Afacerilor Externe, Greciei, omului cu care poporul
cîtuşi de puţin posibilitatea ca mai înalt nivel le vine cel mai La 28 februarie la Paris a avut Couve de Murville a făcut o co. grec se mîndreşte pe bună drep în Camera Superioară a Par
uşor ca in timpul contactelor loc o şedinţă a Consiliului de municare în legătură cu situa tate să i se redea libertatea şi
puterile nucleare să menţină lamentului japonez.
contacte si să aibă în cursul personale să manifeste încre- Miniştri al Franţei prezidată de ţia Internaţională. să i se dea posibilităţi să-şi Masao Ivama, deputat 'din
Terrenoire a deelarat că în
Noi fărădelegi ale bandiţilor preşedintele de Gaulle. Cîteva zile „Va avea loc o în- exercite mandatul de deputat al
După cum a anunţat Terre.noire, tifnîre puî)Keă^- între reprezen parlamentului.
ministru'"'delegat pe lingă pri tanţii Guvernului Provizoriu al Ne exprimăm ferma convin
mul ministru Ia şedinţă s-au
discutat măsurile adoptate pen- Republicii Algeria şi reprezen gere că cererea partidelor poli
din O.A.S. trn menţinerea ordinei publice. tanţii guvernului francez.
tice din Grecia, sprijinită atît de
ALGER l’,'(Agerpres). — sparte. In acest cartier, în urma TF opinia publică greacă cit şi de
După cum. relatează agenţiile suflului provocat. de exploziile Jituaţia oamenilor muncii cea internaţională, va fi satis partea P.C. în Camera Superi fesorii Remus Răduleţ şi Gh. Mihoc,
de presă, ia 28 februarie stră bombelor, s-au prăbuşit cîteva
făcută, scrie O.I.Z. oară a relevat în cuvîntarea sa membri . corespondenţi ai Academiei
zile oraşelor Alger şi Oran au clădiri. Tot la Oran numeroase R.P.R., vizitează in prezent Anglia.
fost clin nou înroşite de sîngelc conducte de apă s-au spart, din coreea de sud se înrăutăţeşte BERLIN. — La Berlin a avut loc
unor. cetăţeni paşnici nevinovaţi. ceea ce a provocat inundarea şedinţa festivă consacrată cetei de-a
unor străzi. . De asemenea, la SEUL 1 (Agerpres). - coreene, numai la Seul au iost Imp©?B*iva Lîiatriiiăa*ll a i^ m ie e şasea aniversări a Armatei populare
Ga urmare a numeroaselor Alger bandele O.A.S. au săvîr- Situaţia oamenilor muncii înregistrate în ultima lună peste" a G et*m aaiei o c c id e n ta le naţionale. La şedinţă au participat
atentate săvârşite de bandiţii şll 1.8 atentate care s-au sol din Coreea de sud devine din 130 de asemenea cazuri. fruntaşi ai vieţii publice din capitala
fascişti din „Organizaţia arma dat cu moartea a 12 persoane ce în ce mai grea. Numărul şo BONN 1 (Agerpres). — ră în Europa centrală şi a ce R.D.G., militari ai Armatei populare
tă secretă“,- au iost ucişi şi ră şi rănirea a 16. merilor totali şi parţiali depă Aceeaşi situaţie domneşte şi Luînd cuvîntul în cadrul unui rut cu insistentă guvernului de naţionale, membri ai gărzilor mun
niţi mulţi algerieni. Potrivit şeşte 6.000.000 de oameni. Sa în satele Coreei de sud. „In miting organizat de- Partidul la Bonn să evite orice tel de ac citoreşti.
relatărilor agenţiei France Pres- Tot la Alger bandele O.A.S. lariile celor care au de lucru sate, scrie ziarul sud-coreean Social-Democrat din Germania ţiune politică de natură să ducă
se, din datele oficiale reiese că au incendiat cu ajutorul unei reprezintă mai puţin de o trei „Daily Mail Sinmun“. răsună în oraşul Essen, dr. Gustav la o încordare în situaţia inter BRASILIA. — La 28 februarie, 1. S.
numai în după-amiaza zilei de bombe Palatul de Justiţie, In me din minimum necesar tra plînsetele copiilor şi bătrînilor Heinemann, deputat din partea naţională. Dr. Heinemann a Cernîşcv, ambasadorul extraordinar şi
28 'februarie l a ' Oran, în urma cendiul a provocat clădirii se iului. Peste un milion cinci sute tlămînzi“... Potrivit datelor zia P.S.D.G. în Bundestagul ¦de la arătat că politica de pînă acum plenipotenţiar al (J.R.S.S. în Brazilia,
exploziei V o serie de bombe in rioase pagube materiale. Potri de mii de locuitori din oraşele rului „Kukce S,;inbo“, din Pu Bonn şi iost ministru de Inter a -guvernului Adenauer a înre a înmînat în oraşul Brasilia, scriso- ,;
plin centru al cartierului mu vit relatărilor agenţiilor de san, peste 40 la sută clin nu ne al R.F. Germane, s-a pro rile sale de acreditare preşedintelui
sulman .din.acqsf oraş, au fost presă, la Alger şi Oran ultra- Seul, Pusan şi Taegu, sînt ame mărul total al gospodăriilor ţă nunţat cu energie împotriva gistrat un eşec total şi că pla Republicii, .loao Goulart.
omorîte peste 41 dc persoane, colonialiştii au jefuit cîteva înarmării atomice a Germaniei
iar alte 60 ap fost rănite, Prin- bănci (ţe unde au sustras peste ninţaţi să moară de toarne. In răneşti din judeţul Cianvon occidentale. Heinemann a sub nurile lui Adenauer de înarmare HELSINKI. — La 1 martie, în ca
iie-cei h cişi şi răniţi se numără 200.000 franci noi. . liniat că este necesară crearea drul şedinţei parlamentului finlandez,
millte femei şi copii. . Referindu-se la intensificarea această situaţie disperată, mulţi şi-a terminat toate rezervele de unei zone de destindere milita atomică a R.F.G. ca un mijloc a avut loc solemnitatea preluării de
acţiunilor teroriste ale O.A.S., către IJrho Kaleva Kekbonen a pos
Pe străzile ¦'acestui cartier, în urma cărora mor zilnio zeci dintre ei recurg la sinucidere. alimente încă la sfîrşitul anu de „intimidare“ sînt sortite şi tului de preşedinte al Republicii Fin
scrie, corespondentul agenţiei de oameni nevinovaţi, observa landa pe o nouă perioadă de şase ani.
France Prcsse, se puteau vedea torii .sînt de părere că scopul Potrivit relatărilor presei suti- lui trecut. de acum îmedio falimentului.
miercuri du'pă-amiază adevăra imediat al acestor acţiuni esle MONIEVIDEO. — După cum rela
te bălţi ’ele sînge, cadavre dc de a. zădărnici tratativele în ii tează ziarul uruguayan „El Diario“,
ptoblcma algeriană, care după 5.000 de ţărani din statul brazilian
bărbaţi, femei şi copii înfioră cum. s-a mai anunţat urmează DIVERGENŢE GREU DE .ASCUNS Rio Grande dc Sul, au cerut guver
să tic reluate în curîrid. natorului statului, Leonel Brizola, să
tor mutilate, cu ¦mumiei şi pi încercarea diplomaţiei occi al d-lui Macmillan a reliefai manifestă divergenţele occiden independent în perspectiva vii procedeze Ia exproprierea imediată a
dentale de a realiza pe baza totodată şi influienţa exercitată pămînturilor.
cioarele- smulse, • cu -capetele politicii agresive un punct de de opinia publică engleză care tale. „In cadrul N.A.T.O. pro toarelor tratative“.
vedere comun se dovedeşte in solicită cu tot mai multă insis DUSSLLDORF. — Zilele trecute,
fructuoasă. In ciuda intensifică tenţă ca şetii de state şi de gu blemele se Înmulţesc rapid“, In sfîrşit, „într-o măsură mai populaţia din Dortmund a organizat
ri! eforturilor' depuse acum cu verne să ia în propriile lor o demonstraţie sub lozinca „Trei ani
două săptămîni înaintea des mîini problema dezarmării! ; scrie ziarul. „Franţa şi-a de mare sau mai mică, Olanda, de !a transformarea Dortmunduiui în
chiderii lucrărilor Comitetului sesizincl pulsul opiniei' publice, monstrat în prezent dispreţul Belgia şi Portugalia, ca şi An- bază de rachete atomice — trei ani
celor 18 state de la Geneva care laburiştii l-au presat pe primul faţă de multe aspecte ale po ' glia şi Franţa, sînt nemulţu dc existenţă a Dortmunduiui ca ceu--
va discuta problema dezarmă miniştrii. î.ar acesta a încercat liticii Washingtonului“, aprecia mite de avansurile pe care Wa tru al morţii“, protestînd împotrivi,
rii, divergenţele interoccidenta să împace, cum se. spune, şi ză „New York Times“, referin shingtonul le face fostelor po staţionării rachetelor atomice engleze
le constituie tot mai des tema capra şi varza, adică să nu se du-se la rezerva manifestată de poare coloniale, chiar şi atunci Ia Dortmund — Braekcl.
a numeroase comentarii ale pre depărteze prea mult de poziţia guvernul francez faţă de con cînd aceste popoare duc o po
sei occidentale.' Ghemul acestor americană, dar nici' să nu ¦se ferinţa de la Washington a re litică ostilă aliaţilor europeni ai BONN. — După cum rezultă din
divergenţe cuprinde .o . largă sfe angajeze prin afirmaţiile. sale prezentanţilor celor .cinci puteri S.UiA.“. statistici, în Germania occidentala
ră ' de probleme, începînd să participe la o conferinţă la occidentale, în legătură cu în costul vieţii a înregistrat o nouă
cu preponderenţa în cadrul nivel Înalt. De fapt, amânarea ceperea lucrărilor Comitetului Dar, din articolele publicate scumpire. Pînă la 15 ianuarie 1962,
N.A.T.O. şi ştir.şiud cu nuanţa şi condiţiile puse de primul mi pentru dezarmare de la Geneva. în presa americană, reiese lim indicele preţurilor produselor de larg
rea poziţiilor în ceea ce priveş nistru englez, deşi diferă de pede "că problema care preocu consum s-a ridicat Ia 107,2 îs sută,
te propunerea sovietică ca pro răspunsul dat de preşedintele Citind o „sursă guvernamen pă în cea mai mare măsură în sporind cu 3,5 Ia sută faţă dc nive
blema dezarmării să tie discu Kennedy la mesajul lui N. S. tală franceză“, tot ziarul „New prezent oficialităţile S.U.A., o lul preţurilor din 1961.
tată la cel triai înalt nivel. Hruşciov, nu pot ti apreciate York Times“ scria în această constituie relaţiile cu Franţa. In
decit tot ca un retuz. Ordine de idei că „la baza ce această direcţie, relatează agen ANKARA. — Potrivit datelor pu
Faptul că primul ministru al lor mai . multe fricţiuni (dintre ţia UP1, „preşedinlele Kennedy blicate recent la Ankara de Direcţia
Angliei, Macmillan, a iost ne Dar existenţa divergenţelor S.U.A. şi Franţa), stă nemul va primi un raport din partea de Statistică, balanţa comercială a
voit în tata puternicului curent este un fapt mărturisit chiar de ţumirea francezilor faţă de ac- ambasadorului S.U.A. la Paris. Turciei pe anul 1961 prezintă un de
de opinie din propria sa ţară şi „New York Times“ care se tace tualul raport de forţe in dome Gavin, care a părăsit miercuri ficit de 1.461.000.000 de lire turceşti.
ecoul existentei unor poziţii di niul nuclear (adică dorinţa capitala Franţei, plecînd la
a potopului de interpelări labu- ferite ale S.U.A. şi Angliei în Franţei de a intra în rîndurile Washington şi de Ia fratele său. TOKIO. — La 1 martie, Camera de
legătură cu apropiatele tratati puterilor atomice)... In esenţă, ministrul Justiţiei, Rober.t Ken Credit din Tolrio a comunicat că în
îisie , să declare că va participa ve cu U.R.S.S. „La toate nive poziţia franceză ar putea fi re nedy“. Săptămâna aceasta, cu luna februarie au dat faliment 31 de
lurile Departamentului de Stat, zumată ca un refuz de a recu prilejul vizitei sale ta Paris,
. la o conferinţă, la nivel înalt în se dezminte existenţa unor' di noaşte rolul conducător al R. Kennedy a fost primit de întreprinderi. Suma totală a datoriilor
vergenţe cu englezii, iar eîec- S.U.A. (în cadrul N.A.T.O.)“. preşedinlele de Gaulle şi de mi acestor întreprinderi se cifrează la
două. cazuri: dacă la Geneva lul general este absolut con nistrul de Externe francez.
trariu“, şerie ziarul. Din relatarea aceluiaşi ziar, Couve de Murville.
se vor înregistra progrese său reiese că şi Germania occiden
In aCelaşi articol, „New York tală, deşi „în ultimele două săp- După cum se vede, manifes
dacă se vii ivi primejdia unei
tarriîni se străduieşte să dea
rupturi a tratativelor, a stîrnit mereu alte şi alte explicaţii tarea divergenţelor inieroccidcn-
Teroarea poliţieneasca din Algeria ? paraşatişti francezi o nemulţumire mărturisită la pentru a nu irita Casa Albă“, iale este greu de ascuns.
pereheziţîonînd un grup de trecători algerieni la AJger. Washington. Dar acest răspuns Times“ lărgeşte Sfera în care- se încearcă să obţină un rol mai A. A. aproximativ 700 de milioane yeni.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188, 189, 75, 671. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din ' 6 noiembrie 1919. — tiparul; Întreprinderea Poli grafică „t Alai" — Deva.