Page 80 - 1962-03
P. 80
piig-. 'Ä DRUMÜC ^ O m m M ü E O f Nr: 2253
I P le n a r a C. €® a l P . €® F ra n c e z
I
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I
PARIS 23 ("Agerpres). — prietenie între popoarele alge lor juste ale oamenilor muncii
Plenara C.C. al Partidului Co rian şi francez. de la oraşe şi sate, pentru redu
munist Francez care a avut loc In raport se subliniază că lup cerea cheltuielilor militare şi
în suburbia muncitorească a ta in jurul problemei algeriene termenului serviciului militar,
Parisului Ivry şi-a încheiat la 22 nu s-a term inat încă, ea se va pentru promovarea unei politici
martie lucrările. Plenara a dis termina doar atunci eînd Alge de prietenie cu toate popoare
cutat situaţia politică din ţară ria îşi va dobîndi independenţa, le care luptă pentru coexisten
şi sarcinile partidului după în ţă paşnică, pentru dezarmare
Geneva: Puterile occidentale împiedica realizarea Convocarea sesiunii cetarea focului în Algeria. cind algerienii îşi vor rezolva in generală, pentru menţinerea pă
Sovietului Suprem întregime treburile ţării lor,
unui progres In tratativele pentru încetarea Participanţii la plenară au as cînd va fi restabilită pacea. cii în lumea întreagă, pentru
al U .R .S .S . cultat raportul lui Leon Feix, restabilirea tuturor libertăţilor
membru în Biroul Politic al P.C. Ăprobind raportul lui Feix, democratice, pentru restabilirea
Francez în legătură cu această Plenara a adoptat mesajul de şi reînnoirea radicală a demo
problemă. încetarea focului, a craţiei în Franţa.
salut adresat Partidului Comu
experienţelor nucleare MOSCOVA1 23 (Agerpres). — spus raportorul, nu înseamnă nist din Algeria frăţească. Plenara C.C. al P.C. Francez
încă pacea. Dar aceasta este o Plenara C.C. al P.C. Francez cheamă p* toţi acei care luptă
TASS transm ite: mare victorie a forţelor păcii, pentru instaurarea şi întărirea
libertăţii, democraţiei, o mare s-a adresat tuturor francezilor păcii să fie vigilenţi şi să acţio
Prezidiul Sovietului Suprem cu chemarea de a vota la refe neze în comun pentru ca acor-i
victorie a popoarelor algerian şi rendumul din 8 aprilie pentru durile de la Evian să fie tra d u
GENEVA 23 (A gerpres). TASS şi încă a îndeplinirii stricte a acor zentatc în acest comitet să depună efor ai U.R.S.S.. a hotărît să convoa francez. proiectul de lege care prevede, se în viaţă în mod cinstit, pentru!
dului internaţional cu privire la în turi cu toata seriozitatea, conştienţi de în special, aprobarea acorduri
transm ite: '1 cetarea experienţelor cu arm e nuclea m area răspundere ce Ie revine pentru ce prima sesiune a Sovietului Acordurile franco-algeriene, a lor de la Evian. a face inofensivi pe criminalii!
re. Ştiinţa şi tehnicii au ajuns în mo a face un pas înainte, pentru, a rea
Cea de-a 8-^ şedinţă a Comitetului m entul do faţă la o treap tă a tît de liza un acord în problemele dezarm ării Suprem al U.R.S.S. (a celei de-a subliniat Feix, deschid perspec In prezent, se spune în chema fascişti din O.A.S. şî pentru a
înaltă, îneît nu măi este greu să sc şi a înlătura pentru totdeauna prim ej re, în faţa poporului nostru se
celor 18 sta te pentru d ezarm are a înregistreze orice explozii ale arm e dia unui război. 6-a legislaturi) la 10 aprilie la tiva stabilirii pentru totdeauna deschid noi perspective. Plenara stabili relaţii de prietenie şil
lor nucleare şi să se stabilească dacă C.C. al P.C. Francez cheamă cla
av u t loc la 23 m artie sub preşedinţia aceste explozii sînt ale armelor nu La propunerea m iniştrilor Afacerilor Moscova. 1j a păcii in Algeria. încetarea fo egalitate în drepturi între Fran
Externe ai Canadei şi Etiopiei, în după-
m inistrului Afacerilor Externe al Ni am iaza zilei de 23 m artie a avut loc 'Alegerile noii •componenţe a cului face posibil să se stabi ţa şi Algeria în interesul acestor,
Sovietului Suprem al U.R.S.S.
geriei, J. Wachuku. Luînd cuvîntul la au avut loc la 18 martie. lească noi relaţii, relaţii de două ţări şi popoare.
începutul şedinţei în calitatea sa de
reprezentant al Nigeriei, J. W achuku
s-a pronunţat în favoarea dezarm ăm cleare sau, după cum a afirm at aici şedinţa neoficială a comitetului pentru M otărîri ale C onducerii N aţionale sa muncitoare şi forţele demo La Plenară a luat cuvîntul, dâ
generale şi totale şi a cerut să se rep rezen tan tu l S.U.A., d-1 Rusk, sîn t a se exam ina în continuare problema a O rganizaţiilor R evoluţionare cratice să se unească în lupta asemenea, Maurice Thorez, se
depună eforturi pentru a se pune ca fenomene naturale. încetării experienţelor cu arm e nu In te g ra te din C u b a pentru satisfacerea revendicări- cretarul general al P.C. Francez.?
păt experienţelor cu arm a nucleară. cleare.
El a sprijinit ideea proclam ării Afri Guvernul sovietic, a spus în con :®i:
cii ca zonă în care să nu existe arm a tin u a re A. A. Gromîko, este convm s in încheiere, J. Wachuku, care a pre
nucleară. că dacă puterile care îşi vor pune zidat şedinţa, a prezentat ordinea în ca- HAVANA 23 (Agerpres). — Osvaldo Dorticos, Rlas Roca, Deţinuţii politici algerieni au fost amnistiaţi
în mod solemn sem nătura pe acor re urm ează să se desfăşoare lucrările In şedinţa din ceara de 22 Emilio Aragoucs ; Să se creeze o
Cu aceasta discuţia generală din dul cu privire la încetarea experien com itetului ceior 18 sta te pentru de martie a Conducerii Naţionale comisie pentru problemele or PARIS 23 (Agerpres). — In litici algerieni arestaţi atît iu
Comitet a luat sfîrşit. ţelor cu arm e nucleare, vor da do zarm are, reco m an d ată de cei doi co- urm a încheierii acordurilor
vadă de un deplin sim ţ de răspundere preşedinji. a Organizaţiilor Revoluţionare ganizatorice compusă din urmă. franco-algevicne de la Evian, perioada luptei armate de eli
Apoi J. W achuku, în calitatea sa de faţă de îndeplinirea obligaţiilor lor, guvernul francez a hotărît să berare — 30 octombrie 1954 —
preşedinte al şedinţei a informat pe nu încape nici o îndoială că acordul Această ordine prevede că la şedin Integrate din Cuba s-a adoptat terii to v arăşi: Osvaldo Dorti- amnistieze pe toţi deţinuţii po 19 martie 1962 — cit si înainte
mem brii Comitetului celor 18 despre ţele plenare comitetul trebuie să treacă următoarea liotărîre: cos (preşedintele comisiei), Emi de această perioadă.
neîntîrziat la îndeplinirea principalei lio Aragones, Manuel Luzardo;
Sil fie numit prim-secretar al
„raportul provizoriu" al subcomite cu privire la încetarea experienţelor sale sarcini şi-'-num e la obţinerea unui Conducerii Naţionale a Organi Să se creeze o comisie pentru O .A .S . intensifică activitatea teroristă
tului pentru interzicerea experimen cu arm e nucleare se va îndeplini. acord cu privire la dezarm area gene zaţiilor Revoluţionare Integra problemele sindicatelor compu
tării armei nucleare. In acest raport rală şi totală. Pentru aceasta el va te tovarăşul Fidel Castro, iar ca să din următorii to v a ră şi: Au A lin gena
sc exprimă regretul că subcomitetul Amintind că reprezentanţii Franţei examina proiectul sovietic al tratatului, al doilea secretar —¦-tovarăşul gusto Mavtniez, Sanchez (preşe
„nu are posibilitatea să raporteze des nu sînt prezenţi ta m asa tratativelor, cu privire (a dezarm area generală şi Hăul Castro : Să se alcătuiască dintele comisiei) Lazavo Pena,
pre realizarea unui progres în ceea A. A. Gromîko a spus în continuare: totală, program ul S.U.A. expus în dis secretariatul Conducerii Naţio Faure Chomon.
Guvernul sovietic a mai declarat că cursul din 23 septem brie 1961 de p re
nale compus din următorii to Să fie numit în calitate de di.
ce priveşte tratatu l asu p ra încetăm un acord internaţional cu privire la şedintele K ennedy, precum şi alte pro varăşi : Fidel Castro. Râul Cas rector al ziarului „Noticias de . ALGER 23 (A gerpres). — cortat pe pista de decolare de trei au
experienţelor cu arm a nucleară". încetarea experienţelor cu arm e nu puneri care au fo st sau vor fi prezen tro, Ernesto (Che) Guevara, Hoy“ tovarăşul Bîas Roca. ... Joi seara bandele O.A.S. au dezlăn tomobile blindate.
Im ediat după inform area făcută de cleare a r ii cu putinţă numai dacă tate. :S2r: ţuit numeroase atacuri asupra cartie Referindu-se la intensificarea activi
ace st acord gr fi sem n at da g u v er relor centrale ale Algerului. Potrivit in
W achuku. a luat cuvîntul secretarul de nele tuturor puterilor nucleare. Pen Se prevede în continuare că paralel Să în c e te z e am esfecu i S .U .A . formaţiilor transm ise de agenţia Fran tăţii teroriste a O.A.S. în Algeria, zia
Sfat al S.U.A. D. Rusk. tru noi, pentru U niunea Sovietică cu elaborarea acordului cu privire la în tre b u rile in te rn e alle C u b e i! ce Presse, elementele O.A.S. au folosit rul „Le Figaro" subliniază că „apare
a tit S tatele Unite aic. Americii, cit şi dezarm area generală şi totală, şi fără aruncătoare de proiectile (bazooka) mi limpede că O.A.S., încearcă sa pună la
Declarînd că ia cuvîntul pentru a a se aduce prejudicii acestor lucrări, va traliere, g ren ad e de m ină, bombe cu cale o lovitură de forţă în Algeria“.
„com enta“ „raportul provizoriu“ al fi creat u n C om itet fo rm at din reprezen
Ziarul „L'H um anité" avertizează că
subcomitetului, secretarul de S tat al Anglia şi F ran ţă ca puteri nucleare, tanţii tufuror mem brilor Comitetului ce ROMA 23 (Agerpres). — toate ţările Europei, indiferent plastic. Timp de patru orc centrul Al „complotiştii din O.A.S., intensificînd
S.U.A. şi-a exprim at „re g re tu l“ în sîn t mem bre ale aceleiaşi fam ilii. S înt lo r 18 sta te pen tru d ezarm are c a re va Un numeros grup de partici de convingerile noastre politice, gerului a fost supus tirului O.A.S. m asacrarea algerienilor, urm ăresc să în
leg ătu ră cu lipsa unui progres în membre ale blocului m ilitar NATO. exam ina diferite propuneri privitoare la panţi la Congresul Comunităţii religioase şi ideologice, ne adre A tacurile au fost în dreptate îndeosebi cordeze situ aţia în sp eran ţa că prin noi
m ăsurile menite să ducă la destinderea
tratativele privitoare la încetarea ex Prin urm are singura concluzie justă, încordării internaţionale. întărirea în europene a scriitorilor de la Flo săm dv. şi în numele legalităţii asupra clădirilor autorităţilor franceze. tulburări vor outea sabota încetarea fo
perienţelor cu arm a nucleară. Aîir- crederii între state şi sprijinirea dezar renţa, a adresat preşedintelui internaţionale şi a dreptului Fasciştii au deschis focul şi îm potriva cului şi reîncepe războiul".
mînd că S.U.A. a r considera încetarea la care a ajuns guvernul sovietic, con mării generale şi totale. Kennedy o scrisoare în care se popoarelor Ia autodeterminare, unităţilor arma*-i franceze.
în numele păcii internaţionale, ¦A-
acestor experienţe ca scopul principal stă în aceea cu un acord internaţio Cu aceasta şedinţa din 23 m artie spune printre altele: ameninţate de primejdie, insis- La Oran, unde O.A.S,-iştii au pus ALGER 23 (A g erp res). —
a luat sfîrşit. U rm ătoarea şedinţă va „Noi, reprezentanţi ai intelec. tăm să luaţi personal măsuri stăpînij-e pe "eiitrul oraşului, bandele
a l politicii lor externe, D. Rusk a în nal poate fi sem nat numai dacă obli avea loc la 26 m artie. pentru a evita orice amestec di. fasciste asasinează populaţia algeriană. Corespondenţii agenţiilor de presă
tualităţii şî oameni de artă din rect sau indirect al guvernului B ilanţul oficial al fărădelegilor O.A.S. din Alger relatează evenimentele sîn-
cercat să arunce asupra... Uniunii So g aţiile decurgînd clin acest acord vor S.U.A. în treburile interne ale din ziua de joi se ridică la 8 morţi şi geroase petrecute în cursul zilei de v -
fi asum ata do toate puterile nucleare Cubei şi pentru a obţine regle 22 răniţi, între care copii şi femei. neri în acest oraş. încă din zen i zilei
vietice vina pentru situaţia ce s-a mentarea divergenţelor existen- ultracolonialiştii din O.A.S., bine în a r
creat şi nu de 2/3 sau chiar 3/4 din aceste te dintre două ţări, pe cale paş In portul PhMippeviile o puternică maţi au transform at cartierul Bab-cl-
puteri. nică, prin intermediul tratative, explozie a avut loc în faţa gării ma Oued al Algerului într-o adevărată re
In cuvîntarea sa D. Rusk n-a fă- G uvernul B raziliei a h o tărît lor fundamentate pe respecta, ritime. Din fericire explozia s-a pro dută.
cu t nici o propunere pozitivă. EI a G uvernul sovietic, a d e cla rat A. A. să aprovizioneze cu alim ente dr_er1ae p• true•rc,/i:i.p-r“o•c••ă a *>fe. ga;rlvi-trăr*ţii în¦ dus la citeva minute după plecarea v a
continuat să insiste pentru accepta Gromîko în continuare, speră în mod sului de pasageri.„M ansour“ spre M ar După ce o cafenea din acest cartier
rea poziţiei S.U.A. în ce priveşte pro- sincer că guvernele Statelor Unite ale provinciile în fo m e ta te Scrisoarea poartă 64 de sem silia; a fost m itraliată, mai mulţi algerieni,
ftleipa inspecţiei şi controlului inter Americii şi ale altor puteri occidenta fiind.„ucişi şi răniţi, O.A.S.-iştii aii
le nucleare îşi vor revizui poziţia,1vor RÎO DE JANEIRO 23 (Ager care suferă de foamete. Guver nături, printre care ale lui Car- Şi în cursul zilăi de 22 m artie ban trecut la atacarea patrulelor arm atei
naţional. . : ;>• ţine seam a cu m ai m u ltă lu ciditate ele nul federal a hotărît sa mobili dele O.A.S., au sustras din depozitele franceze. Un automobil cu soldaţi fran
situaţia e x te rn ă , vor renunţa fa cursa pres). zeze toate mijloacele de trans lo Levi (Italia), Jeari Paul Sar- arm atei cantităţi im portante de arme şi cezi a fost m itraliat de ultracolom a-
Apoi a lu a t cuvîntul A. A. Gromîko. în domeniul experienţelor cu arm e n u Ziarul „Journal de Brazii“ port, precum şi unităţile avia muniţii. Numai din depozitul unui re lişti. Cinci soldaţi au fost ucişi, iar alţi
m inistrul A facerilor E xterne al cleare şi vor sem na acordul internaţio-’ tre (Franţa), Nazim Hikmet gim ent au fost sustrase 88 de lăzi con; opt răniţi.
U.R.S.S. Şi noi regretăm foarte mult, nai corespunzător cu privire la înce anunţă că preşedintele Joao ţiei şi flotei militare pentru a finind 2.200 kilogram e m ateriale explo-
a declarat el, că grupul alcătuit din tarea experienţelor. In e>: priveşte U m u. Goulart a avut o întrevedere cu face faţă gravei situaţii rezul- (Turcia), Mihal Beniuc (Romî- sive. In diipă-am iaza aceleiaşi zile, O.A.S.-
nea Sovietică, guvernul sovietic este primul ministru Neves în legă tînd din lipsa de alimente. Zia iştii şi-au intensificat atacurile îm po
reprezentanţii celor trei puteri pentru gata să-şi pună chiar acum sem nătura tură cu elaborarea unui pro rul arată că provinciile afecta nia), Jaroslaw iwaszkiewicz (Po Agenţia Reuter relatează că circula triva arm atei şi a forţelor de poliţie şî
discutarea problemei încetării experi pe acordul internaţional cu privire la gram extraordinar privind apro te sînt Rio Grande Norte, Per ţia aeriană intre F ranţa şi Algeria a jandarmerie. Îm potriva lor au fost tri
enţelor cu arm a nucleară n-a reuşit încetarea experienţelor cu aceste arm e. vizionarea cu alimente a regiu lonia), Dimîtăr Dimov (Bulga fost oprită joi din cauza „situaţiei ne- mise elicoptere şi avioane cu reacţie.
Sîntem convinşi că nu num ai noi, o a nilor din noi-d-estul Braziliei nambuco, Paraiba şi Bahia. sigure“ de pe aerodromurile algeriene. U ltracolonialiştii au tras şi împotriva
să ajungă la un acord. menii sovietici, ci şi alte popoare, in ria), Alexandr Tvardovski, Ale- La Alger cu o seară înainte un avion acestora. Un com unicat oficial a anun
Aceasta sc datoreşte faptului că clusiv americanii, englezii, francezii, francez de pasageri a trebuit să fie ex- ţa t că numai în cursul dimineţii peste
popoarele altor ţări din Europa, Asia, xeî Surkov, Vera Panova
S iatele U nite ale Americii şi a lia ţi
(U.R.S.S.).
lor din NATO pun drept condiţie P r e ş e d in te le Estenssei*® d e sp r e
obligatorie a sem nării tratatului inter Africa ar respira mai liber dacă s-ar p olitica in tern a şi extern ă Proiecte de legi antidemocratice 50 de soldaţi au fost ucişi sau grav
n aţional cu privire 1a încetarea expe semna acordul cu privire la încetarea în Costa Rica răniţi de O.Â.S.-işti.
rienţelor, crearea unui sistem de in experienţelor cu artne nucleare. In în a BolivSei
formaţii internaţionale şi spionaj in cheiere A. A. G rom îko s-a o prit a su . Ca urm are a agravării situaţiei din
ternaţional pe teritoriul Uniunii So pra situaţiei create în Comitetul celor MOSCOVA! 23 (Agerpres). niştrilor 'Afacerilor Externe la Algeria, la 23 m artie s-a întrunit Ca
18 în prim ul stad iu al lucrărilo r sale. binetul francez sub preşedinţia genera-,
lului de Gaulle. După term inarea şedin
vietice şi a unor alte state, deşi nu D eclaraţiile m iniştrilor Afacerilor Ex intr-un interviu acordat co Punta del Este, unde s-a ridicat SAN JOSE, COSTARICA 23 (A ger pe toţi cei care luptă pentru dem ocra ţei purtătorul de cuvînt al guvernului,
mesc aceasta control. terne cu privire la politica statelor res respondentului ziarului „Prav- problema sancţiunilor împotriva pres). — ţie şi suveranitate naţională. L. Terrenoire, a făcut cunoscut că pre
Declarăm cu toată răspunderea, a pective în domeniul dezarm ării, decla. da“, Borovski, care a vizitat ca Cubei. Bolivia ştie din propria A genţia P rensa L atina anunţă că Ma» Este semnificativ că prezentarea aces şedintele de Gaulle a declarat în şedin
su b lin iat A. A. Gromîko, că există raţii pe care le-am a sc u lta t —- a spus pitala Boliviei, La Paz, pre experienţă, ce înseamnă ameste rio Echandi, preşedintele Republicii Cos- tui proiect de lege coincide cu alege ţa Cabinetului că rebeliunea arm ată din
toate posibilităţile pentru a se asi el —¦ n e fac să ne îndoim profund de şedintele Boliviei, Victor Paz cul străin. După revoluţia noa tarica, a prezentat Parlam entului mai rea de către consiliul O rganizaţiei sta A lgeria şi O ran trebuie să fie „lichida
gura controlul cuvenit sau suprave faptul că toate statele reprezentate aici Estenssoro a arătat că în urma stră am fost de asemenea su multe proiecte de legi prevăzînd sanc telor am ericane a membrilor aşa-nu- tă fără cruţare". Preşedintele republi
gherea cuvenită asupra îndeplinirii, năzuiesc spre dezarm are. Invităm pe răscoalei populare din anul puşi blocadei economice, asupra ţiuni severe pentru cei care tipăresc sau mitei „comisii consultative speciale de cii, a subliniat L. Terrenoire, a arătat
toţi participanţii, toate guvernele repre. 1952, care a înlăturat clica mi noastră s-au exercitat presiuni. difuzează „propagandă com unistă". Mai securitate" care, ca urm are a hotărîri- că în momentul de faţă aceasta este
mulţi parlam entari şi organizaţii de lor luate la conferinţa de la Punta del sarcina principală
litară ce conducea ţara, au fost In Organizaţia Statelor Ameri m ocratice din ţa ră şi-au exprim at pro Este, va fi în sărcin ată cu „com bate Terrenoire a anunţat că vineri au
La Viena s-a deschis naţionalizate minele de cositor cane s-a ridicat problema unor testul faţă de acest proiect de lege ară- rea activităţilor subversive" pe conţi- fost instituite la Alger şi O ran Curiile
represiuni împotriva Boliviei. tind că el este menit în fapt să reprime nenti»! am erican. m arţiale.
IntîSnirea m o n d ia lă a f e m e ilo r aparţinînd străinilor,
pentru d e z a rm a re Dr. Esţenssoro a remarcat că Eăspunzînd Ia o întrebare în Ouveriîu! englez a tioiuît un nou plan In după-am iaza zilei de 23 martie.
legătură cu reacţia Americii La Partidul Comunist Francez a dat publi
înfăptuirea sarcinilor pe care şî tine in cazul unui pou atac ar cităţii un com unicat în care se araTă
le propune guvernul se izbeşte că „interesul Franţei, apărarea vieţii
6* o o o o o ooooooo >00*X)0<XXXX>C> de greutăţi importante. Bolivia, mat împotriva Republicii Cuba, de divizare a h'enyei soldaţilor şi prietenia cu poporul alg e
o unde ani de-a rîndul au dom preşedintele Estenssoro a spus ria n cer ca guvernul să ia fără în tîr-
S VIENA 23 Corespondentul din R. P. Romină. Secretara g nit latifundiarii şi monopolurile că, după părerea sa, „majorita ziere măsurile necesare pentru a pune
străine, este una din cele mai tea ţărilor Americii Latine ar LONDRA 23 (Agerpres). — prezentanţii principalelor parti- în imposibilitate de a acţiona pe asasi
o ’Agerpres transmite : Comitetului naţional pentru o înapoiate ţări din punct de ve adopta o poziţie negativă faţă De peste cinci săptămîni la de politice din Kenya cu privi
dere economic, din America La de o intervenţie“. Londra se desfăşoară tratative re la viitorul acestei colonii. nii din O.A.S.".
La 23 martie, s-a deschis apărarea păcii din R.P. Romină, g tină. Utilajul industriei miniere le dintre guvernul englez şi re-
— baza economiei ţării — s-a La 21 martie, ministrul pen. O. L Z. cere eliberarea
% la Viena intilnirea mondială Sanda Rangheţ, participă la g uzat şi s-a învechit. Este ne O detegaţic, re- tru problemele coloniilor, Maud- imediată a lui
voie ca el să fie înnoit, însă pen prezeniînd 5.000 de ling, a prezentat spre examina, Manolis Glezos
<> a femeilor pentru dezarmare, Intilnirea mondială a femei- 9 părinţi din Tokio. în rea de'ogaţiilov la conferinţă, un
tru aceasta ţara nu dispune de audienţă la vicegu nou plan al guvernului englez PRAGA 23 (Agerpres). — ^
o convocată din iniţiativa Fc- lor pentru dezarmare făcind g fonduri suficiente. Trebuie con vernatorul capitalei privind viitoarea orînduire de Secretariatul Organizaţiei in
struite mine noi în locul celor Japoniei, în cursul stat a Kenyei. Potrivit planu ternaţionale a Ziariştilor (OIZ)
S deraţiei internaţionale demo- parte din delegaţia Consiliu- <> vechi în care m inereul. s-a căreia i-a cerut să lui britanic, Kenya urmează să a adresat la 22 martie o tele
epuizat. Toate acestea necesită intervină pe Ungă fie îm părţită în şase. regiuni de gramă guvernului grec in care
o erate a femeilor. Peste 300 de lui Mondial al Păcii. g achiziţionarea multor maşini şi guvern să foloseas sine stătătoare, investite cu pu se arată că guvernul Greciei nu
unei cantităţi mari de utilaj, pe că fondurile bugeta teri legislative şi executive. a satisfăcut cererea partidelor
L reprezentante din peste 60 Intilnirea a fost deschisă o care Bolivia nu le produce. re pentru construi de opoziţie sprijinite de diferi
g de ţări ale lumii s-au întru- de Schutte Lihotzky, preşe- g rea de noi şcoli iar Pianul Maudling demonstrea te organizaţii naţionale şi in
Ajutorul străin pe care l-am nu pentru crearea ză incă o dată că scopul urmă ternaţionale, printre care OIZ,
g nit pentru a discuta cea mai dinţa Uniunii femeilor de- g primit pînă acum, a spus în de noi baze mili rit de guvernul britanic Ia aces cu privire la eliberarea ziaris
continuare preşedintele, nu co tare. te tratative este de a împiedica tului patriot grec, Manolis Gle
° importantă problemă a zile- mocrate din Austria. Ea a. g respunde nici pe departe ne ca actuala colonie Kenya să de- zos, laureat al premiului inter
g lor noastre — dezarmarea ge- declarat că femeile din Aus- o voilor ţării noastre. Bolivia are vină un stat unit şî indepen naţional al OIZ.
interesul să-şi lărgească legătu dent, astfel îneît Anglia să-şi Dimpotrivă, in baza ruşinoasei
g nerală şi totală. La această tria sînt mîndre de faptul că S rile economice. Există, între al poată menţine poziţiile în a. hotăriri a Tribunalului militar
tele, mari posibilităţi de dezvol ceasta/ ţară. Glezos a fost privat de manda
o adunare participă pe lingă întîlnirea are loc în capitala g tare a acestor legături cu Uni tul de deputat. Este cu totul
unea Sovietică, care produce După cum se ştie. delegaţia de neînţeles atitudinea guvernu
o organizaţiile care fac parte 1Austriei neutre. x utilajul ce ne este necesar pen Partidului Ka'nu, care reprezintă lui grec care, amnistiind pe cri
tru industria minieră şl petro majoritatea populaţiei africane minalii de război nazişti, conti
g din F.D.I.F. şi numeroase al- Eugénie Cotlon, preşedinta g din Kenya şi în fruntea căruia nuă să persecute pe patrioţii
g te organizaţii de femei, pre- F.D.I.F., a prezentat rapor- g liferă. greci.
g cum şi un număr mare de tul: „in prezent, dezarmarea g se afxă cunoscutul luptător afri Organizaţia internaţională a
o personalităţi, cunoscute luptă- In legătură cu problemele po Ziariştilor, se arată în telegra
g toare pentru pace din lumea generală şi totală trebuie să g liticii externe a Boliviei Esten can pentru libertate, Jomo Ke- mă, protestează cu liotărîre îm
oooooOoooo întreagă. ssoro a spus printre altele: Noi, potriva acestor acţiuni şi cere
devină realitate“. . oo sprijinim cu fermitate principi nyatta, se pronunţă pentru un insistent eliberarea lui Manolis
Delegaţia femeilor din ile autodeterminării popoarelor Glezos.
R.P.R. este condusă de Ma- ’Apoi au prezentat rapoarte g şi neamestecului în treburile lor stat unit, cu un guvern central
interne. Am apărat aceste prin
1Alice Koughton, Anglia, Cia- ç cipii şi în cadrul conferinţei mi unic. Spre deosebire de aceasta,
ria Rosetti, preşedinta Con ra Fassbinder din R.F.G» şi celălalt partid important din Ke
siliului naţional al femeilor alte delegate. nya — Kadu se pronunţă pentru
c o<XXX>0<XX><X>OCK>0000<><><X>000<><>00<><>000<>0<><>00<>0<X><XX> un sistem federal. După cum a
Grevă generală în Argentina reieşit limpede din desfăşurarea
BUENOS A1RES 23 (Ager potriva anulării ilegale a ale tratativelor de la Londra, acest
gerilor din cinci provincii ar-
pres). — gentiniene. Greva este totală în plan convine întrototul guver
După cum relatează agenţiile suburbiile industriale ale capi
talei argentimene, precum şl în nului englez.
de presă, Ia 23 martie a început industria textilă, în serviciile de
greva generală declarată de Cou-
distribuire a apei, gazului şi
fiederaţia „celor 62 de organi
zaţii“ sindicale declarată în toa electricităţii.
ta ţa ra în semn de protest îm-
m. «rqgf»
Redacţia şi a dministraţia ziarului; ştr. 6 Martie ur. 9. Telefon: 188, 1.89, 75, 674. Jaxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale tVf.T.R. nr. 263.328 din # noiembrie 1949. — T iparul; Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — Deva.