Page 81 - 1962-03
P. 81
PRGÍíETAfifÍ DIN TOTÍfS TAR ÎLE, ÜNITI.VA ! \r~*y*"*'pi /**«/*•*¦»/**'f
l Spectacole
t pentru colectivişti
ţ
f Formaţia de teatru a j
t căminului cultural dtnRa- }
[• poltul Mare a prezentat !j
r pînă acum de două ori in j
l faţa colectiviştilor piesa : }
l „Risul păvilntului“. Acea• 3
TEIULUI REGIONAL RM R. HUNEDOARA Bl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL [ stă formaţie a pus in sce- !»
L nă şi pregăteşte acum
ţ piesa „Baba Rochia şi bri- ţj
Anul XIV. Nr. 2254 Duminică 25 martie 1962 4 pagini 20 bani t gadierul“. Brigada artişti- 1
t că de agitaţie a pregătit 1
j- şi va prezenta un pro-
ţ gram pe tema unirii gos- -j
PENTRU 5,000 KG, PORUMB BOABE LA HECTAR P e n tru f podăriilor mici in gospo- 'f
e le c trific a re a
[ dării mari. puternice: 1
Bază trainică viitoarei recolte r comunei l— ]j
De mai mult timp cctă- ; L A opta
Gospodăriei agricole colective tenii din comuna Vaţa dc ţ [ r e p r e z e n ta ţ ie .]
din Teiuş, raionul Alba, li re în. primăvară, o dată cu pregă Trebuie să subliniez aici şi Jos şi din satele Birtin şl * ^ Ansamblul dc estradă ai -j
tirea terenului pentru semănat. faptul că am asigurat Întreaga !- clubului sindicatelor din j
vine sarcina ca in acest an să Pe fiecare hectar destinat pro cantitate de sămînţă din soiul Tătăi’ăşti raionul Brad şi- [ [ Simeria a dat dc curlnd a 1
ducerii a cîte 5.000 kg. porumb H.D. 203. Puterea ei de germi
obţină de pe o suprafaţă de 30 boabe vom mai da şi cîte 300 naţie a fost verificată în labo au manifestat dorinţa să- j
kg. superfosîat şi 100 — 150 kg. ratorul din Alba lulia, care zi
ha. cîte 5.000 Kg. porumb boa azotat de amoniu. Acest lucru lele trecute ne-a trimis rezulta şi clectrifice localităţile, ţ > 8-a reprezentaţie cu spec- 1
ne va ajuta cu siguranţă să ob- tul analizei.
be la hectar, in cultură neiri Dc curînd ci au liotărît ca » tacolul : „Toată lumea la )
Convorbire cu tov. ÎNTREBARE : Pe lingă extin
VICTORIA HRUSCA, derea procesului de mecaniza fiecare colectivist să con- i
!ng\ agronom al G.A.C. clin Teiuş re a lucrărilor aţi luat şi alte
gată. măsuri care să asigure o bună tribuie cu 600 lei pentru | t. s ă n i u ş ]
ţinem producţia la care ne-am îngrjire a culturilor?
Pentru a cunoaşte ce măsuri angajat, sau chiar să o depă electrificarea satelor. j ._fi_.i_i._fi_i._r._i. i. i.
şim. RĂSPUNS : Este îndeobşte cu
au fosf^ luate în scopul obţine- noscut că porumbul reclamă Pînă în prezent s-a şi în- i
ÎNTREBARE: Cum staţi cu mai multe praşile mecanice şi
rii ^'¦cţiei respective, am pregătirile pentru însămînţări ? manuale, în funcţie de condiţii, casat suma de 59.280 lei. \
le naturale şi gradul de îmbu-
av !io<\ohivorbire cu tovarăşa RĂSPUNS : Gospodăria noas ruienare. La acest lucru ne-am Printre primii care şi-au j La clubul muncitoresc
v itfţruşcă, inginera agro- tră colectivă acordă o deosebi gîndit din vreme şi, pe lingă că din Lupeni, şedinţă de lu
tă atenţie efectuării lucrărilor vom efectua atitea praşile me achitat contribuţia în bani ? cru a cercului de foto- Seară închinată fruntaşilor în producţie
de pregătire a. terenului şi se canice cite vor fi nevoie, vom amatori. Tov. Carol Vizi,
iâ gospodăriei colective. mănatului, la vreme şi la un mai aplica 2-3 praşile manuale, necesară electrificării co- ?
înalt nivel agrotehnic, deoare pe rînd. Pentru executarea lor responsabilul cercului, ex
ce ştim din proprie experienţă la timp, întreaga suprafaţă ele munci se numără Roman j Simbătă, la clubul din Teliuc cării productivităţii muncii. El
că orice întârziere poate avea teren destinat producerii a cîte plică funcţionarea unui a fost organizată o seară a s-a referit îndeosebi la noile
ă ce pa declarat e a : urmări negative asupra pro 5.000 kg.' porumb boabe la ha. a Oprean, Mitul Avram şi ) nou aparat foto. fruntaşilor in producţie. Cu utilaje pe care le deţine între
ducţiei. De aceea, cu tractoarele fost repartizată echipelor frun acest prilej, tov. Mircea Pârjol, prinderea minieră din localita
INTREiîARE: Ce măsuri au şi semănătorile Staţiunii de taşe din gospodărie care au do. Sîrbu Pascu. j inginer şef la I. M. Teliuc, a
/ost luate pentru ca în acest an maşini şi tractoare din Alba lu- bîndit o bună experienţă în cul vorbit celor prezenţi despre im te, în prezent în stadiu de ex
lia, care sint bine puse la punct RQMULUS MONESCU \ portanţa introducerii tehnicii perimentare, şi care vor fi date
i 1 se obţină o producţie de 5.000 şi care au sosit de mult timp în tivarea porumbului. Intenţio- noi în minerit în vederea ridi curînd în exploatare.
. .,/ porumb boabe la lia. pe su gospodărie, vom începe aceste corespondent *
prafaţa planificată ? lucrări, de îndată ce timpul va năm să organizăm şi o întrece
permite. tt
re intre aceste echipe fiind con
RĂSPUNS : in primul rînd îflSIE
trebuie să arăt că am destinat vinşi că astfel rezultatele mun
acestei culturi cele mai potri $ T IIB ISII IF II11li 1F 11 Program artistic
vite terenuri din lunca Mure cii noastre vor fi încununate de e
şului. Cu planul trimestrial îndeplinit La căminul cultural din Bă- dat concursul corul, echipa dc
succes. ieşti, raionul Haţeg, a avut loc dansuri populare şi solişti vo-
Pe întreaga suprafaţă am La secţia materiale de construcţii a I. I. L. „Horia“ din Alba recent un reuşit program artis- caii ai căminului cultural din
efectuat arături adinei de toam lulia; planul trimestrial la cărămidă normală a fost îndeplinit tic, urmărit cu viu interes de localitate.
nă la 30-35 cm. O dată cu ară In ziua de 17 martie a.c. Calitatea produselor s-a îmbunătăţit
tura au fost incorporate în sol mult. Declasatele au fost reduse de la 18 la sută cit este pro circa 300 colectivişti din Bă- MIRCEA CINCORA
peste 750 tone gunoi de grajd. centul admis, la numai 2,4 la sută. ieşti, Rîu-Alb şi Ruşor. Şi-au
corespondent
ÎNTREBARE: Cu măsurile
luate se poate spune că aţi în
cheiat acţiunea de fertilizare a
solului ?
RĂSPUNS Dimpotrivă ! vom SKI:
continua această acţiune acum,
C resfe Avansuri băneşti colectiviştilor
M H POSTA
Dez.voltind ram urile aducă- P rin tre cei care au reali-
numărul abo toare de m ari venituri bă- 7at pînă în prezent cele mai
namentelor
La sectorul 11 neşti gospodăria agricola multe z|,c .muncâ) se num ără ,,0000000,Artiştii amatori
•al 1. M. Teliuc, colectiva din salul Boz, raio- ,
nul Ilia, asigură un spor în- Gheor« he Blc’ M lron Tăm a?
intră zilnic 459 sem nat al valorii ziiei-inun- ?* M aria Dobrei, care iui pri-
o« S3 ziare, 139 re câ în acest an. De curînd s-a nu* şi cele m ai m ari avansuri
SS =
viste şi alte pu tăcu t plata primului avans băneşti. M. Ţ IC o? o
' 'Mecanizarea 0anesc. P entru fiecare zi-
blicaţii. corespondent b in sala „Victoria“ din Hu- ţie, au găsit, un puternic ecou g
m uncă s-au plătit cîte 4 lei. •
o nedoara, ropote prelungi de in rîndurile muncitorilor. o
o aplauze. Brigăzile artistice Astfel, brigada a devenit S
Noi apartamente date în folosinţă
o din raza oraşului se între- o tribună prin care-şi dezbă- o
operaţiunilor cu In anul 1961 au dat in folosinţă în In cursul acestui o ceau intre ele. teau cele mai arzătoare pro- L
volum mare de fost construite şi că un bloc cu 32 de an vor f i ' date in
m uncă: încăr date în folosinţa apartamente. Prin folosinţă încă 10 Pe. scenă, prezenta progra- bleme de producţie. g
carea, ramble- minerilor din Lu tre tovarăşii care noi blocuri ce vor
îerea, transpor s-au m utat în a- însuma 408 aparta mul brigada artistică de agi Fiecare reprezentaţie era g
taţi etc., se ex peni 12 blocuri cu ceste. apartamente mente.
tinde tot mai 360 de apartamente. taţie din cadrul sectorului un succes al artiştilor ama- o
mult la mina se numără minerii R. BĂLŞAN
Deva. Recent, în cartie Iacob Mărginean, corespondent g edil al I.C.S.H. tori, care le dădeau mai mul- S
rul Braia“ din ora Szabo ştefan, Ion oo Programul, interesant şi tu încredere in talentul şl g
In foto : Lu- Sîrbu. g atractiv, strîns legat de acti- forţele lor. g
şul Lupeni, a fost
crind cu maşi o vitatea de producţie, precum Aproape în fiecare ’dumi- g
Salariu autoservit o şi -interpretarea frumoasă, au nică ei sint. prezenţi la clu- g
na de rambleiat. g cucerit sutele de spectatori bul „Filimon Sîrbu“, pe şan- o
g prezenţi în sală. Era şi nor- tierele din cadrul întreprin- o
In ziua de 23 martie, la zat pe o masă plicurile cu ba- 6 mal, doar era vorba de ar- derii sau la căminele cultu- g
preparaţia Beva s-a făcut pla. nii fiecărui muncitor şi statele o tişti amatori talentaţi, frun- rale din împrejurimile Hune- g
ta avansului la salarii pe lu de plată. Fiecare şi-a hiat sin 3 taşi în producţie Ga Aurel doL_aarei.concursul brigăzilor ar- ooo
na martie. Pentru muncitorii gur drepturile băneşti şi a sem g Ciorbea, Constantin Vomicu, tistice pe întreprindere, ei au o
atelierului mecanic şi persona nat statul de salarii. c Grigore Dumitru sau Ion Ris- ocupat un loc bun. 'La con- g
lului telinico-administrativ, pla o toiu şi Borboth Clara. cursul pe oraş tînăra briga- g
ta salariului s-a făcut prin au Seara inovatorului o Hu întîmplător această for- dă artistică de agitaţie a sec- g
toservire. g maţie a fost numită „briga- torului edil al I.C.S.H. s-a g
La clubul I.C.S.H. a avut loc ieri, g da fruntaşilor“.
In atelierul de scule s-au ase- «îtnbătă 24 m artie a.c., o scară a
„Inovatorului fruntaş“ în cadrul că g Din iniţiativa comitetului clasat pe locul III. g
reia tov. ing. Zoltan Raica, director,
O de sindicat al sectorului, In sală au răsunat aplauze g
tehnic al I.G.S.H., a vorbit despre
aceşti tineri şi alţi ciţiva cind s-a anunţat acest lucru, g
inovaţii si raţionalizări. In continuare
dornici să-şi afirme talentele, Membrii brigăzii, emoţio- o
s-a desfăşurat un concurs „Gine ştie
E vorba de conştiinţaA’XA'V'N să contribuie la însufleţirea naţi. îmbrăţişau pe instruc- o
cîştigă“ pe tema „Tehnica nouă în tovarăşilor lor în procesul de torul lor.
g
construcţii“.
990 mV A ats Atit expunerea cit şi concursul au producţie, încă prin luna 110- — E un loc onorabil, avind g
fost bine apreciate de către cci pre o iembrie a anului trecut s-au în vedere că ne-am întrecut g
„Ţineţi seama de faptul că că nu ştii mare lucru, şi-a dat după cum îi spunea un tînăr uşor de tot a ieşit din birou. zenţi. g unit în această brigadă ar- numai cu brigăzi cu expe- o
omul despre care vorbim n-a seama că în viaţă se poate îmbrăcat în albastru — Popa Bălan îl aştepta : g tistică dc agitaţie.
văzut pînă acum 10 ani mina! trăi şi altfel. A început să-l a plecat acolo. Fireşte, l-a ur O. MORARU rienţu, înfiinţate cu 3-7 ani g
intereseze mina, strungul, trac mat şi Bălan. — FA, cum îi ? g Şi succesele n-au intirziat in urmă. La viitorul concurs g
şi mai ţineţi seama că pînă — Fu nu plec în altă echi corespondent
torul... Şi ca buni tovarăşi, După citeva zile a făcut cu pă. îmi place să lucrez in asta! o să se arate. De la început, o să ctştigăm sigur locul I ! g
a venii să muncească aici, la comuniştii din armată, l-au noştinţă cu mina. I s-a spus şi n-au mai plecat. Ba au o programele prezentate la col- spuse instructorul surizind. o
Teliuc, n-a ştiut ce înseamnă ajutat să cunoască multe lu- > ce-i. ăla troc, ce-i vagonetul, muncit cu şi mai multă dra
cruri noi, să înţeleagă rostul i s-a arătat că „asta-i siderita goste... • g ţul roşu al scct.orului, cu oca- VASILE POP oooo
să trăieşti cu adevărat! Da, unei alte vieţi decît cea pe şi-i bună, ăsta-i steril şi Mai departe, drumul urmat g zia consfătuirilor de produc-
ţineţi seama de toate acestea. o contabil, I.G.S.II,
Veţi înţelege şi mai bine OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOObOObOOOObOOOOOOObOOOOOOOC.
faptele lui frumoase, vă veţi care o cunoscuse el. n-avem cc face cu el“. Toate de Popa se confundă cu cel >' ,>
da seama că In tot ce face el Aşa se face că după ce s-a erau bune — nici munca nu-i al multor tineri. destoinici, ..-ss/sS/s//. mm W' V
e vorba de conştiinţă...“. prea grea, îşi zicea Popa — în plini de elan. care in statul wiEm m m .
întors în sat, pe meleagurile afară de u n a : i se părea că nostru socialist găsesc implini- " ' y' ' ş&g fC x,, X
Să luăm aşadar in conside Caracalului, i-a spus tatălui şeful de echipă îl persecută / ,re la cele mai îndrăzneţe vi
raţie sfatul plin dc semnifica său : O ţine intr-una: . „Hai, Bă suri.. Comuniştii din Teliuc g! WME '%1H1mţX, , "$m/x/ t
ţie al tovarăşului Lnăşcău lan !‘\ „Hai, Popa / “, „Ia tro l-au învăţat meserie, l-au edu .riVrilp;'
Ioan, secretarul organizaţiei — Apăi tată, eu am planuri cul ăsta, împinge vagonetul cat în chip nou, socialist, hau Hi ' ' fy'ff-iy/.ff
de partid de la sectorul II. şi noi. M-arn săturat de hoinărit ăla !“. A mers aşa citeva zile primit în rîndurile lor. Apoi
ră-ncercăm să-l cunoaştem pe prin Craiova, Constanţa şi alte în şir. Destul însă ca Popa Şl î-au încredinţat o sarcină de vC:vXbxvXX/<vXXX.v;XXv;XvX:Xv;rXiv;ţX^r.vi.X;.v^X<v;!-«»
Popa M. Ion, minerul despre oraşe în căutare de lucru oca Bălan să plănuiască să-şi cea mare răspundere: conducerea 1w E Ë m
ale cărui fapte se vorbeşte in zional. Plec să învăţ şi eu o
m e se rie !...
toată regiunea. Planul şi l-a expus şi In faţa ră transfer la altă echipă. unei brigăzi dc mineri.
prietenului său, Bălan Emilian, CAnd a intrat în biroul şefului
Devine miner
mai tînăr, dar vrednic. Pe loc de sector — se vede treaba că Se naşte o iniţiativă
Înainte de a merge să-şi sa s-a hotărit să-l urmeze şi nu fusese auzit cină a bătut Cu vreun an şi ceva în urmă, Noţiunile teoretice se întipăresc mai bine dacă sint verificate şi practic.
tisfacă serviciul militar, fusese acesta. Dar unde să meargă ? in uşă — i-a găsit discutind la Hunedoara, a fost organi In foto: Maistrul Ilie Bu rescu explică unui grup de elevi de la Şcoala profesională de
La Baia Sprie? La Hunedoa pe... şeful de sector şi şeful zată o consfătuire intre mineri mecanici agricoli din Alba lulia modul de funcţionare al uriui tractor.
zilier. Muncea pe unde apu ra? Popa are prieteni şi în- echipei. şi jurnalişti. Se punea proble
ca, n-avea nici o perspectivă. tr-o parte şi în cealaltă. ma sporirii producţiei de fon
Socotea că forţa braţelor sale — Ce părere ai de cei doi tă. A fost invitat acolo şi
„de oţel“ îi este suficientă Au ajuns la Hunedoara, dar tineri ? Popa — şeful unei brigăzi
n-au. rămas aici. Popa a văzut fruntaşe de la Teliuc — îm
pentru a trăi. In armată însă o mulţime de tineri îmbrăcaţi — Dc Popa şi Bălan vorbiţi, preună cu cîţiva mineri. Fur-
a cunoscut şi alţi oameni, do in pufoaice albastre şi încăl tovarăşe inginer ? naliştii au făcut apel la m i
pe alte meleaguri. ţaţi cu cisme înalte de cau neri să le trimită minereu de
ciuc. L-a plăcut mult ţinuta — Da, de ei. fier mai m ult; dar mai ales
— Tu ce meserie ai, Popa? aceasta şi şi-a dorit-o din toa — Sint ceimai vrednici bă mai bun.
l-a întrebat un miner din Baia tă inima. Aşa se face că după ieţi din echipa mea !
Sprie, tînăr ca şi el. ce a aflat că aceştia-s elevi — M-am gîndit să-i transfe — Apăi dacă aşa stau lucru
la şcoala de mineri de la Te răm în altă echipă, unde nu-s rile —a spus acolo Popa — noi
— Cum adică, ce meserie liuc — la doi paşi de Hune oameni deajuns. vă vom ajuta. Brigada pe care
doara — de unde după 6 luni — Nici nu mă gindesc, to
am ? ieşi miner... şi în timpul şco varăşe inginer. Ii dau pe ori N. ANDRONACHE
— Aşa bine! Ce ştii să lii ai întreţinere gratuită... care din ceilalţi, dar pe ei nu!
„Aha, va să zică aşa stau ( Continuare in pag. 3 -a )
faci ? lucrurile“ — şi-a zis Popa, şi
— Să muncesc, să sap...
Acolo Popa a înţeles că dacă
ştii numai să sapi, înseamnă