Page 82 - 1962-03

m-1 D R U M O E S O C IA LIS 'M O LO I N r. 2254

Uzină automată de construcţii

oooooooooooo uoooooodooo

Combinatul de construcţii reconstruit de la Vostreakovo<>

va realiza în 40 de minute un apartament cu două camere. L

După ce va fi pusă in funcţiune, noua secţie, lată de 60 g

gde metri şi lungă de circa 500 metri, un bloc de locuinţe cug

g60 de apartamente va fi construit In cinci schimburi (35 de o

Oore, adică mai puţin de două zile).' L

Un ascensor spre cer o Acest combinat este bazat pe o tehnologie nouă. El va fi g

$ prototipul uzinei automate a viitorului. g

g O clădire în cinci etaje cu 60 de apartamente, al cărei >

rr «proiect a fost elaborat de institutul „Mosproiekt“ din Moscovţj, >

La Institutul de cercetări dru transparent ’din masă 1 oeste alcătuită din 90 de blocuri mari. Ca bază se folosesc 30'>
ştiinţifice în domeniul beto- plastică In diametru de 30 m., }
nului-armat din Moscova au ode stîlpi scurţi din beton armat. Această clădire cîntăreşte apro- ţ
fost elaborate primele schi­
ţe de proiect ale urnii turn nervul întregii construcţii. In ") V. R, Petrusen- gximativ 1.000 de tone. Pentru montarea ei sînt necesare peste >
gigantic, înalt de doi Kilo­ interiorul lui vor funcţiona j ko, corespondent al
metri, pe lingă care tumul ascensoare rapide, săli de ci- ^ ziarului „Pravda“ g 35 de ore, în timp ce o construcţie obişnuită ar necesita şase >
'Eiffel sau Empire States nematograf, biblioteci etc. ^ şi I. S. Ravici, şe­
Building cu cele o sută de ful Direcţiunii cen­ «luni. '>
etaje ale sale, vor pare nişte trale a liniilor in­
bieţi pigmei. Proiectul este O OOOOOOOOOOOOOOPOOOOCCOOOPPCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOC^
rezultatul remarcabil al unei faterne telefonice şi
munci depuse timp de cinci Turnul va fl de fapt o clădi- ) Un grandios „radiotelescop“
ani de un grup de ingineri telegrafice, exper:-
tineri de la laboratorul de re cu miai multe etaje care 1 măntînd cu succes' Oamenii de ştiinţă ucraineni tene dirijate, complicate, gre­
tehnologie industrială a insti­ va putea adăposti simultan prima linie video- A. Usikov şi P. Blioh, au for­ oaie şi scumpe a căror supra­
tutului, sub conducerea acad. lelctonică dintre mulat şi elaborat clin punct de faţă atinge zeci de mii de me­
prof. V. V. Mihaîlov. urcînd 100.000 de oameni. ^ Moscova, Lenin­ vedere matematic icîeea folosirii tri pătraţi. „Radiotelescopul“
grad şi Kiev. atmosferei Pămlntului drept o natural oferă perspective pen­
pe acest turn, omul va avea Pe toată înălţimea turnu- “) gigantică „lentilă radiotelesco. tru o studiere mai detailată a
posibilitatea să facă obser­ Noutăţi pică“. atmosferei Pămîntului, pentru
vaţii asupra soarelui şi în zi­ lui, la diferitele nivele se 1 realizarea unor comunicaţii ra-
lele cină cerul este acoperit, Âudiometru portativ Ideea lor constă în folosirea dio-cosmice sigure, psjntr cu­
ridicindu-se deasupra norilor prevede să se amenajeze plat- ^ atmosferei planetei noastre noaşterea obiectelor ş i - m e -
cu un... ascensor. Medicul leningrădean Ivan Belov, drept o „lentilă“ biconvexa co­ nelor din Univers.
forme de observaţii şi cîteva -j a construit un âudiometru portativ losală pentru amplificarea emi­
Proiectanţii au găsit o nouă universal — aparat pentru determi­ siunilor de unde hertziene ale Savanţii ucraineni eoni. i
soluţie telwAcă pentru ele­ terase mari deschise, unde ] narea sensibilităţii auzului. corpurilor cosmice. că justeţea ideii formulate î
mentele de construcţie prefa­ ei va putea fi verificată, i
bricate din beton-armat pre- îşi vor putea petrece timpul ] A paratul lucrează cu semiconduc­ Această idee a fost formulată timpul, cu ajutorul navelor ce ,-
comprimat din care va fi ri­ toare. Gu ajutorul său, medicul poate In mod de sine stator în U.R.S.S. mice echipate cu radio-recep-
dicat tumul. Acestea vor per­ mii de vizitatori. Ei vor ajun- ^ şi în S.U.A. Dar savanţii ucrai­ toare speciale. In m om en^1 VN
mite să se realizeze din neni au fost primii care au e- care vor zbura prin sectorm ue
„oase“ relativ subţiri, un ge acolo nu numai cu aju- ^ fectuat calculele exacte, au ţi­ focalizare al „lentilei“, care se
nut cont de diversele impedi­ află la multe milioane de kilo­
torul ascensoarelor rapide, ci -j mente naturale, de inexactită­ metri de Pămînt, aceste recep­
ţile „lentilei“ şi au obţinut va­ toare ar putea capta emisiu­
şi cu elicoptere, pentru care ¦) lori matematice caracterizînd
nile cosmice amplificate şi
se vor construi piste specia- 1 proprietăţilei ei.
In momentul de faţă, pentru transmite comunicările in legă­
le de decolare. 1
recepţionarea undelor hertziene tu ră cu aceasta către Pămînt.
La construirea turnului se ^ @Noutăţi © Noutăţi
vor folosi elemente prefăbri- ¦, clin Cosmos sînt necesare an-
cate produse în uzină, mon- j Planorul este destinat unui singur medii de electrotehnică din Ilinenati
tate pe şantier în blocuri mai ] om care stă culcat în lăcaşul său. Pi­ (R.D.G.) a construit un aparat pentru
mari. Montarea construcţiei 1 cioarele sportivului se sprijină în dis­ num ărarea globulelor de sînge. Se fo­
propriu-zise se va face cu o <j pozitive speciale, iar inimile dirijează loseşte o soluţie de sînge diluat la
macara In formă de T de } cîritmle. Gapul este ap ărat cu o cas­ care se aplică o tensiune electrică.
80-100 tone. Elementele mari Î că transparentă din plexiglas. Deschi­ Prin producerea unei subpresiuni, so­
vor fi ridicate de macara cite ^ z ă tu ra aripilor planorului este de 1,7 luţia de sînge diluat este pusă în miş­
două, pentru a o solicita in -j m etri, iar lungim ea de 2,5 m etri. El care trecînd printr-o duză. Datorită

„schelet“ de turn rezistent şi mod uniform. Pe măsură ce -j stabili cu o precizie absolută starea este rem orcat de un cuter cu un otgon proprietăţilor electrice ale globulelor
In acelaşi timp uşor, care nu organelor auzului şi, totodată, poate de capron de 30 ni. din sînge — rău conducătoare de elec­
va suferi modificări la dife­ jva înainta montarea, maca- stabili locul şi caracterul m aladiei în tricitate — prin trecerea lor prin duză
ritele solicitări. 'Astfel, chiar forma ei incipientă sau leziunile cau­ In timpul încercărilor pe M area Nea­ se produc variaţii de tensiuni. Aceste
în caz de uragan, vlrful con­ raua se va ridica tot mai sus. ^ zate de factorii chimici, acustici şi gră, planorul s-a dovedit a fi uşor
strucţiei va devia de la ver­ de altă natură. m aniabil şi a funcţionat cît se poate
ticală cu numai 17 metri, iar Potrivit calculelor prelimi- -j de precis. Noul aparat va fi de neîn- variaţii sîn t am plificate şi sortate
la un vlnt obişnuit devierea Automobil pentru orice 'ocuit la lucrări arheologice şi la cău­
nu va depăşi 5-6 metri. nare, cheltuielile legate de ¦] teren tarea obiectelor scufundate pe supra­ electronic.
feţe întinse. El va putea fi folosit
In schiţele de proiect tur­ ridicarea unui asemenea turn ] Proieclanţii Uzine: de automobile din pentru a studia viaţa peştilor. Folosind acest aparat durata unei
nul apare ca o piramidă he- Ulianovsk au construit un automobil
xaedrică secţionată, foarte vor fi recuperate cu priso- ^ pentru orice teren destinat expediţiilor Procedeu de h num ărători este de 10 secunde. Re­
înaltă. Cele şase picioare de geologice şi pentru serviciile de sal- transformare directa a
oţel pe care se sprijină de sinţă prin foloasele pe care ^ vare. '1
pămînt ti imprimă aspectul minereului de fler în otel
unei rachete gata de start. le va aduce el. De pildă, •) Noua m aşină prezintă un grad înalt zultatul este mult mai precis decît la Copil în greutate de 680 gram e
La temelie, turnul va avea de m anevrare. Gu o încărcătură com­ Oamenii de ştiintă din R.D. G ep num ărarea făcută de o laborantă. Prin
diametrul de 140 m. In cen­ transmiterea programelor de 1 pletă (5 pasageri sau 500 kg. de în ­ m ană au pus la punct un procedeu efectuarea de num ărători repetate creş­ ( Da spitalul din Kaposvar, din Ungaria, în primăvara anu- j
trul lui se va afla un cilin- cărcătură) ea se poate deplasa cu o de tran sfo rm are a m inereului de {ier te gradul de precizie al rezultatelor.
televiziune de la înălţimea 1 viteză de 90 km/h. direct in oţel. Noul procedeu se ba­ i ljjfl 1961 o femeie a născut un copil în greutate de 680 gra- {
\+ J ) J U J w / %mJ t - / 1—J k J U - / l__f .__' U zează pe preîncâlzirea şi topirea mi­ Două recolte de nuci
celor doi Kilometri ai turnu- -j M aşina este prevăzută cu un mo­ nereului de fier într-o atm osferă oxi­ pe an ! me. Medicii şi personalul sa n ita r au făcut tot posibilul pen- j
tor economicos de 70 c.p., volumul dantă. In acest stadiu el este redus la
lui va asigura recepţionarea de lucru al cilindrilor este de 2,45 tier metalic cu gaze încălzite la tem­ Selecţionerul Serghei Kalmikov din ( tru a menţine copilul în viaţă şi a-1 creşte. Ca rezultat al i
litri. peraturi înalte pare sînt suflate în
lor pe distanţă vastă. ¦) baia de lichid cu viteză supersonică. ţ muncii pline de atenţie şi con ştiinciozitate, greutatea sugaru- {
Noul autom obil cîn tăreşte 1.350 kg.
Autorii proiectului sînt con- 1 El poate ti transportat chiar cu eli­ Numărarea electronică (lui a crescut după 10 luni la 5,700 kg şi copilul a fost în-j
copterul.
vinşi că la stadiul actual al ^ a globulelor din sînge î credinţat mamei. i
Planor subacvatic
tehnicii construcţiilor ridica- ^ Institutul pentru tehnica electrome* Uzbekistan a cultivat pentru prima C e a s c a re vo rb eşte
Studenţii Institutului de aviaţie din dicaiă şi tehnica radiologică al şcolii dată în practica m ondială un nuc care
rea unui asemenea turn este -j Moscova au realizat un planor sub­
acvatic.
întru totul realizabilă. 1 dă cite două recolte pe au. [ Ceasurile de mină nu dau lor de mină cu totul altmin- 1
Prim a recoltă se strînge în septem­ t pace proiectanţilor şi inventa. teri. \
i—?w i ' 1— r u J [ torilor. Elementul principal
brie, iar a doua în noiembrie, cînd J. asupra căruia ei îşi concen- In locul unui ceas obişnuit i
Se poate învăţa dormind? nucile din cea de-a doua recoltă sînt ( trează atenţia este mecanis- el au construit un radiore- (
„în ciorchine“ cîte 10—18 bucăţi. | mtfl întoarcerii. Unii propun ceptor minuscul care-se im- j
Se pot asimila cunoştinţe noi pregătită; pentru tipar de" Aca­ f ca el să fie automat, alţii bracă pe mină. Pentru a {
în timpul somnului ? Pînă nu demia de Ştiinţe a R.iS.S. Ka- De obicei nucii încep să dea roade î creează modele originale de afla ora, este suficient să {
de mult, acest lucru părea de zahe şi autorul ei este Abram la v îrsta de 10— 12 ani, iar noua v a ­ apeşi pe un buton pentru
domeniul fantasticului. Totuşi, Sviatoşci, doctor în ştiinţe me­ rietate denumită de Kalmikov „ideal" acţionare electrică cu bate­ ca ceasul să înceapă să „vor- {
ultimele lucrări ale oamenilor dicale din Karaganda. El a con­ rodeşte începînd de Ia 3—4 ani. Mie- rie galvanică în miniatură. bească“. Receptorul minuscul j
sacrat studierii acestei probleme zul nucilor produse conţine pînă la 75 este acordat pe o undă a pos- {
de ştiinţă au confirmat că o 25 de ani. la sută grăsim i, mai mult decît cele­ Constructorii japonezi so­ tuliii de radio a serviciului |
asemenea posibilitate există. lalte varietăţi cultivate în Uzbekis­ luţionează problema ceasuri- meteorologic. In ceasul re- '
Pentru a rezolva problema tan. Gustul lor este excelent. ceptor se folosesc transistori j
S-au făcut experienţe care aplicării practice a acestei me­ 1
au arătat că oamenii pot în­ tode trebuie cunoscut gradul de pe semiconductori, foarte e- |
văţa în somn chiar limbi străi­ oboseală al creierului la perce­ U li fatal fppliii“ tl
ne. Asimilarea noilor cunoştinţe perea vorbirii în timpul somnu­ conomicoşî, care se alimen- )
a decurs repede şi fără a dăuna lui. Datele preliminare furni­ {ţ.
sănătăţii oamenilor respectivi. zate de experienţele efectuate tează de la o baterie minus- '
Acest lucru se realizează în linii timp de mai mulţi ani arată că ( culă.
generale a stfe l: unui om care creierul oboseşte mai puţin în-
doarme i se citeşte o carte de văţînd în somn decît în cazul Un grup de tineri, oameni de funcţionează pe baza unuia din | Ciaie m ile in a s8e j
cîteva ori,, repetîndu-i-se cele perceperii aceluiaşi text pe cale izotopii heliului — heliu 3 — [
citite. Dimineaţa el se trezeş­ obişnuită. ştiinţă de la Institutul unificat care se deosebeşte in multe pri- j- Dc curîncl, în Scoţia au fost }
te îmbogăţit cu cunoştinţe noi, vinţe de heliul obişnuit. Printre j. găsite într-o fîntînă 6 tone dc cuie. |
fără ca totuşi să-şi dea serna Concluziile psihiatrilor care de cercetări nucleare de la altele, heliul 3 nu devine su- (. După părerea unui proîesor de la î
cum le-a căpătat. Cititorul poa­ studiază această interesantă prafluid, ceea ce uşurează foar- ( U niversitatea din Oxford, aceste |
te fi înlocuit cu succes de un problemă nu sînt nici pe depar­ Dubna, au obţinut un rezultat te mult munca cu el. Eva-porin- ( cuie au fost lăsate de romani. )
magnetofon. te definitive. Există totuşi te ­ du-se in vid, el se răceşte pînă ( Iiică în anul 83 al erei noastre, ei (
meiuri să se spere că hipnote- remarcabil, extrem de necesar Ia o temperatură cu numai 0,27 j. au construit aici o cetate, stă- j
„Asimilarea unui grai în tim­ zia va lărgi noilor generaţii po­ grade deasupra lui zero absolut. ( pînind-o tim p de 7 arii, după care )
pul somnului natural“ — este sibilităţile de asimilare cu mult în cercetările în domeniul nu- Aparatul este construit în aşa j au fost nevoiţi să se retragă. Pen- |
titlul primei lucrări ştiinţifice mai rapidă a cunoştinţelor acu­ fel incit această temperatură ţ tru ca triburile băştinaşe să nu io- ţ
din U.R.S.S., consacrată proble­ mulate de ştiinţă. cleului atomic. Este vorba de poate fi menţinută în el un timp ( losească aceste cuie ca arme, ro-
melor hipnoteziei. Lucrarea este manii le-au aruncat într-o fîntînă I
atingerea unei temperaturi cu îndelungat, chiar săptămîni in- [ unde au răm as pînă în zilele noas- {
tregi. tre. 1
numai 0,003 grade deasupra lui

zero absolut. '

Temperatura de 0,0044 grade

deasupra lui zero absolut a fost

realizată încă în 1935 de doi fi-

zicieni din alte ţări. Acest re-
cord nu a putut fi însă depăşit

In familia soţilor Erhart şi Maria Metzner 'din comuna nici chiar la începutul deceniu­

C ase din sticlă Lucrarea omului de ştiinţă Bredenfelde, raionul Strasbourg, R.D. Germană, s-au născut 3 lui al şaselea.
kazah a stîrnit un mare interes Grupul de cercetători format
şi peste hotarele U.R.S.S. copil gemeni. Iaţă-i la vîrsta de 7 luni, sănătoşi şi foarte... UMOR SOVIETIC
din opt tineri, cu toate că ni­
curioşi. , „ > ,i

ci unul nu era specialist în tem­

...Acoperişul din sticlă al unei Gheajá în loc de încălzire electrică peraturi suprajoase, s-a apucat D - a. birocraţilor
case este albastru, al alteia este eu însufleţire de această mun­
auriu sau verde. Ele au nu nu­ Siberia este unul din cele mai de îngheţare a solului care tre ­ —¦ cu ajutorul unui extinctor că. Ei nu şi-au propus să bată — S c rie : şi în a f a r ă d e a c e a s t a a m n im ic it p e s te p l a n 3,7
m ai un aspect frumos, ci sînt vaste şantiere de construcţie buie scos, de pildă, din groapa împotriva incendiilor. Compo­ un nou record. Pentru succesul
şi foarte trainice : nu mai tre­ din U.R.S.S. Acolo unde pînă de fundaţie a unei uzine sau ziţia împroşcată cu o pompă a cercetărilor efectuate la Dubna, l u p i şi 1 5 ,3 8 v u l p i ! (Din „Krocodii")., 4
buie vopsite şi reparate perio­ cu totul recent se întindea ta i­ centrale electrice. încălzirea îngheţat foarte repede şi s-a era necesar să se realizeze uh
dic. gaua, se construiesc acum zeci electrică sau cu rumeguş a unei transformat în gheaţă spongioa­ „supraîrlg“ îndelungat, care să
de mari uzine şi combinate in­ suprafeţe de 1.000 m. patraţi să, în care porozitatea a atins dureze cîteva ore. Rezultatele
Ceea ce la prim a vedere ar dustriale, pe malurile riurilor este in mod practic, imposibil proporţia de 89—98 la sută. căutărilor au fost rodnice.
putea să pară o fantezie, devine siberiene se înalţă hidrocentra­ de realizat.
acum realitate. F abrica din le, care se numără printre cele Cercetările experimentale au Instalaţia realizată de el se
B riansk produce prototipuri mai mari din lume. Totodată, Rezolvarea acestei probleme demonstrat calităţile termoizo- află într-o cameră de laborator
experim entale de acoperişuri din o serie de noi mari întreprin­ ăr permite să se economisească lante superioare ale gheţii spon­ nu prea mare şi în nici un caz
sticlă pe baza tehnologiei şi deri pentru Siberia sînt în curs sute de tone de explozibil, mi­ gioase. Astfel, pe un şantier din nu impresionează ca sincrofazo-
metodei elaborate de oamenii de de proiectare. lioane de ruble, să se prelun­ Siberia, s-a acoperit cu gheaţă tronul, prin care Dubna este cu­
ştiinţă de la Institut. Aceste gească durata de funcţionare a spongioasă un sector în supra­ noscută îri lumea întreagă.
acoperişuri se fabrică din fibră Dar atît pe constructori, cit numeroase maşini şi mecanisme faţă de 1:000 m. patraţi. Cu
de sticlă, şi răşini semieferice şi pe proiectanţi îi frămîntă o costisitoare... toate gerurile mari, adîncimea Instalaţia este bine protejată
în care s-ati introdus coloranţi. problemă de mare im portanţă: la care a îngheţat solul a fost împotriva pătrunderii căldurii
Plăcile de sticlă pentru acoperiş cum să se evite, în condiţiile cli­ Colaboratorii Institutului unio­ de numai 70 cm., pe cind pe printr-o serie întreagă 'de trep­
pot fi realizate în orice culoa­ mei aspre siberiene, formarea nal de cercetări hidrotehnice sectoarele neprotejate cu ghea­ te : prima din ele constă din-
re. După cum au arătat expe­ de fisuri în betonul construcţii­ „B. Vedeneev“ din Leningrad ţă spongioasă, adîncimea a fost tr-un înveliş umplut cu azot ce
rienţele, noul m aterial nu numai lor ?, au formulat o idee îndrăzneaţă: de 170 cm. La fel de eficientă se evaporă liber şi a cărui tem­
că este frumos, dar este şi foar­ să se folosească gheaţa ca izo- s-a dovedit folosirea gheţii spon­ peratură este încă departe de
te rezistent Ia umezeală. In lupta împotriva formării lant termic. Pentru a face ca gioase şi pentru protecţia blocu­ zero absolut — este de „numai“
de fisuri se foloseşte de obicei gheaţa să devină spongioasă şi rilor de beton ale hidrocentra­ minus 200 grade. A doua constă
In afară de acoperişuri şi fe­ încălzirea electrică şi încălzirea deci mai puţin conducătoare de lei de la Bratsk. dintr-un cubaj plin cu heliu ce
restre, din acest m aterial sc pot betonului cu un strat de rume­ căldură, inginerii din Leningrad se evaporă liber şi a cărui tem­
executa chiar şi pereţi. (Slădiri guş. Dar ambele metode au nea­ au hotărît să folosească adao­ In prezent, inginerii din Le­ peratură este cu numai patru
cu asem enea pereţi există deja. junsuri — prima implică mari suri spumogene — rădăcină de ningrad pun la punct o meto­ grade deasupra lui zero absolut.
L a IO’ev, a fost construită o cheltuieli, iar a doua este le­ ciuin, răşină de lemn, o leşie dă de izolare termică cu ajuto­ Iar sub protecţia lui funcţio­
frum oasă piaţă acoperită din gată de un consum mare de sulHtico-alcoolică. rul unor spume care se solidifi­ nează ciclul următor — heliul,
blocuri de sticlă, asem ănătoare muncă. Totodată, ambele me­ că repede. Gheaţa spongioasă ai cărui vapori sînt pompaţi în
cu cărămizile, al căror strat 'Aerul comprimat a fost pom­ permanenţă de către o pompă
interior îl formează aerul uscat. tode nu pot rezolva o altă pro­ pat la o presiune de 2-3 a t­ obţinută cu ajutorul acestor de vid. Evaporîndu-se intensiv,
Aceste blocuri sînt trainice, mosfere în soluţia 'cu adaosuri temperatura heliului se apro­
frum oase şi ieftine, O asem enea blemă, la fel de importantă — spumogene. A existat şi un alt spumei va putea fi utilizată pe pie de un grad peste zero ab­
clădire nu mai are nevoie de fe­ solut.
restre — rolul lor îl îndeplinesc , grâlilejua m ic ş o ri] m iiiaa ? a gisgj&oaiâ a s&jiwgî. M s m iâ aţfeaUfijiş.
pereţii, care sînt chiar mai buni Ultima treaptă a instalaţiei

decît sticla pentru terestre, de­
oarece nici nu se aburesc, nici
nu îngheaţă.