Page 83 - 1962-03

N r . 2254
V I A Ţ A DE P A R T I D
Comunişti iniţiatorii
unor fapte măreţe
La gospodăria colectivă „Nicolae
B-âlcescu“ din Pianul de Jos, nu se
întâlnesc fapte care să nu fie strâns
legate de munca membrilor şi can­
didaţilor de partid. Comuniştii de aici,
fiind exemplu şi îndem n în muncă
pentru ceilalţi colectivişti, studiind şi
lui rid cu pricepere m ăsuri pentru re ­
zolvarea multor probleme,, şi-au adus
o m are contribuţie la ridicarea acti­
vităţii obşteşti, a nivelului muncii des­
făşurate pentru continua întărire şi
înflorire a gospodăriei colective.
Ia tă ,în această privinţă cîteva fapte
mai semnifxafive.
Pe ogoarele gospodăriei
rod tot mai bogat
...Dealul Lisca, de cînd se ştiu oa-
-fCitii in sat, n-a fost m ciodaiă pro­
d u c tiv . Cit se putea cuprinde cu ochii, zei furajere. S-au refăcut păşunile de
se zăreau doar mărăcini. Comuniştii
au analizat şi studiat această pro­
blemă şi au propus să se planteze,
pe su p rafaţa de 20 hectare, pomi fruc­
tiferi. Propunerea făcută de către co­
munişti a fost primită cu entuziasm
de către toţi colectiviştii. S-a trecut
apoi Ia fapte. Şi astăzi pe Dealul
LisCa livada de pomi fructiferi e în
plin rod.
Un alt fapt. Legumicultura era slab
dezvoltată. Oamenii nu se prea ocu­
pau în trecut de cultivarea legumelor
şi zarzavaturilor. La propunerea bi­
roului organizaţiei de bază s-au făcut
în această privinţă repetate încercări.
S-au făcut cîteva Ioturi demonstrati­
ve. Pe asem enea Ioturi, bine îngrijite,
s-au obţinut anul trecut peste 30.000
kg. roşii la ha., 30.000 kg. varză,
35.000 kg. cartofi tim purii etc. Anul
acesta, dovedindu-se că sînt mari po­
sibilităţi, colectiviştii, la propunerea
făcută de către organizaţia de partid,
au stabilit să-şi organizeze o grădină
de legum e şi zarzav atu ri pe 30 de
hectare.
O grijă deosebită se manifestă pen­
tru sporirea producţiei de porumb,
grîu, orz, ovăz etc. Pentru a se găsi
sem inţele de porumb cele mai produc­
tive, la propunerea biroului organiza­
ţiei de bază, conducerea gospodăriei
s-a adresat, solicitînd să li se trim i­
tă seminţe, Institutului pentru cerce­
tarea porum bului ,<iin Bucureşti. Cere-
>nrcar"a' fost satisfăcută. ¦Gu sem inţele
primite de la acest institut s-a cu lţi-'
v at un Iot de 10 ha, S-a u rm ărit apoi
producţia pe fiecare soi de seminţe.
In anii 1958— 1959, producţia medie la
g rîu a fost doar de 1.200— 1.300 kg.
la ha. La propunerea organizaţiei de
partid, colectiviştii din Pianul de Jos,
pe baza aplicării regulilor agrotehni­
ce, au o rganizat în anul 1961 un ade­
vărat studiu pentru a descoperi şi va­
lorifica posibilităţile de sporire a pro­
Dili surse locale — construcţii
bune şi ieftine
Gospodăria agricolă colectivă
'din satul Eăhău, raionul Sebeş,
a luat fiinţă pe la sîîrşitul anu­
lui 1959. Fiind situată în apro­
piere de oraşul Sebeş, ea are
posibilităţi din cele mai bune
pentru valorificarea unor mari
cantităţi de lapte, carne, ouă,
precum şi a altor produse ani­
maliere. Acest lucru i-a deter­
minat pe colectiviştii de aici să
dezvolte, pe lingă ramurile pro­
ducţiei vegetale şi creşterea ani­
malelor.
Sarcina pe care partidul a
pus-o în faţa gospodăriilor agri­
cole colective cu privire la spo­
rirea continuă a efectivelor de
.animale şi a productivităţii
acestora, a stat în permanenţă
în atenţia colectiviştilor din
Răhău. Militind pentru înfăp­
tuirea acestui obiectiv, organi­
zaţia de partid de aici a anali­
zat temeinic posibilităţile de
dezvoltare a sectorului zooteh­
nic in cadrul gospodăriei, şi a
indicat consiliului de conducere
să ia măsurile corespunzătoare.
Folosind cu multă pricepere
creditele acordate de stat pre­
cum şi fondurile proprii, colec­
tiviştii au mărit in anul trecut
efectivul de animale cu 150 ca­
pete bovine, 328 ovine şi au în­
fiinţat o fermă de porci, care la
sfîrşitul anului număra 134 ca­
pete. Chibzuind asupra posibi­
lităţilor pe care le au, coleeti-
vitşii au hotărit ca la sfîrşitul
anului acesta gospodăria să de­
ţină cite 40 de bovine, cite 100
ovine şi un număr însemnat de
porcine la fiecare sută de hec­
tare. Colectiviştii s-au covins că
sporirea numărului de animale
ducţiei. Pe suprafaţa de 20 ha. de te­
ren s-a însăm înţat grîu din soiul
Ponka. Terenul a fost îngrăşat cu în­
grăşăm inte chimice şi lucrat după re­
gulile agrotehnice. R ezultatul: în
toam na anului trecut, de pe această
suprafaţă de teren s-a obţinut o pro­
ducţie medie de peste 2.500 kg. grîu
la ha. Pe baza acestor experienţe, co­
lectiviştii au putut să-şi îm bunătăţeas­ va luată de a se' pregăti în mod ar­
că şi în această privinţă rezultatele.
Pentru continua
dezvoltare a sectorului
zootehnic
O atenţie deosebită s-a acordat în­
fiinţării şi dezvoltării unui sector zoo­ bin Chimici, Nicolae Pîclîşan, Rafila
tehnic puternic. In acest scop s-a
pornit mai întîi de la form area ba­
pe dealul Pianului şi din margini. Pe
15 ha. teren m ai slab productiv s-a
Din experienţa
organizaţiei de parfid
din G .A .C . „N icoiae
Bălcescu" — Pianul de Jos
cultivat sparcetă care asigură o pro­
ducţie mai mare de furaje. Valoroasă
este şi iniţiativa luată de către orga­
nizaţia de partid şi consiliul de con­
ducere al gospodăriei de a se executa
lucrări pentru consolidarea malurilor
rîului Pian, prin plantarea de plopi.
Necesarul de plopi a fost asigurat, în-
fiinţîndu-se în cadrul gospodăriei o
pepinieră. In ultim ii 2-3 ani în g o s­
podăria colectivă din Pianul de Jos
s-au construit şi 3 g rajd u ri noi. In
scopul sporirii şeptelului, în anul 1962, podăriei era de num ai 38 de mii lei.
s-a prevăzut să se mai construiască,
vslorificînd resursele locale, încă două
grajduri. Acum gospodăria are ca pro­
prietate obştească peste 250 bovine.
Pînă la sfîrşifid anului num ărul lor
va creşte la 440.
— In acest an, ne-a spus tov. M a­
tei Dimet, preşedintele gospodăriei co­
lective, am prevăzut ca, în ce priveş­
te sporirea şeptelului, să ajungem la
nivelul sarcinilor prevăzute a se în­
făptui în anul 1965.. De aceea, pentru
a se îmbunătăţi munca în sectorul zoo­
tehnic, s-a form at o grupă de partid,
in cadrul ei activează tovarăşi ca
Gheorghe Timar, Mihai Birk, Ioan
Popescu şi alţii, care au dovedit că
se preocupă îndeaproape de sporirea
neîncetată a num ărului de anim ale şi
a producţiei acestora.
Comuniştii de aici, nu se gîndesc
însă numai la ceea ce trebuie făcut
astăzi, ci au mereu în centrul aten­
ţiei lor, perspectiva, viitorul. In acest
an ei vor trece împreună cu colecti­
A 'P ^ - 1 l i P ^-fa A í i í í 'cfe 'L íx íté iíl
r ^ j fPORCÍNn Ë W !OVINE
şi a productivităţii lor depinde
nu numai de asigurarea unei
baze furajere variate şi îndes­
tulătoare ci şi de felul cum ele
sînt adăpostite. De aceea, ei au
ridicat in cursul anului trecut
două grajduri pentru 200 ca­
pete taurine, iar în acest an vor
mai construi Încă 2 grajduri a
cite 100 capete fiecare. In afară
de acestea, vor mai fi construite
o m aternitate pentru 100 de
scroafe, se va mări saivanul de
oi, se va construi un apaduct
pe o distanţă de 4 km. pentru
dirijarea apei la grajduri, o
cameră pentru montă artifi­
cială, o cameră pentru depoz:
tarea şi analiza laptelui şi o
cameră pentru îngrijii orii de
animale.
Ridicarea acestor obiective a
pus în faţa consiliului de con-
ducere al gospodăriei colective
o serie de probleme legate de
buna organizare a muncii şi de
aprovizionarea cu materialele
necesare pentru construcţii. Pe
baza experienţei acumulate în
anul trecut, s-a prevăzut ca
toate construcţiile zootehnice
planificate să fie terminate
pină la începutul lunii octom­
brie. Acest lucru va fi posibil
deoarece încă de pe acum se
fac intense pregătiri. Astfel, cu
echipele de constructori care au
fost formate în anul trecut din
rindul colectiviştilor, s-au pre­
lucrat sarcinile ce le revin în
vederea terminării la timp a
obiectivelor propuse. Pentru a
se putea respecta întocmai rit­
mul de lucrări, au fost formate
două echipe de zidari, două de
dulgheri, una de fierari beto.
nişti, una de tîmplari şi una de
D RUM UL' S O C IA LIS AlU LU ţ
viştii din satul vecin, pe baza unui
plan întocmit, la executarea unor lu­
crări de drenate, pentru a face mai
productive circa 500 ha. teren arabil.
In această mare acţiune, colectiviştii
vor fi sprijiniţi de către O.R.I.F. şi
sfatul popular.
Demnă de apreciat este şi iniţiati­
tificial gunoi din resturile vegetale
existente în gospodărie — pleavă, paie
etc. Gunoiul, astfel realizat, se va
experim enta la în g răşarca a 10 ha.
ce vor fi în săm în ţate cu porumb.
Pentru a rezolva asemenea proble­
me, o rg an izaţia de partid a an tren at
un larg activ fără de partid format
din cei mai harnici colectivişti ca Sa­
Ghiţan şi alţii, care au dat sprijin în
studierea şi aplicarea unor măsuri me­
nite să ducă la continua dezvoltare
a gospodăriei, la creşterea nivelului
de trai al colectiviştilor.
•A-
Acestea sînt desigur doar cîteva
fapte care demonstrează că atunci
cînd comuniştii îşi pun la inimă pro­
blemele legafe de întărirea economico-
organizatorică a gospodăriei colecti­
ve, m uncesc cu entuziasm şi rîvnă,
atrag mase largi de colectivişti în
rezolvarea problemelor, se pot înfăp­
tui m ari realizări. Si în această pri­
vinţă comuniştii, foţi colectiviştii din
Pianul de Jos, au cu ce se rnîndri.
La înfiinţare, gospodăria avea doar
un singur cal şi o singură vacă. Acum
colectiviştii din Pianul de Jos au -sute
de bovine, ovine, porcine etc. La înce­
put întreaga avere obştească a gos­
Acum gospodăria e milionară. Succe­
sele dobîndite în această gospodărie
colectivă ar trebui larg popularizate
în întreg raionul, ar trebui făcut cu­
noscute metodele bune de lucru ale
inginerului agronom care lucrează
aici, ale consiliului de conducere şi
mai ales ale' comuniştilor, ale colec­
tiviştilor care s-au dovedit oameni de
nădejde. Pe alocuri în gospodăriile
colective din raionul Sebeş mai sînt
încă terenuri slab productive, nevalo-
rificatc. Experienţa colectiviştilor din
Pianul de Jos de a planta livezi de
pomi fructiferi, pe asemenea terenuri,
csie extrem de valoroasă. De aseme­
nea î n ’¦u n e le ' gospodării colective se tuturor minerilor din
mai găsesc stbeatc paie de ani de zile.
Şi în această direcţie ar trebui extin­
să experienţa colectiviştilor din acest
sat, care au trecut la valorificarea
acestor resurse. Trebuie de asemenea
studiate şi cx'inse metodele de m un­
că ale acestora în privinţa creşterii
numărului de animale, sporirii pro­
ductivităţii lor, creşterii producţiei de
cereale şi de legum e etc.
GH. CĂLI NESCU
,m
săpători. Sarcina Se coordonare
a muncii echipelor şi de apro­
vizionare cu materiale de con­
strucţii este încredinţată unui
maistru principal. Maistrul, pe
baza devizelor de construcţii, îşi
întocmeşte planul de muncă
pentru fiecare echipă. Pe­
riodic, organizaţia de partid
şi consiliul de conducere ana­
lizează felul cum se desfăşoa­
ră munca de construcţii, iar
acolo unde se constată defi­
cienţe se iau măsuri de reme­
diere. Lucrind după un plan de
muncă bine stabilit, construc­
torii desfăşoară o activitate
continuă. In felul acesta, de la
începutul anului şi pînă acum,
ei au reuşit să toarne funda­
ţia unui grajd, fundaţia came­
relor pentru monta artificală,
cea a lăptăriei şi pentru îngri­
jitori. De asemenea, a fost să­
pată fundaţia pentru încă un
grajd. Concomitent, se lucrează
şi la alte construcţii gospodă­
reşti.
O atenţie deosebită se acordă
aprovizionării din timp cu ma­
teriale de construcţii, îndeo­
sebi din surse locale. Pînă
acum, s-au strîns pe locul de
amplasare a construcţiilor 120
m.c. de piatră şi 225 m.c. de
balast. S-au procurat totodată,
23 tone ciment, 4 vagoane de
ţiglă, 69 m.c. de cherestea, 20
m.c. de bile manele şi s-au con­
fecţionat 2.000 de scoabe. Că­
rămizile necesare construcţiilor
vor fi confecţionate pe plan
local. Demn de remarcat este
şi faptul că majoritatea con­
strucţiilor se execută prin fo­
losirea fondurilor proprii ale
gospodăriei şi cu contribuţia
P i. 8
W&t&n*"**-'
(J)<L eara it : U nd e m e rge m a z i?
„Frumoasa Lurette" 0 La Hunedoara, Teatrul na­ 0 Pentru colectiviştii frunj
ţional „I. L, Caraglale“ din taşi din Sarmisegetuza s-au
Bucureşti, prezintă astăzi spec­ organizat astăzi la căminul cul­
tacolele „Vicleniile lui Seapin“ tural din localitate o seară cul­
de Mollidre şi „Piaţa Ancorelor" turală. După expunerea „Ţăra­
nul colectivist, omul de azi al
de I. Stoc. satelor noastre“, urmează un
bogat program artistic.
0 Amatorii de muzică popu­
lară din Lonea vor putea audia @ La căminele culturale din
astăzi concertul oferit de or­ Baroş, Nucşoara şi Sălaşul Su­
chestra de muzică populară a perior, raionul Haţeg, se depla­
Filarmonicii din Cluj. sează astăzi trei brigăzi ştiinţi­
fice care vor răspunde la în­
0 La sediul clubului I.C.S.H. trebările colectiviştilor.
are loc o seară de dans cu un
atrăgător program educativ. La 0 Teatrul de stat din Reşiţa
rubrica „In faţa hărţii“, tov. in­ prezintă astăzi la Bărbăteni şi
giner Constanţa Borş, va vorbi Lupeni, spectacole cu piesele
despre „Expediţie ştiinţifică pe „D-ale carnavalului“ şi „Mota­
traseul unui rlu subteran“. De nul încălţat“.
asemenea va avea loc un con­
.W A a /\/\ * /v\V VWVVAAAA curs „Cine ştie ne spune“. 0 La Ghelar şi în comuna'
Miercurea, se desfăşoară astăzi
Intre 26 şi 28 martie, la ci­ In cursul pregătirilor şi al ' 0 La clubul minerilor din faza raională a celui de-al trei­
nematograful „Patria“ din desfăşurării carnavalului din Lupeni, tov. prof. universitar lea festival bienal de teatru
Deva, ruleo.ză filmul „Fru­ Paris, Lurette, îndrăgostită Gheorghe Petrescu, din Bucu­ „I. L. Caraglale“.
moasa Lurette“, producţie a reşti, va expune conferinţa :
studiourilor din R. D. Ger­ de Campistrel şi hotărltă să „De ce se cutremură scoarţa (g> In oraşul Haţeg se desfă­
obţină o declaraţie de dra­ pămintului“. şoară faza raională a sparta-
mană. goste din partea lui, trece chiadei de iarnă a tineretului
Filmul redă povestea 'de printr-o serie de peripeţii, ® In sala „Siderurgistul“ din la şah, în sala de festivităţi a
care au insă un deznodămlnt Hunedoara, tov. conferenţiar casei de cultură, la trîntă şi te ­
dragoste a fermecătoarei spă­ universitar Radu Vişan, va pre­ nis de masă, în sala de gimnas­
lătorese Lurette, un adevărat fericit. zenta conferinţa „Probleme ac­ tică a şcolii medii din locali­
copil al Parisului şi a tină- In clişeu: Un aspect din tuale ale situaţiei internaţio­ tate.
rului dulgher Campistrel. nale“.
film. -
_._ ¦
iW W W W y\i AAAA/W ^VW VW
E vorba de conştiinţă... 26 MARTIE 1962
<1 (Urmare din pag. 1-a) "A PROGRAMUL I : 5,10 Cîntece reţi de operă 7 Florica Cristo-
im.portant in realizarea aces­ de m uncă; 5,30 Muzică uşoară foreanu.
interpretată la diferite instru­
o conduc eu va munci in aşa tor obiective. De aceea, cu ci- mente ; 6,10 Jocuri populare PROGRAMUL I I : 12.45 Con­
fel incit să depăşească în fie­ teva luni in urmă, cînd au romîneşti din diferite regiuni cert de muzică uşoară sovie­
care zi planul de producţie şl fost dezbătute cifrele ăe plan ale ţă r i i ; 7,10 Mici piese de tică ; 15,00 Muzică populară ro-
e stra d ă ; 7,35 Anunţuri, muzi­ mînească interpretată de Ana
să extragă numai minereu pe anul 1962, ei şi-au luat un că ; 8,30 Muzică u şoară; 12.00 Pop Corondan, Ilie Cazacii,
Jocuri populare romîneşti: Gheorghe Piculeaţă; 15,30 Mu­
bogat in metal. Vom alege cu angajament nou : „Vovi depăşi 13,05 Concert de prînz ; 14,00 zică de estradă interpretată de
solişti şi formaţii rom îneşti;
mai multă atenţie sterilul vi­ planul anual cu 1.000 tone Muzică populară din B a n a t; 16,30 Vorbeşte Moscova ! ; 18,05
zibil, aşa incit controlorii ca­ m e ta l!“. Deci depăşirea nu 14,45 Muzică uşoară de compo­ Muzică populară rominească şi
lităţii să nu ne poată rebuta zitori ro m în i; 17,15 Cîntece pio­ a minorităţilor naţionale; 22,30
nici un vagonet de minereu... e în minereu, ci în metal. Ceea niereşti ; 18,35 Muzică uşoară de Melodii de dragoste.
compozitori din R.S. Cehoslova­
Şi la Teline, angajamentul ce înseamnă că paralel cu rea­ că ; 19,25 Program pentru iu­ Buletine dc ş tir i: 7,00; 10,00;
bitorii muzicii populare romî­ 11.00 ; 13,00; 15,00 ; 17,00; 20,00;
lui Popa a devenit al întregii lizarea ritmică a planului de neşti ; 20,40 Cintece ; 20,50 Tri­ 22.00 ; 23,52 — 23,55 ; (progra­
buna radio ; 21,30 Mari cintă- mul I) 12,00; 14,00; 16,00 ; 18,00;
brigăzi, c,l întregului sector, al producţie, minerii acordă toa­ 21.00; 23.00 ; (programul II)j
între­
prindere. S a născut o iniţia­ tă atenţia creşterii conţinutu­
tivă valoroasă, care s-a extins lui ăe metal, îmbunătăţirii ca­
intr-un timp scurt la Glielar, lităţii — cu alte cuvinte.
in Valea Jiului, Deva, Barza... Şi această iniţiativă a bri­ ANUNŢ
„Nici un vagonet de minereu găzii condusă ăe comunistul ÎNTREPRINDEREA C e t ă ţ e n i!
rebutat" a devenit lozinca de SIDERURGICA DE STAT
întrecere a tuturor minerilor Popa M. Ion a fost îmbrăţişa­ valorificaţi
„VICTORIA»
din regiune. tă de întregul colectiv al între­ 0UÂ
eu sediul în oraşul Călan, şi PÂ SÂ RI
Şi încă una prinderii. 'Angajamente. simila­
regiunea Hunedoara prin
re şi-au luat brigăzile conduse ANGAJEAZĂ DE URGENŢA: cooperativă.
Nevoia de fontă este insă de Enăşcău Ioan, Bălan Emi- 20 ELECTRICIENI Ea vă oferă
tot mai mare. In anul 1965 — lian, Popa Constantin, Dănăl-
după cum a stabilit Congresul lă Nicolae ş.a. ilHlilllilÎllllllllllllllWlllllllllllllllllll ............... !Hi prefuri
al IlI-lea al partidului —- tre­ Rezultate?, Fiecare dintre avantajoase.
buie să producem 2 milioane aceste brigăzi e pe cale să C A LIFIC A T!
tone fontă. 3,3 milioane tone realizeze angajamentul cu mult
oţel... Ortacii lui Popa consi­ înainte de term en!... In medie, ou şcoală profesională
deră că lor le revine un rol conţinutul de metal In mine­
Inform afiî la se rvi­
reul extras de ele a crescut ciul adm inistrativ al
în tre p rin d e rii.
cu 5-6 la sută.
voluntară a colectiviştilor. Tre­ ' (TJSyCC''TVTi. ?1
buie subliniată de asemenea
preocuparea ce există pentru Acesta este Popa M. ion, ves-'
realizarea construcţiilor la un titut miner de la Teliuc, un
preţ de cost cit mai redus. In om nou, crescut şi educat de{
acest scop, pe lingă procurarea partid, un vrednic constructori
a o serie de materiale pe plan
local, din surse interne a fost ? al societăţii socialiste. D IR E C Ţ IA R E G IO N A L A P. T. T. R.
construită o betonieră, iar în '
curînd se va procura o presă de HUNEDOARA - DEVA
cărămidă cu ajutorul căreia B ogat p ro g ram H M iiE iD tim r:
vor putea îi reduse la jumătate # şef serviete exp loatare poş­
cheltuielile pentru confecţiona­ a rtistic t a l ă ş i d i f a z a r e a p r e se i,, cu studii
rea cărămizilor. Prin punerea în
superioare economice.
valoare a tuturor rezervelor de In după-am iaza zilei de 21 m artie a.c.,
i şef subeeiitra tehate de în ­
care dispune gospodăria şi pe în sala festivă a Şcolii pedago­ tr e ţin e r e * te le c o m a e ie a ţiiş ingi­
baza experienţei acumulate, co­ gice din Deva, care a fost re­
lectiviştii din Răhău s-au anga­ novată de curînd şl dotată cu mo­ ner telecom unicaţii sau specialitate în ru ­
dită.
ja t să reducă cheltuielile pentru bilier nou, in faţa a peste 400 de spec­
S contalsil revtaor p rin cipal,
construcţia celor 2 grajduri cu tatori, form aţiile artistice ale Şcolii pe­
cu studii m edii.
circa 950 lei pe cap de animal, dagogice au prezentat un bogat pro­
faţă de valoarea grajdurilor ri- gram artistic închinat colectivizării în
dicate In anul trecut. întregim e a agriculturii în regiunea
O grijă deosebită există pen­ noastră.
tru mecanizarea proceselor de După cîntecele „Părinte drag, partid
producţie în zootehnie. G rajdu­ iubit“, interpretat de corul şcolii, di­
rile care au fost construite şi rijat de prof. Ioan M unteanu, cu care
cele care se vor construi sînt a începui program ul şi poezia „Comu­
prevăzute cu linii decovil. In nistul", recitată de M. Modruş, elev
curînd, se va instala o moară în anul I, au urm at cîntecele „Veniţi
cu ciocane şi o tocătoare de cu noi", „M arşul tineretului sovie­
sfeclă. Merită de asemenea să tic", „Fetele din sat", „Teiul" e tc .;
fie scoasă în evidenţă grija „B alada“ de Ciprian Porumbescu,
executată la vioară de M artin Moldo-
cu care au fost amplasate con­
strucţiile. Lia amplasarea tu ­ van din anul V şi altele. P rintre cei
turor construcţiilor zootehnice m ai buni recitatori s-au rem arcat ele­
s-au avut în vedere o serie de vii : Georgeta Gherman şi Petru Bora
calcule economice. din anul IV cu poeziile „D eschide
Aceste calcule se referă, în ochii .iitn" şl respectiv „Ţării mele",
special, la realizarea de cit mai Rodica D răgan din anul II cu poezia CENTRUL REGIONAL DE RECEPŢIONARE
multe economii de zile-muneă „Fir de borangic“ etc.
pentru transportul furajelor,
Un deosebit succes în execuţie şi
deoarece în apropierea con­ interpretare l-au avut orchestra anu­
strucţiilor se află terenul des­ lui III, care a executat, printre altele, HUNEDOARA DEVA
tinat cultivării cu plante fura­ „Ţ igăneasca" şi „Lele de la O răştie",
solista Eugenia Herlea din anul V şi ANGAJEAZA:
jere.
PENTRU C.R.R. DEVA
Prin buna organizare a mun­ orchestra colegilor săi, care a acom­
cii şi aprovizionarea judicioa­ paniat-o. % un şef serviciu investiţii şi reparaţii,
cu studii superioare (inginer constructor)
să cu materiale de construc­ Prim a parte a programului s-a în­
® un jurisconsult ii.
ţie, îndeosebi din surse locale, cheiat cu două dabsuri populare, exe­
colectiviştii contribuie la tra n ­ cutate de elevii clasei a V-a A. A ur­ PENTRU BAZA DE RECEPŢIE ORĂŞTIE
spunerea in viaţă a sarcinilor m at apoi dram atizarea lucrării „Ba­ ® un Gontabii principal cu studii medii.
trasate de plenara C.C. al lada tovarăşului care a căzut îm păr­ PENTRU BAZA DE RECEPŢIE TE1UŞ
P.M.R. din iunie — iulie 1961 ţind „Scînteia" în ilegalitate", pre­ ® un magazioner principat.
şi a recomandărilor Consfătui­ zentată de elevii anului IV.
rii pe ţară a ţăranilor colecti­ In cadrul aceluiaşi program artistic,
vişti cu privire la dezvoltarea elevii clasei a IV-a Felicja lorga, Vir-
continuă a sectorului zootehnic ginia D ecuseară, Felicia Lachette,
şi la asigurarea de adăposturi Ileana Nica, G. Bănulescu şi T. Costyal,
cit mai bune şi ieftine pentru au interpretat sceneta„Viorel şi Goana
animale. M inciună Mare", de Ştefan 1iia, pre­
gătită de învăţătoarea Gabriela Vuşdea.
N. TIRCOB