Page 84 - 1962-03

pa". '4
t o w i b b i t i.w -
ÜLTBESLE ŞTXEI
Popoarele c e r acţiuni hotărîte
p e n tru rezolvarea problemei dezarmării
Chemarea oamenilor de ştiinţă sovietici
MOSCOVA! 24 '(Agerpres). — prea bine seamă ce posibilităţi participa ila Congresul mondial
TASS transmite :
Diferiţi oameni de ştiinţă so­ dacă s-ar realiza dezarmarea. Datoria oamenilor de ştiinţă După cum anunţă TASS, Co­ mitete vor fi conduse de primii pace cu Republica Democrată nicaţiilor paşnice cu Berlinul
vietici au cerut participanţilor Propunerea pe care şeful gu­ din toate ţările, a spus el, este mitetul Central al P.C.U.S. şi secretari ai comitetelor de Germană de către Uniunea So­ occidental în ambele direcţii.'
la conferinţa de la Geneva să vernului sovietic, N. S. Hruş- să facă tot ce le stă in putin­ Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. partid regionale, de ţinuturi şi vietică şi alte state şi că este Aceasta presupune, desigur,
întreprindă o acţiune hotărâtoa­ ciov a făcut-o preşedintelui Ke­ ţă pentru a feri pentru totdea­ au adoptat hotărârea cu privi­ ai comitetelor centrale.
re pe calea spre realizarea unui nnedy de a-şi uni eforturile în una omenirea de primejdia unui re la reorganizarea conducerii Comitetele organizează înde­ ajungă la un acord privind re­ chidează statutul de ocupaţie
acord cu privire la dezarmarea domeniul cercetării şi folosirii război termonuclear.
generală şi totală. Această che­ spaţiului cosmic în scopuri paş­ Prof. I. Lagunova, conducă­ C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul ale guvernului, în problemele mei germane.
mare este cuprinsă în mesajul nice a fost aprobată de toţi toarea Institutului de Roentge­ de Miniştri al U.R.S.S. au hotă­ agriculturii şi ale achiziţiilor, Keferindu-se la problema ac­ că aici va fi dislocat, pe
adoptat la adunarea care a oamenii de ştiinţă sovietici, a nologie şi radiologie, a subli­ rât să creeze în regiuni, ţinuturi răspund de dezvoltarea agricul­ cesului în Berlinul occidental, de comun acord un contiLj
avut loc la 23 martie la Casa
oamenilor de ştiinţă Sin Mos­
cova, la care au participat pes­
te 1.000 de persoane.
Deschizînd adunarea, acad. A’.
Topciev a declarat că oamenii
de ştiinţă din toate ţările îşi 'dau vor veni la Moscova pentru a Unite pentru dezvoltarea ştiin­ întreaga activitate a 'direc­ ţează direcţii (ministere) ale In ceea ce priveşte comunica­ dezarmării celor două state
Glasul opiniei publice vesf-germane
BONN 24 (Agerpres). —
„Asociaţia de luptă împotri­ asigurarea păcii în lumea în­ ciale s-au cheltuit în anul 1961 re către stat, crearea rezervelor sovhozurilor.
va înarmării atomice a Repu­
blicii Federale“, care cuprinde
reprezentanţi ai diferitelor pă­
turi ale populaţiei vest-gerâna-
ne, a adresat o chemare şefi­
lor delegaţiilor guvernamentale
ale celor 17 ţări care partici­
pă la lucrările Conferinţei de la
Geneva pentru dezarmare.
Poporul german, se spune în
chemare, nu vrea război. Po­
porul german vrea să trăiască
in pace cu toate popoarele ve­
cine, Ignorindu-se această năzu­
inţă, înarmarea Republicii Fe­
derale continuă, se pregătesc)
iegi excepţionale.
Conferinţa dv., scriu în con­
tinuare. autorii chemării, are o paşnică a tuturor popoarelor. lului • internaţional s ă stabilească dacă G hana şi R.A.U. S tatele Unite, A nglia,
Un refugiu periculos.,
O dală cu încheierea expunerilor ge­
nerale ale poziţiilor fiecărei delegaţii, în
cadrul şedinţelor plenare ale Conferin­
ţei C om itetului celor 18 s ta te de la
Geneva, s-a încheiat o primă etapă a
lucrărilor conferinţei, chem ată, după
cum se ştie, să elaboreze un T ratat
atotcuprinzător cu privire la dezarm a­
re a g e n erală şi to tală. Cele 11 zile c a ­ rut preşedintelui Kennedy „să nu per­
re au trecut de Ia începerea conferin­
ţei s-au caracterizat pdntr-o activitate
Neîntreruptă, o sferă largă de probleme
discutate şi num eroase contacte bila­
terale şi m ultilaterale între delegaţii.
Din activitatea desfăşurată pînă acum
la P alatul N aţiunilor cit şi în afara lui
reies clar citeva aspecte demne de reţi­
nut. Ca niciodată în trecut, conferinţa
pentru dezarm are s-a întrunit într-un
moment cînd sînt create condiţii se­
rioase pentru realizarea neîntîrziată a
obiectivului principal — dezarm area g e­
nerală şi totală sub un strict control
internaţional. Proiectul de tratat so­
vietic concret şi atotcuprinzător, nu­
meroasele propuneri ale ţărilor socia­
liste în cadrul cărora delegaţia R. P.
Romîne îşi aduce contribuţia sa con­
structivă, o serie de propuneri ale ţâ­
rilor neutre, elem ente pozitive în decla­
raţiile unor ţări occidentale, cerinţa
unanim ă, tot mai hotărît manifestată,
a popoarelor de a se ajunge, în sfir-
şit, la dezarm are — toate acestea de­
m onstrează cit se poate de limpede că
există posibilităţi reale pentru obţinerea
unor rezultate pozitive în lucrările Co­
m itetului celor 18. „O ptim ism ul m ode­
ra t“ in care au început lucrările co­
mitetului a înregistrat pe parcurs osci­
laţii cînd într-o direcţie cînd în alta.
S-a văzut că reprezentanţilor ţărilor
N.A.T.O. le vine foarte g reu s ă p ă ră ­
sească poziţiile lor vechi care au dus
la impas toate conferinţele precedente
privind dezarm area. Poziţia S.U.A. cu
privire la proiectul unui acord.de în ­
cetare a experienţelor nucleare conti­
n u ă să fie rigidă, reilectînd poziţia
cercurilor interesate în menţinerea în ­
cordării internaţionale, cărora nu le
suride eventualitatea anulării proiecta­
telor experienţe nucleare în insula
Gliristmas. Este sem nificativă în acest
Redacţia şi administraţia ziarului j ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188, 1.89, 75, 874. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generate T.T.R. nr. 283.328 din 8 noiembrie 1919, — lip a n ii: Întreprinderea tţoii graticâ „t Mai“ — Deva.
ULTIMEIS ŞTIRI
s-ar deschide în faţa ştiinţei pentru dezarmare şi pace.
subliniat acad. Topciev.
E I a declarat că oamenii de
ştiinţă sovietici vor primi cu
cea mai mare ospitalitate pe co­
legii lor din străinătate cârd
însemnătate hotărâtoare pentru ştiinţei . şi pentru măsuri so­ îndeplinirea planurilor de livra­ terele achiziţiilor, ministerele varea paşnică a problemei Ber­ Germane.
treagă. Problema dezarmării ge­
nerale este una din cele mai
importante probleme care stau
în faţa lumii. Noi regretăm pro­
fund că politica guvernului nos­
tru nu reprezintă nici un spri­
jin în eforturile pentru dezar­
mare.
Considerăm' că aportul ger­
man la aceste eforturi trebuie
să fie renunţarea de către cele
două state germane de a re­
curge la forţă în rezolvarea di­
ferendelor dintre ele.
Urăm conferinţei dv. succes
deplin şi sperăm că lucrările ei
vor croi calea spre dezarmarea
generală şi totală şi prin acea­
sta se va ajunge la coexistenţa
(D esen de V. MifiăileScii).
După o primă etapă a Conferînfei
pentru dezarmare de la Geneva
sens atitudinea lu ată joi de liderii g ru ­ poziţia luată de ţările neutre în proble­
pării din Senatul S.U.A, ai Partidului
republican. Potrivit agenţiei Associa­
ted Press, senatorii respectivi au ce­
mită ca hotărîrea sa de a relua expe­
rienţele nucleare în atm osferă să fie
m odificată la Geneva“. In acelaşi timp,
chiar şi în presa am ericană îşi fac loc
formulări care dezvăluie caracterul ne-
realist al acestei atitudini. „In afară
de faptul că sînt o dovadă de forţă,
scrie ziarul „New York H erald T ribu­
ne“, bombele cu hidrogen nu ite-âu aju ­
tat şi nici nu ne vor ajuta în rezol­
varea practică a problemelor noastre
(am ericane — NR) tactice şi strate­
gice“. •
In strinsâ legătură, cu aceasta, după
cum se discută la C asa Presei, se re ­
m arcă la unii reprezentanţi occiden­
tali o înclinare spre „flexibilitate şi
compromis". Se au în vedere poziţia
m inistrului de Externe canadian şi de­
claraţii din sursă engleză, In cadrul
lucrărilor Comitetului însă aceasta nu
se sim te încă.
In acelaşi tim p este su b lin ia tă ac ­ limpede şi îm bietoare calea dezarm ării
tivitatea în cadrul Comitetului a repre­
zentanţilor ţârilor neutre. După cum a
reieşit pîrtâ în prezent, ei îşi m anifestă
prezenţa la tratative, sprijină lucrările
Gomitetuiui, form ulează propuneri o-
gîindind dorinţa lor de a se realiza
dezarm area generală şi totală. In aproa­
pe toate cuvîntările celor opt repre­
zentanţi neutri s-a m anifestat dorin­
ţa de a se ajunge neîntîrziat, chiar
imediat, la un acord asupra încetării
experienţelor nucleare, cu atît mai muit
cu cit ei recunosc c ă există m ijloace su­
ficiente de verificare a oricăror încăL
cări. Trebuie rem arcat că în general în
nodurile delegaţiei am ericane la Gene­
va nu s-a ascuns nem ulţum irea fată de
rfRüffliíe !söcrÄLtsmuLUi
-¦¦¦-r^aageaxastiMU:V.lm^^.:szL:'^.-'r^rxA'<i^^'r>^Ti?.i^r~~'mTOr;.gncrţ axj^iua^^wTOi»TOMroB»CTii»LujjMiai[iwi
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
U©fâfi*fipea €. €„ al P»€» U. S,
i a Coassiliaim de Miniştri
al UoM.SoS. ca privire
la reorganizarea
conducerii agriculturii
Moscova 24 (Agerpres)'. — pentru agricultură. 'Aceste co­ dica încheierea Tratatului de O.N.U. pentru asigurarea comu­
agriculturii.
şi republici, direcţii pentru con­
niat în cuvîntarea sa că pova­ ducerea producţiei, colhoznico-
ra cheltuielilor militare are re­ sovhoznice (sau sovhoznieo-col-
percusiuni nefaste asupra bu­ hoznice în dependenţă dc for­
năstării, nivelului de trai şi să­
ma care predomină pe teritoriul
dat).
nătăţii oamenilor.
Ea a subliniat ca în Statele
ţei, şi măsuri sociale, se chel­ ţiei trebuie să fie îndreptată' producţiei şi achiziţiilor de pro­ ţiile Berlinului occidental cu germane.
tuiesc de zece ori mai puţine spre sporirea volumului produc­ duse agricole. In legătură cu lumea exterioară, R. D. G. este W. Ulbricht s-a ocupat în în­
fonduri decit pentru înarmare ţiei agricole astfel, încît să fie aceasta se desfiinţează direc­ gata, în legătură cu încheierea cheiere de problema dezvoltării
(în U.R.S.S. pentru dezvoltarea asigurate în mod necondiţionat ţiile pentru agricultură, minis­ tratatului de pace şi cu rezol­ economice continue a R. D.
de trei ori mai multe fonduri şi fondurilor de stat necesare
decit pentru apărare). în colhozuri şi sovhozuri.
Dacă dezarmarea generală se In continuare se arată1 că
va realiza, a arătat Lagunova, C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de
o mare parte din populaţia glo­ Miniştri au hotărît să fie crea­
bului va putea fi ferită de foa­ te în regiuni, ţinuturi, republici
mete şi subnutriţii. I autonome şi unionale, comitete
m =F.v:r 1 ==----- -----
Lucrările Consiliului ie Se curüate
NEW YORK 24 (A gerpres). - nea M ării Caraibilor, ci şi în întreaga
Luînd cuvîntul în şed in ţa din 23 lume.
m artie a Consiliului de Securitate, La propunerea reprezentantului Gha-
P. D. Morozov, reprezentantul Uniunii nc-i, punctul cuprins în proiectul de re ­
Sovietice, a sprijinit proiectul de re­ zoluţie al Cubei, care prevede necesita­
zoluţie prezentat de guvernul Cubei t e a unei form ulări juridice precise a ter­
spre exam inare Consiliului de Securi­ menului „acţiuni forţate“, a fost pus în
tate. Proiectul de rezoluţie cheam ă Con­ mod sep arat la vot. Pentru acest punct
siliul de Securitate să ceară Tribuna­ au votat Uniunea Sovietică, Romînia,
h o târirile lu a te la conferinţa de la F ra n ţa , ciankaişistul, V enezuela. Chile
P o n ta del E ste sub presiunea S.U.A., şi Irlanda au votat îm potriva acestui de 23 spre 24 m artie din Algeria va populaţiei algeriene paşnice, France Presse, în Algeria situa­
îndreptate îm potriva Cubei, corespund punct, lipsind astfel de conţinut acest inspiră îngrijorare. înfuriaţi a soldaţilor şi poliţiştilor fran ­ ţia se menţine încordată ca u r­
Cartei O rganizaţiei N aţiunilor Unite şi proiect de rezoluţie.
statutului O rganizaţiei regionale a sta­ Ga urinare, delegatul Cubei şi-a re­
telor am ericane. Proiectul de rezoluţie
iras proiectul de rezoluţie.
cere de asem enea Consiliului de Secu­
-&B=
ritate să suspende, ca o m ăsură preli- j
m inară, valabilitatea hotărîrilor luate Evenimentele din Argentina
la P unta del Este, întruCît din punct de
vedere al dreptului internaţional, inclu­ BUENOS AIRES 24 (A gerpres). — paralizat total activitatea în sectoare­ clementele fasciste ale Q.A.S. şi unităţi dc poliţie şi trupe
Agenţiile de presă relatează că, în le ale căror sindicate sprijină protes­ peste 500 de algerieni, între ca­ efectuează percheziţii în fiecare
siv al Cartei O.N.U., ele sînt ilegale.
Proiectul de rezoluţie examinat, a urm a acceptării de către generalul
Aramburu a rolului de m ediator în­
spus P. D. Morozov, constituie un m i­ tre preşedintele Frondizi şi forţele
nim necesar Consiliului de Securitate, m ilitare din A rgentina, cele două părţi
pentru ca după ce va obţine concluzia au ajuns la o înţelegere asujira com­
Tribunalului internaţional în probleme­
le juridice m enţionate în proiectul de ponenţei viitoi ului guvern argenli-
rezoluţie, Consiliul să aibă posibilitatea
să revină apoi la soluţionarea aspecte­ nean, care urm ează să depună jură-
lor politice a le acestei problem e şt să ia
mîntul luni, 20 martie.
In acest timp, în ţa ră continuă g re­
o hoiărîre care să lichideze, în sl'îrşit, va muncitorilor, în semn de protest telor A m ericane telegram e în care
prim ejdia serio asă ce am eninţă RepTi- îm potriva anulării rezultatelor alege­ condam nă h otărîrea cercurilor reacţio­ tele dintre trupele franceze şi Presse relata că în cursul după.
blica Cuba, prim ejdie care poate avea rilor din 18 m artie. Greva, după cum nare din A rgentina de a anula ale­ ultracolonialişti continuă. După amiezii grupuri de terorişti
im plicaţii serioase nu num ai în regiu- relatează agenţia Rrensa Latina, a
>7 •;
şi totală, acestui ţel urm înd să-i fie în­
m a experienţelor nucleare, poziţie chinate eforturile desfăşurate, în cadrul
caro nu poate îi trecută cu ve­ şedinţelor plenare, de participanţii la
derea cu atît m ai m ult cu cît se apro­ conferinţă. In cercurile observatorilor
pie d ata la care sînt program ate noile din Geneva se consideră drept un ele­
experienţe nucleare ale S.U.A. în a t­ m ent im portant pentru desfăşurarea cu
m osferă. A reieşit limpeTIe câ neutrii succes a lucrărilor comitetului hotărîrea
nu socotesc valabile nici un fel de „ a r­ adoptata de a se începe exam inarea do­
gum ente“ care să „justifice“ noile ex­ cumentelor, prezentate conferinţei, lu-
perienţe. Faptul acesta a fost consem­ îndu-se în discuţie în primul rind pro­
nat de ziarele occidentale care au su­ iectul de T ratat cu privire iâ dezarm a­
bliniat ca, de pildă, „New York Times“, rea generală şi totală prezentat dc U-
că neutrii au serioase accente critice niunea Sovietică. Dc asem enea, este
indirecte la ad resa S.U.A. în timp ce apreciată pozitiv hotărîrea Gomitetuiui
privesc cu bunăvoinţă unele părţi ale celor 18 ca, paralel cu lucrările c o n sa­
program ului sovietic dc dezarm are ge­ crate problemei principale, să fie exa­
nerată şi totală. m inate, într-o formă neoficială, şi une­
le probleme referitoare Ia destinderea
D esfăşurarea de pînă acum a Gonfe- încordării internaţionale care favori­
zează realizarea acordului cu privire la
ffiflMENTARWy» dezarm area generală şi totală. „Discu­
tarea acestor probleme — a declarat
rinţei a arătat câ singura parte care a V. A. Zorin - - locţiitor a l m inistrului
supus Com itetului celor 18 un pro gram Afacerilor Externe ai U.R.S.S, în cadru!
concret realist şi pe înţelesul tuturor unei conferinţe de presă ţinută în seara
stnt ţările socialiste. Şi, recunoscîndu- zilei de 23 m artie — va contribui, fără
se acest fapt, la Gasa Presei se spune îndoială, la întărirea încrederii între
că propunerile sovietice sînt ca o oglin­ state şi va înlesni prin aceasta înche­
dă de cristal veneţian în care se vede ierea tratatului cu privire la dezarm a­
rea generală şi totală“.
g en erale. şi totale, în timp ce propu­
nerile ţărilo r N.A.T.O. prezintă dacă nu Pentru ţa ra noastră, m em bră a Go­
o oglindă afum ată, cel puţin una în­ m itetuiui celor 18 sta te pentru dezar­
ceţoşată cu rare şi mici pete m ai cla­ mare. este o m arc satisfacţie faptul că,
re, Dacă vrei să vezi într-adevăr viito­ . sprijinind din toaiă inim a proiectul de
rul luminos al omenirii nu este cituşi tra ta t sovietic de dezarm are generală
dc puţin greu de ales oglinda în care şi totală sub un strict control interna,
să te uiţi. ţional, ea îşi aduce contribuţia concre­
tă la bunul m ers al conferinţei de la
Ultima şedinţă plenară din această Geneva. Vineri, cele trei propuneri ale
săptăm înâ a conferinţei a perm is adop­ delegaţiei rom îne au fost adoptate ca
tarea unor im portante hotărîri de pro­ bază de lucru a G om itetuiui celor 18.
cedură. S-a stabilit că principala sarci­ A ceasta vădeşte justeţea atitudinii pe
nă a Gomitetuiui este realizarea acordu­
care s-a situ at chiar de la începui Re;
lui cu privire la dezarm area generală
publica Populară Romînă. D elegaţia
noastră are num eroase contacte atît in
plinirea hotărîrilor P.C.U.S. şi glementarea paşnică a proble­ şi din oraş se evacuează tru-:
turii, de sporirea producţiei, a
livrărilor şi de păstrarea pro­
duselor agricole şi a materiilor
prime. '•
In regiuni, ţinuturi, republici
autonome şi unionale se înfiin­
; • '*
S-a prevăzut, de asemenea,
crearea unui comitet unional
pentru agricultură1, care va fi
condus de un vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. Principala funcţie a
acestuia va fi organizarea con­
trolului operativ asupra înfăp­
tuirii directivelor partidului şi
guvernului în problemele agri­
culturii, atît în centru cit şi la
faţa locului.
IN A L G E R IA : Fasciştii au trecu t la acţiuni
făţişe de rebeliune
ALGER 24 (Agerpres)'. —
Ştirile sosite în cursul nopţii liune, Ia atacuri armate îm potri­
peste măsură de încheierea a-
cbrduriior de la Evian,* d em en ­
tele fasciste din cadrul O.A.S. au
tul.
Aceeaşi agenţie anunţă că Andres
Fram inî, reprezentant al opoziţiei, ales
g u v ern ato r al provinciei Buenos Al*
res cu prilejul alegerilor din 18 m ar­
tie şi care, prin hotărîrea de anulare
a rezultatelor acestor alegeri, a fost
privat de dreptul dc a-şi ocupa func­
ţia, a adresat Comisiei O.N.U. pentru
drepturile omului şi O rganizaţiei S ta­
gerile. ; I datele incomplete, pînă la ora O.A.S. au atacat cu grenade au­
unu noaptea au fost înregistraţi tocamioane transportînd trupe
cadrul şedinţelor oficiale ale Comitetu­
lui celor 18, cît şi în a fa ra acestuia.
Ecoul cuvintării tovarăşului Gorneliu
Mănescu, m inistrul Afacerilor Externe
al R. P. Romîne, confirm ă to to d ată
creşterea prestigiului ţării noastre pe
arena m ondială care are la bază tocmai
acţiunile consecvente şi ferme ale sta-
tu!ui nostru, în direcţia consolidării
păcii, a înfăptuirii dezarm ării generale
şi totale.
înaintea începerii unei noi săptă-
inîni a conferinţei, cercurile inform ate
de Ia G enova consideră că deşi proble­
mele care stau în faţa Gomitetuiui ce­
lor 18 nu sîn t cituşi de puţin sim ple
şi uşor de rezolvat, prin eforturi co­
mune ele pot fi soluţionate. La aceasta
contribuie în prim ul rînd faptul că
U niunea Sovietică şi Statele Unite au
adoptat de comun acord principiile ge­
nerale cu privire la dezarm area gene­
rală şi totală, principii care reprezintă
o bază favorabilă pentru elaborarea
tratatului de dezarm are generală şi to­
tală. ]n al doilea rînd contribuie pre­
zenţa în Comitet a reprezentanţilor ce­
lor 8 ţări neutre care pot exercita şi
exercită de pe acum o influenţă favo­
rabilă , asupra rezolvării problemelor
dezarm ării. Trebuie însă avut în vede­
re şi făptui câ poziţia de pînă acum a
puterilor occidentale şi, îndeosebi a
S.U.A., au provocat îndoieli serioase
în ce priveşte dorinţa lor de a rezol­
va intr-adevăr problemele legate dc de­
zarm are. Absenţa de la Conferinţă
a Franţei, putere nucleară şi membră
a N.A.T.O., nu poate decit sublinia şi
m ai m ult aceste îndoieF.
R ină nu de m ult călăto ria om ului în eni sint ferm hotărâţi să res­
Cosmos părea un vis. De un an ea a
devenit o realitate. D ezarm area a de­
venit şi ea o problemă practică la or­
dinea zilei. Întreaga omenire aşteaptă
un acord de dezarm are generală şi to­
tală şî, după cum sublinia vineri, ziarul
francez „Le M onde““, „ţările reprezen­
tate la Geneva n u . trebuie să uite câ
sînt răspunzătoare de activitatea lor
în faţa întregii lum i“.
, N. PUICEA'
trim isul special Agerpres la Geneva
Nr. 2254
mmtwmvxmaBOKmaammmm
Plenara C.C. al P.S.U.G
BERLIN 24 (Agerpres). — linului occidental, să examineze
Intre 21 şi 23 martie a avut problema acordării ţărilor —
loc plenara C.C. al P.S.U.G. garante a dreptului de a acţio­
Walther Ulbricht, prim-secretar na ca un organ de arbitraj caro
al C.C. al P.S.U.G., a prezentat ar putea fi consultat dacă în­
raportul „Unele probleme im­ tre R.D.G., S.U.A., Marea Erita-
portante ale dezvoltării Repu­ nie şi Franţa s-ar ivi divergen­
blicii Democrate Germane“. ţe in privinţa comunicaţiilor cu
Vorbind despre pregătirea Berlinul occidental. In acest or-:
Tratatului de pace german, W. gan de arbitraj Uniunea Sovie­
Ulbricht a remarcat că cel care tică ar răspunde pentru găsi­
se pronunţă în mod serios pen­ rea căilor de reglementare îm-i
tru asigurarea păcii în Europa preună cu R.D.G. a problemei
trebuie să ajute în primul rînd litigioase respective. Guvernul
la înlăturarea rămăşiţelor celui R.D.G. consideră de asemenea
de-al doilea război mondial. posibil să ia cunoştinţă de re­
S.U.A. şi puterile occidentale comandările ţărilor-garante sau
îşi dau seama că nu pot împie­ ale organului corespunzător al
în interesul lor propriu să că în Berlinul occidental se li­
pele puterilor occidentale, •«""
Walter Ulbricht a subliniat că simbolic de trupe ale statele.,
problema garantării accesului neutre ca garanţie pentru Ber-:
linul occidental,
în Berlinul occidental este le­
gată de pregătirea tratatului W. Ulbricht a făcut în con­
de pace şi de reglementarea tinuare o serie de propuneri
problemei Berlinului occidental. drept prime măsuri în vederea
Plenara C . C. af P.C* clin Austria
VIE NA 24 (A g erp res). — Viitoarele alegeri, a declarat F. Furn-
După cum anunţă ziarul „Volksstim* berg în raportul său, trebuie transfor­
m e". Ia 21 şl 22 m artie 1982 îa V iena m ate într-un voi pentru neutralitatea
a av u t loc p len ara G.O. al P artid u lu i A ustriei.
Com unist din Austria. Plenara a dis­
cutat problemele pregătirii partidului în F. Furnbcrg a acordat o mare aten­
vederea alegerilor, pentru C onsiliul Na-J ţie problemei necesităţii intensificări»
ţional al Austriei, care vor avea loc în luptei îm potriva neonazism ului în Aus­
toam na acestui an, precum şi sarcinile
presei com uniste periodice. tria şi îm potriva forţelor care sprijină
n eonazism ul.
trecut la acţiuni făţişe de rebe­ ALGER 24 (Agerpres). —
Potrivit relatărilor agenţiei
cezi, a clădirilor autorităţ•jilor
franceze din Algeria. mare a activităţii teroriştilor din
După aprecierile agenţiei Al- O.A.S. care se străduiesc să sa-
boteze acordurile de reglemen­
gerie Presse Service, de la intra­ tare a problemei algeriene. In
rea în vigoare a încetării focu­ Alger cartierul Bad-el-Qued con­
lui îu AlgOria au căzui răpuşi de tinuă să răm înă complet izolat
re numeroase femei şi copii. casă. După cum se ştie, vineri au
Peste 300 dc persoane au fost avut loc în acest cartier violen­
rănite din cauza exploziilor cu te schimburi de focuri între ele­
bombe şi a altor acte teroriste. mente din cadrul „Organizaţiei
armate secrete“ şi trupele fran­
Pe străzile oraşului Alger fas­ ceze. Şi în cursul zilei de sîm-
bătă au fost înregistrate schim­
ciştii din O.A.S. au răspîndii buri sporadice de focuri în acest
cartier. în ultimele 24 de ore au
proclamaţii în care ameninţă pe fost arestaţi 50 de membri ai
soldaţii armatei franceze cu O.A.S. refugiaţi în acest cartier.
moartea dacă vor continua să sc
împotrivească O.A.Ş.-uluî.
In cartierul Bab cl Qued, lup­ Sîmbătă seara agenţia France
peste 15 morţi şi 150 de răniţi. franceze, precum şi sediul local
Agenţia France Presse relevă că al statului major al armatei
datorită schimbului de focuri franceze, din centrul Algerului.
deosebit de intens m ajoritatea Au fost înregistrate pagube ma­
celor răniţi continuă să se afle teriale.
în primejdie deoarece ambulan­
ţele militare nu pot pătrunde La Oran ultracolonialiştii con-
în acest cartier. tinuă să exercite controlul asu­
pra unor cartiere întregi ale
In după-amiaza zilei de vineri oraşului, efectuînd aşa-zise „o-
un grup de bandiţi ai O.A.S. au peraţii de control“, paralizînd
furat de la banca din Oran 2 mi­ în mare măsură activitatea por­
liarde 350 dc milioane franci tului şi aerodromului. In alte
vechi.
oraşe algeriene — Guyotville,
în Franţa bandiţii fascişti con­ Pointe Pescade şi Sili bel Abbes
tinuă să comită noi crime. La 23 — O.A.S. a săvîrşit spargeri de
martie au explodat bombe la bănci, furturi de arme, a pus la
Bordeaux, Paris şi Limoges. cale atentate cu bombe.
C o n fe rin ţa d e p re s a
a lui M o h a m m e d Y a z i d
RABAT 24 (Agerpres) TASS te şi reacţionare constituie sin­
transmite : gurul pericol în Algeria. Ele ac­
ţionează împotriva viitoarei Al-
La 24 martie, ministrul Infor­ gerii şi împotriva Franţei.
maţiilor al Guvernului Provizo­
riu al Republicii Algeria, Mo- Situaţia este serioasă, îndeo­
hammecl Yazid, a organizat la sebi in închisori unde se află
Rabat o conferinţă de presă in mii de deţinuţi politici. Ei sint
cadrul căreia a informat că ameninţaţi de temniceri care
GPRA a terminat discutarea sînt membri ai OAS sau se află
problemei luării de masuri prac­ sub influenţa acestei organiza­
tice pentru îndeplinirea acor­ ţii. Trebuie să se împiedice ca
dului franco-algerian in perioa­ deţinuţii politici să cadă victi­
da de tranziţie. mă atentatelor din partea tem ­
nicerilor sau samavolniciei or­
Hotărârea privitoare la înceta­ ganelor judiciare.
rea focului, a spus el a fost
adusă la îndeplinire pretutin­ Mohammed Yazid şi-a expri­
deni in Algeria. Ostaşii algeri­ mat convingerea că instituţiile
care vor fi create in perioada
pecte acordul semnat. Mai mult dc tranziţie, vor- contribui la
decit atit, poporul algerian păs­ stabilirea orclinei pretutindeni,
trează disciplina şi calmul în inclusiv in oraşele Alger şi
ciuda provocărilor OAS. Oran. La stabilirea ordinei tre­
buie să participe de asemenea
Ordinea, a spus in continua­ forţele armate algeriene, aşa
re Mohammed Yazid, n-a fost cum prevede acordul de la
încă restabilită în oraşele Al­ Evian.
ger şi Oran. Elementele fascis­