Page 85 - 1962-03

p r ö ie t ä ir m x t o s t e T x n m a , ü hitt-v ä j Se reduce preţul de cost

al produselor

* Spori (p ag .'2 -a) ooooOOOOOOOOOOCK Partidă fruntaşă <x>oo-oooo ooo©
oooo
* Cartea — larg difuzată.

o Mai aproape (le cerinţele consu- o Cu ocazia consfătuirii de tul că in luna respectivă a g

inatorilor (pag. 3-a) 9. producţie ce a avut loc la realizat o economie de circa oo
g C.F.F. Orăştie pentru anali- 3.000 lei. Aceasta, prin tran- oo
EGIONAL P.M.R HUNEDOARA SI A l SFATULUI POPULAR REGIONAL * Pentru a călători confortabil, o sa activităţii pe luna februa- sportarea la rampele de in- g
rapid (pag. 3-a)
o rie, a fost declarată fruntaşă scârcare a oooo
» Da peste hotare (pag. 4-a) $ in întrecerea socialistă parti-
9, da de tren condusă de co- care înainte
Anul XIV. Nr. 2255 Marţi 27 martie 1862 4 pagini 20 bani g muniştii Viorel Ciolocoi şi masei lemnoase'
era folosită pen­

tru racoanţe. ooooooooooo

A. OLARU

corespondent

sportului, cupelor pentru ele­
vatoarele de brut“ a lăcătu-
CALITATEA — OBIECTIV P R IN C IP II Economii prin inovaţiio Ioan Olaru. Unul din merite-
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE
0 le acestei partide este şi fap-

Una din căile folosite de
preparatorii din Petrila pen­

tru realizarea de economii la şului Nicolae Spirache. Acea- %

preţul de cost este şi aplica­ sta din urmă, aduce o eco- %

rea de inovaţii. Printre ino- nomie antecalculată de 3.000 g
oooooOooooo
M in e re u cu confm uf Nici un vagonet de minereu rebutat '6 naţiile aplicate de curbul aici lei.
o se numără: „Modificarea ac- Inovaţiile' amintite contri­
fot mai bogat Iniţiativa „Nici un minereu rebutat es­ cău. Ion M. Popa. 9 ţionârii schipului“, realizată
vagonet de minereu te în continuă creş­ Pavel Bolovan şi g de tehnicianul Augustin Ca- buie de asemenea la uşura­
Colectivul sectorului II al mi- rebutat“ pornită de Ioan Bănuţ, nu au g 7moş şi lăcătuşul Aurel Ian- rea muncii fizice şi sporirea
««•?kTeliuc s-a angajat să rea- minerii din Teliuc tere. Folosind puş- rebutat. in perioada o cu. care aduce o economie considerabilă a productivită­
l !np încă în cursul acestui an carea selectivă, nu­ I ianuarie—20 mar­ o antecalculată, de 54.000 lei.
dă rezultate iot mai o0 pe an şi „Raţionalizarea tran- ţii muncii.
picii de creştere a conţinutu- bune. Numărul bri­ meroase brigăzi prin­ tie, nici un vago­
,i de metal în minereu prevă- găzilor care nu au tre care cele con­ C. BADUŢĂ ooo
jţi pentru anul 1965. In scopul duse de Constantin
c o re s p o n d e n t

?alizării angajamentului au nici un vagonet de Popa, Ioan Enăş- net de minereu. oO0 0 0 0 0 0 0 <>0 0 0 0 0 0 0 0 <xx>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

/ost luate o serie de măsuri pen­ F ru n ta ş ii ealităţss Şedsrafa Comätelulu? regional
tru mai buna organizare a mun­
cii în abataje, aprovizionarea M inerii din b rig ad a lui Nicolac D ănăilă. din sectorul II al minei Teliuc. de Cruce roşie
dcsfdşurind o întrecere susţinută, au reuşit să ciştigc titlul dc fruntaşi ai
locurilor de muncă cu materia, calităţii pc sector. Ei au reuşit acest lucru d a to ria conştiinciozităţii cu care Comitetul regional de Cruce giunii, munca organizatorică a
au m uncit şi grijii pe care au m anifestat-o faţă dc calitatea m inereului. Din roşie a ţinut, de curind, o şedin­ secţiilor de Cruce roşie, activi­
le şi scule, aplicarea puşcării abatajul lor au plecat la su prafaţă num ai vagonete cu m inereu bun. P entru suc­ ţă cu preşedinţii şi secretarii tatea grupelor sanitare, despre
selective şi alegerea cu grijă a cesele obţinute în realizarea sarcinilor de plan, îm bunătăţirea calităţii m inereu­ comitetelor raionale şi orăşe­
sterilului din minereuri in fron­ lui extras etc\, b rig a d a a fost prem iată din fondul dc I la su lă cu sum a de neşti din regiunea noastră. activitatea posturilor sanitare
turile de lucru.
700 lei. .Tn prim a parte a şedinţei, tov. etc.
Datorită măsurilor luate şi en- H | dr. Teodor Bădău, preşedintele In încheiere, tov. Nagy Etelca,
tuziasmului cu care se munceş­ In seclorul III
Comitetului regional de Cruce secretara Comitetului regional
te, colectivul acestui sector obţi- Şi în acest sector al minei Te­ plan 3.053 tone minereu. Brigă­ roşie, a făcut o expunere în le­
liuc se obţin realizări bune pe gătură cu lucrările celui de-al de Cruce roşie a prezentat pla­
ne rezultate bune în munca sa. linia îndeplinirii şi depăşirii zile conduse de losiî Moţ şi Ni- Ill-lea Congres al Crucii roşii, în
In primele două luni ale acestui planului de producţie şi a îmbu­ colae Costinaş, care au extras care a arătat printre altele, nul de muncă a comitetului re­
nătăţirii calităţii producţiei. Iri peste plan 218 tone minereu, nu
an, pe seama creşterii conţinu­ primele două luni ale acestui an, au, in perioada amintită, nici un aportul adus do organizaţiile din gional pe anul curent.
tului de metal în minereu şi a
depăşirii planului de producţie, In scopul însuşirii mai temeinice a metodelor înaintate de regiunea noastră în îmbunătăţi­

s-a dat peste plan 740 tone me­
tal, cu 108 tone mai mult decît
prevede angajamentul pe lunile

amintite. minerii de aci au extras peste vagonet de minereu rebutat. cultivare a legumelor de către brigadierii din gospodăriile co­ rea muncii sanitare.

loan Moga I I şi Nicolao Precup lective din regiune, la Staţiunea experimentală din Geoagiu După discuţiile purtate pe
s-a deschis un curs de şase luni. marginea expunerii, a fost pre­
zentat un ciclu de lecţii in legă­
In foto: Un grup dc cursanţi efectuind lucrări practice in

nu mai reh sera staţiunii. tură cu situaţia sanitară a re­

Ioan Moga II nici nu bă­ Directivele C.C. al P.M.R. cu început trebuie să fi atent, pc sin L E 71 "Hiiiiiiiiiiiiiiiiim
nuia că-i urmărit. Luă de pe privire la criteriile principale urmă insă te obişnuieşti...
masă două şicuri (elemente de ale întrecerii socialiste, şi, ori- — Hm, ce înseamnă să ai ex­ H‘!!IIIHIIi!!llllll!ll
lll!lll!il|l|llllll)l!i|

i piele din care sint confecţio­ care ar fi fost motivul, faptul perienţă / — exclamă Moga u n imubicsîUm* aieeaiafleiiii In excursie

c nate anvelopele pentru min- că la secţie se dădea rebut, mai mult ca pentru sine, după 3ilele trecute a avut loc o şedinţă lărgită a comitetului de Zilele trecute, comitetul sindi­
gile de volei), le apropie una s-au anvelopele erau trimise prima pereche de şicuri cusu­

de alta şi le prinse in scau­ înapoi de la control pentru re­ tă după toate indicaţiile. partid de la oţelăria Martin nr. 2 a C.S. Hunedoara, în catului al uzinei „Victoria“ din

nul de curelar pentru a le paraţii, era considerdt o pată ...Nicolae Precup a avut Şl care s-a analizat preocuparea pentru ridicarea nivelului tehnic C ălana organizat cu muncitorii,

coase. Apoi, cu mişcări obiş­ pentru colectiv. De aceea, co­ cl parte de aceleaşi sfaturi. şi cultural al oamenilor din secţie. Cu acest prilej s-a scos în tehnicienii şi inginerii de la sec­

nuite, începu să le împungă cu munistul Victor Duma. fruntaş Intr-una din zile însă, deşi an­ evidenţă faptul că au fost găsite forme eficace dc învăţămînt ţia turnătorie o excursie de o zi
velopa era cusută după toa­ profesional, ca organizarea' cursurilor profesionale dc ridicare a prin O.N.T., la Cluj. Cei 48 de
sula, tntroduclnd, prin găuri, în întrecerea pe profesii de te regulile, la probă ieşise calificării, lectorate tehnice etc. excursionişti au vizitat grădina
cu ambele mUni, cele două mat multe luni consecutiv, s-a ovală. botanică, monumentele istorice
S-a hotârit, între altele, să fie încadraţi toţi muncitorii ale oraşului şi au vizionat la
ace cu aţă. După fiecare pe­ anagajat să-i ajute pe noii ve­ — Ei, ce s-a intimplaî iară? secţiei în cîte o formă de învăţămînt, astfel ca în cel mal Teatrul de operă şi balet opera
reche de împunsături, el tră­ niţi să pătrundă cit mai re­ scurt timp să se realizeze obiectivul „Nici un muncitor necalifi­
gea cu putere capetele fire­ pede in tainele meseriei. —- il întrebă Duma văzindu-l cat“. Iu acest scop au fost stabilite deja masuri concrete, caic „Aida“ de Verdi.
lor pentru a se strlnge. Preo­ După întimplarea cu prici­ îmbufnat. au şi început să fie traduse în viaţă.
cupat de operaţia in sine, nu na, lui Ioan Moga nu i se C, VASILE
observa că pe măsură ce îna­ mai încreţeau şicurile. Dar an­ — Păi uite, am făcut tot uşa \
cum mi-ai spus, şi acuma mă < corespondent

inta cu cusătura, şicurile se velopele, uneori, tot i se mai trezesc că nu-i rotundă! ^ Zile de vacanţă Noi rp i !id.OMÍi edrfii feJmfeii

încreţeau. 'Abia la sfirşit îşi întorceau de la control. Moti­ Duma îi luă mingea şi o / Io suin io

dădu seama că toată strădania vul : ştifurile (aţele cu care examină cu atenţie. > Ccnduccrea Şcolii medii din De curind a avut Muncitorii întreprin­ anului şi piuă in pre­
Simeria, sprijinită de comitetul Ioc recepţia blocu­ derii. de industrie loca­ zent au fost vindute la
a fost zadarnică. Semnele fă­ erau cusute) apăreau printre — Da... Mi se pare că nu ) U.T.M., s-a preocupat ca vacan­ lui O 4 cu 24 de lă ,,Horia“ din Alba Iu- ştandul din întreprin­
apartam ente. Noile Ua manifestă un inte­ dere cărţi tehnice ia
cute pe cele două capete nu şicuri aidoma unor colţi de ţi-am. spus tot... ştii ce-ai fă- > ţa de primăvară să ofere elevi­ aparlam enie au şi res deosebit faţă de lec- valoare de peste 2.000 Mica balerină din fotografia de
lor o odihnă plăcută şi instruc­ fost dale în foîo- faţă, face parte dintr-un ccix
se suprapuneau. înciudat, lăsă greblă. Ii era greu să găsească cut ? Ai cusut-o foarte bine, ) tivă. Astfel, la şcoală se expun ty.r.ct tehnică de spe- ici. Printre cei mai frec­ şcolar dc coregrafie de’ la Hu­
recenzii ale unor cărţi de lite­ nedoara ia c a re esle la fel de
să-i scape un oftat. singur pricina. îşi dădea toa­ dar la lemnul de întors te-ai ) .sirguiiicioasâ ca şi ¦ la carte.
Acum. se pregăteşte dc, specta­
Ce-i baiul nene Moga ? — U tă silinţa să coase atent, să cam grăbii... Ai tras de ea cu 5

întrebă Victor Duma, care-i nu facă găurile prea largi, dar toată putere şi s-au lungit ratură, se organizează audiţii sinţa iVumciioriWr ciălîtnte. Acest lucru venţi cumpărători se

urmări de peste masă toate degeaba. In cele din urmă, tot două şicuri. Asta-i rebut cu­

mişcările. Victor Duma l-a scos din în­ rat. Dar n-are nimic. Altădată muzicale pe discuri şi alte ac- constructori din ca- este dovedit şi de făp­ numără Nicolae Groza. colul ce urm ează să fie d s t pe

— Ia, uite şi matale ! ?... şi curcătură. cred că n-o să se mai intim - ţiuni interesante ce atrag un drul I.C.S.II. tui că de la începutul Gheorghe Popa şi alţii. scena şcolii, in fală colegilor ei.

nu-i prima dată cînd mi se — Ia coase nene Moga un ple... număr însemnat de elevi. Re- ______ r i ¦¦= ==

intimplă... pic. să vedem care-i baiul — Şi nu s-a mai întlmplat. De cejit, elevii claselor VI1I-XI au “ •i>hiVSWftBtfTraytflBUB*«
atunci a trecut mai bine de
— Păi vezi, ce-ţi spuneam ii rugă el. Şi, urmărindu l cu o lună. In toată această pe­ vizionat in colectiv, la cinemato­
rioadă nu s-a mai înregistrat
mai înainte? atenţie, văzu că ţine sula (care nici un rebut. Colectivul în graful din localitate, filmul so­ é n u im M a ittfie m te C M .
care lucrează Victor Duma n-a vietic „Pescuitorii de bureţi“.
şi, ocolind pe la capătul me­ arc profil rombic) pe înălţime.
sei, Victor Duma se apropie In zilele ce urmează, elevii
— Ajunge. Desfă acum sca­
de el. claselor V-XI vor avea prilejui

— Lasă-le pe astea la o par­ unul şi vezi cum a ieşit. ca, in cadrul excursiilor orga­

te şi ia altele. Acum. potri- — Tot rău !... mai primit înapoi nici o an­ nizate de şcoală, să viziteze
gospodăria agricolă colectivă din
f veşte-le la semne şi prinde-le — Fă] acum, cum iţi spun velopă de la controlul tehnic
ţ In scaun, aşa ca să rămină îngrijirea şî furajarea — factori importanţiSimeria Veche, întreprinderea
afară numai ca un cm... la eu. Ai grijă, ca de cile ori îm- al calităţii.
vezi, aşa se mai încreţeşte?... jungi, să ţii. sula pe lat, La GH. COMS UTA „Marmura“ şi oraşul siderurgiş- în sporirea productivităţii animalelor
tilor Hunedoara.

Orieît, e piele, şi dacă n-o , - ^ v . v v.v vn, >AV VVV

prinzi scurt e şi normal să se<j Cu cîiva timp în urmă, gos­ pinde în cea mai mare măsură siliul de conducere al gospodă>
podăria agricolă colectivă din sporirea producţiei animalelor. riei colective din Cut a prevă­
adune cînd tragi aţa. Dar asta i Apoldul de Sus. raionul Sebeş, Ţiuînd seama de acest fapt, con­ zut în planul de producţie asi­
analizînd- posibilităţile de care siliul de conducere al G.A.C., la gurarea unei baze furajere
nu trebuie să te mthnească. ^ dispune, a pornit valoroasa ini­ indicaţia organizaţiei de bază, a corespunzătoare. Concentratele
ţiativă ca în anul acesta să rea­ recrutat ca îngrijitori-raulgători
Aşa-i la început... *L lizeze 3,000 litri lapte jie cap de pe cei mai harnici şi pricepuţi formate din porumb, orz, ovăz
vacă furajată. Această iniţiativă crescători de animale din rîndul şi tarife vor fi asigurate în can­
Ioan Moga II lucra la sec- a fost îm brăţişată şi de către titatea de 262.000 kg. Pentru sti­
colectiviştii din Cut, raionul colectiviştilor. Şi roadele îngri­ mularea producţiei de lapte, ac­
fia sport a fabricii. „Siviion ţ Sebeş. Pentru a cunoaşte felul jirii bune a animalelor nu au în­ cent deosebit vor pune în acest
cum va fi realizat acest angaja­ târziat să sc arate. In primele an colectiviştii din Cut pe asi­
Bărnuţiu“ 'din Sebeş abia de ¦ ment, ne-am adresat tovarăşu­ trei luni ale acestui an îngriji- gurarea nutreţului suculent. Vor
lui Cornel Bitea brigadierul zoo­ toriî-mulgători Simion Bitea, Si- însiloza porumbul dc pe 80 ha.,
clteva zile. Cam în acelaşi ţ tehnic. Iată ce ne-a relatat e l : mjrtn Radu, Ilie Vasilca şi al­ sfecla de pe 10 ha. şi dovlecii
ţii, prin munca'conştiincioasă intercalaţi prin porumb de pe
timp venise şi Nicolae Precup., — Iniţiativa colectiviştilor din PC care au depus-o, au reuşit să 250 ha.
Apoldul de Sus de a realiza o mulgă zilnic între 10-14 litri lap-
Era firesc să facă greşeli. Toc- ţ producţie de 3.000 litri lapte pe Finul natural de pc 347 ha. şi
\ mai atunci însă, apăruseră şi cap de vacă furajată am consi­ te sau chiar mai mult de la \ a cel dc trifoi de pe 37 ha. îl vor
derat-o deosebit de preţioasă. recolta şi depozita în cele mai
t cile în lactaţie, cu un procent de bune condiţiuni.
Şi în sectorul zootehnic al gos­
Brigadă de bureă 'Andrei Nagy, clin sectorul II al minei Tupeni,. preUrind conducerea unei brigăzi ramase podăriei noastre se pot realiza grăsime între 4,5-5,3 la sută. — Acestea sint furajele nece­
in urmă a ridicat-o la nivelul sarcinilor de plan. In clişeu un schimb din noua sa brigadă. astfel de producţii. Rezultatele sare în perioada de stabulaţie,
d e se rv ire obţinute de noi în anul trecui,' Strădania lui Simion Radu de a spune tovarăşul Cornel Bitea.
vin să întărească afirm aţia mea. Ne vom strădui să nu avem de­
Lucrătorii magazinului „Ali­ realiza producţii sporite de lap­ loc pierderi deoarece în acest an
mentară“ nr. 4 din oraşul Pe­ Intr-adevăr, în anul trecut, sectorul zootehnic va spori cu
troşani s-au constituit intr-o gospodăria agricolă colectivă te este ilustrată şi în cele 50 zi­ încă 90 vaci. 44 juninci, 159 vi­
brigadă de buna deservire. Ca din Cut a realizat 2.258 litri lap­ ţele şi 300 oi. Pentru cum păra­
urmare, în acest magazin toţi te pe cap de vacă furajată. le muncă realizate numai în pc- rea lor, statul ne-a pus la dis­
lucrătorii se străduiesc să asigu­ poziţie credite. Pe lingă acestea
re o cit mai bună, rapidă şi ci­ — Din primul an de existenţă noada de la 1-15 martie a.c. noi vom contribui cu fonduri
vilizată servire a cumpărători­ proprii.
a G.A.C. noi am reuşit să obţi­ Dar pentru ca în acest an să
lor. De altfel, acest lucru îl de­ Pentru perioada de vară. ani­
monstrează şi faptul că în luna nem o producţie de 2.258 litri realizăm o producţie de 3.001) malele vor fi ţinute pe păşune
februarie magazinul şi-a depă­ în tabere de vară. împletind în­
lapte. Această realizare ne-a do­ litri lapte pe cap de vacă fura­
şit planul cu 20 Ia sută, reali- grijirea atentă a animalelor cu
zînd totodată economii la peri­ vedit că printre factorii de ba­ jată nu este suficient numai ca
sabilitatea admisă de 4.500 lei. o hrănite raţională şi o selecţie
ză care au contribuit Ia obţine­ Ia loturile noastre de vaci să lu­
Toate acestea sint roadele rea producţiei amintite, face creze îngrijitori-mulgători har­ riguroasă, sîntem siguri că în
strădaniilor tovarăşelor vînză- parte şi îngrijitorul-nmlgător.
toare Ana Doboş, Doina Benea De felul cum el îşi dă silinţa să nici şi pricepuţi. Trebuie să or. acest an vom realiza 3.000 litri
şi Ileana Lăncrăjan. îngrijească şî să furajeze ani­
malele, să le mulgă şi să res-, ganîzăm şi o bază furajeră care lapte pe cap de vacă furajată.
e . IOAN pecte regulile zooigieijice, de­
să satisfacă în cele mai bune I. COSTEA
corespondent
condiţii nevoile de hrană ale

animalelor.

Intr-adevăr aşa cum ne reia

tează brigadierul zootehnic, con­