Page 87 - 1962-03
P. 87
Nr. 2255 DRUMUL SOCIALISA\ULUl pn<j. 3
0?a>i
^ K srvRs^T^ ^ x^ y ^ rii^ ^ASi^A &i3xejK8S!BXBS3íQM!íiui!Xitzxk'?&!s!x\ MngreMBgageEmMBMMBBaCToaeaenigCTogiBg^TOgrawnaEB^gw^
Pentru a călători Calcule îmbucurătoare C artea — la rg difuzată
confortabil, rapid f La fabrica „Simian Bămu- Moldovan a început să lucre Cartea este unul din mijloa cap de locuitor între 3,50—3,80 28 MARTIE 1962
ţiu“ din Sebeş se execută ze din primele zile ale lunii cele importante pentru ridica lei. E o situaţie ce trebuie să fie
Pretenţiile călătorilor care fo iVădeauu Augustin, de la auto poşete de diferite sortimen ianuarie cu cîţiva oameni noi. rea nivelului politic, cultural şi îndreptată neîntîrziat, prin reor Programul I: 5,30 Jocuri popu
te. Aceste bunuri de larg con Totuşi şi-a luat angajamen tehnic al oamenilor muncii. Prin ganizarea colectivelor de difu lare româneşti şi ale minorită
losesc autobuzele sînt din ce în baza Brad. Cele mai multe nea sum pot fi văzute des in ma te concrete, mobilizatoare. grija partidului şi guvernului zori voluntari în special la ex ţilor naţionale; 6,10 Clntăm
gazinele din regiunea noas Printre altele s-a angajat să editurile pun azi la dispoziţia ploatările miniere, preparaţia viaţa 'nouă a satului; 6,30 Emi
ce mai mari. Ei vor să ocupe un junsuri le fac însă unii taxa tră şi din ţară. Datorită pri depăşească sarcinile de plan oamenilor muncii milioane de Petrila, şantierele de construc siunea pentru s a te ; 6,45 Ciu
ceperii cu care sînt executa în fiecare lună şi să dea pro cărţi, în tiraje necunoscute în ţii, O.C.L., cooperativele meşte tă orchestra de muzică popu
loc pe o bancă curată, vor ca tori care încearcă fel şi fel de te, ţinlnă cont de gusturile duse numai de bună calitate. trecut, în condiţii grafice mult şugăreşti etc. Printr-o colabora lară a Sfatului popular din
şi pretenţiile mereu crescîn- Componenţii brigăzii, printre superioare. Concomitent cu re mai strînsă cu bibliotecile şi Giurgiu; 7,15 Muzică de estra
iarna să fie autobuzul încălzit metode pentru a-şi însuşi în mod de ale cetăţenilor, fabrica care Elisabeta Balog, 1Kast aceasta se creează şi condiţii din staţiile de radioficare din loca dă ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45
şi-a căpătat un bun renume. Viorica şi ceilalţi, ştiau că ce in ce mai bune pentru răs- litate care să popularizeze ulti Salut voios de pionier; 8,30
iar vara să aibă ventilaţie co necinstit o parte din venitul în Dar cine sînt cei care exe se vor întrece cu alte bri pindirea cărţii, printr-o largă mele noutăţi, cu sprijinul orga Muzică de b a le t; 10,03 Teatru
cută aceste bunuri de larg găzi mai experimentate şi reţea de librării şi biblioteci. nelor locale, se pot obţine re la microfon „Broadway Melody“
respunzătoare, vor ca persona treprinderii. De obicei ei înca consum ? animate de aceeaşi hotărire. de Jura Soyfer, traducere şi
In secţie sint brigăzi ca ace Librăriile şi bibliotecile din zultate mult mai bune. adaptare radiofonică de Petre
lul de bord să se poarte cuviin sează banii şi nu taie bilete; Intrînd In secţia marochi- le conduse de Daria Herta, Valea Jiului au obţinut în acest Sava B ăleanu; 12,00 Din cîn-
nărie o brigadă iţi atrage in Rozina Navrady, Rafila Sân an unele succese importante in Condiţii sînt create. In toate tecele şi dansurile popoarelor;
cios. Şi pe bună dreptate. Astăzi sau taie bilete de valoare mal mod deosebit atenţia prin ra tei şi altele, care nu se lasă ceea ce priveşte difuzarea căr 12,30 Muzică de estradă; 14,30
piditatea şi iscusinţa cu care uşor întrecute. De aceea, ţii ; pe primul loc situîndu-se aceste localităţi în ultimii ani Muzică populară din Ardeal ;
tot ce se face în ţara noastră mică, rcvîn'd unele bilete luate lucrează. Este vorba de bri încă de la început, membrii librăria „Ion Creangă“ din Pe 15,40 Solişti şi formaţii de mu
gada condusă de tov. Rozina brigăzii conduse de Rozina troşani (responsabil Roman numărul cititorilor de carte în zică uşoară; 16,15 Vorbeşte
e pentru ei, pentru cei ce mun înapoi de la călători etc. Aşa au 'Moldovan. Deşi e formată Moldovan au folosit fiecare Francise), care a reuşit să atin Moscova; 17,15 Potpuriuri de
mimai din 5 muncitori şi a minut din plin. Rezultatele gă în prezent cifra medie de scrişi la biblioteci a crescut in muzică uşoară romînească: 17,30
cesc, pentru călători. Aşadar, o procedat taxatorii Necşa Nico- luat fiinţă abia la începutul nu au întîrziat să se arate. difuzare de carte pe cap de lo
lunii ianuarie a.c., brigada a După orele de muncă se fă cuitor în valoare de 15,04 lei. La medie între 20-35 la sută. Aces fn slujba p atriei: 18,00 Muzică
călătorie confortabilă nu mai e lae, Petruţ Cornel, Calotă Paula, reuşit să obţină rezultate deo ceau calcule. această realizare a contribuit în
sebite în muncă. Şefa de bri bună măsură organizarea unui ta e un argument care arată populară romînească interpre
un lux, ci o necesitate, dictată Ghilean Ioan, Foghiş Mariţian, gadă, tov. Rozina Moldovan, — Şi astăzi am muncit bi larg colectiv de difuzori volun
tari In întreprinderi, precum şi că a sporit interesul minerilor tată de Vasile Cănănău şi Iosif
de un nivel de trai într-o con Negruţ Ioan, Poenar Viorel,’ Pa- lucrează de mulţi ani In fa ne, spunea cu mindrie şefa unele acţiuni de masă de popu
larizare a cărţii, ca ştanduri pentru citit, că se poate munci Mihuţ: 18,20 Poşta muzicală ;
tinuă creştere. vel Constantin şi alţii. La ce duc brică şi a fost declarată de de brigadă. permanente în întreprinderi, re 21,15 Cine ştie cîştigă (reluare).
cenzii, prezentări de cărţi, ex mai bine în ceea ce priveşte şi
Be aceea, partidul şl guvernul toate acestea ? înainte de toate multe ori fruntaşă in produc Calculele făcute 'de la în poziţii permanente şi ocaziona
le, întilniri cu cumpărătorii etc. difuzarea cărţii prin librărie, că
au luat mulţi- ^ _ 5SS5ai™^5:!= _____________ la o importantă ţie datorită rezultatelor bune ceputul anului şi pină acum
Dintre difuzorii de carte frun sînt garanţii reale pentru reu
ple măsuri pen sustragere valo. înregistrate. Existau însă une au fost cit se poate de îm taşi din Valea Jiului pot fi
amintiţi tov. Feru Victor de la şita acestei importante acţiuni.
tru îmbunătăţi Sfuem nări rică din avutul le brigăzi in care majorita bucurătoare. In lunile ianua I.C.M.M. Petroşani şi Enuică
rea transportului obştesc, ilar în Ioan de la C.C.V.J, care au vîn- I. RUSTICEANU
tea celor care o compuneau rie şi februarie, brigada a dut cărţi în valoare de peste
în comun. Drept _____________ al doilea rind la 12.000 lei, Ferenczi Mihai de la îndrumător regional de carte.
atinseseră un înalt grad de 'depăşit planul de producţie Sfatul popular orăşenesc cu
urmare, în re ... .......... neplăceri pen cărţi difuzate în valoare de
calificare, iar altele, care cu cu 20 la sută şi a executat 10.000 lei. Munteanu Floriea de
giunea noastră apar noi şi noi tru călători; un călător care a Ia termocentrala Paroşeni care
toate strădaniile, rămineau mimai lucrări de calitatea a vîndut cărţi de peste 13.000
trasee deservite de autobuzele plătit biletul, dar care nu l-a lei şi alţii din Lupeni, Uricani
in urmă. In urma propuneri l-a. Cu aceste rezultate a şi Lonea.
I.E.T.A., iar cele vechi se prelun primit, devine — în cazul cînd
lor făcute de majoritatea ocupat primul loc pe secţie. Cu toate aceste rezultate, în
gesc sau sînt dotate cu un nu e controlat — contravenient pa
muncitorilor, s-a hotărit ca Dar brigada este hotărîtă să unele localităţi ca Vulcan, Pe-
măr sporit de curse. Măsuri im sibil de pedeapsă. Şi de aici se
in brigăzile fruntaşe să fie obţină rezultate şi mai bune, trila şi Aninoasa, munca de răs-
portante au fost luate pentru nasc discuţii interminabile şi
repartizaţi tineri mai puţin astfel ca la încheierea pri pîndire a cărţilor prin librării în
reducerea costului călătoriilor neplăcute în autobuze, se pierde
experimentaţi care, îndrumaţi mului trimestru să ocupe un rîndul minerilor este cu totul
efectuate cu ocazia deplasării la timp pentru încheierea procese
şi ajutaţi, să dea un randa loc fruntaş pe fabrică. sub posibilităţi. Aici abia s-a
locurile de muncă, acordîndu-se lor verbale etc.
ment sporit. Aşa cu Rozina V. AL BU ajuns la o difuzare a cărţii pe
în acest scop abonamente dife Se mai întîlneşte însă şi un
renţiate în timp şi spaţiu ; s-a alt aspect, la fel de neplăcut. S r ţi& e ta e o le .
înlocuit sistemul de plată pe zo Unii călători pactează cu taxa CINEMATOGRAFICE
ne a abonamentelor cu sistemul torii necinstiţi, sau pur şi sim
pe kilometru. plu se sustrag de la plata bile 28 MARTIE 1962
La rîndul său, personalul tului de călătorie. Ii putem da DEVA: Clinele din mlaştină Drumul partizanilor — cinema-
I.R.T.A. îşi face tot mai con exemplu pe cetăţenii Topiţer Io- — cinematograful „F. Sirbu“ ;
ştiincios datoria. Şoferi ca Ba sif din Teliuc şi Nichita Ileana Frumoasa Lurette — cinemato tograful „Flacăra“; SIMERIA :
dea Zabei, Răducanu Nicolae, din Deva, cărora organele de graful „Patria“: HUNEDOARA: Tracul unui actor - cinemato-
Bîseă Vladimir, Kadar Ştefan, control ale I.R.T.A. le-au înche Circul fără cupolă — cinemato graful „I. Pintilie“ ; HAŢEG:
Opincaru Ioan II şi alţii, sau iat procese.verbale de contraven graful „Victoria“; SEBEŞ: Cai Cerasella - cinematograful
taxatori cum sînt Suciu Gavril, ţie, fiind găsiţi fără bilete. De dul — cinematograful „Progre „Popular‘ BRAD: Oameni pc
Ilăprian Vasile, Pop Gheorghe, sigur şi acest fapt duce la dis sul“ ; Garibaldi — cinemato gheaţă — cinematograful „St.
Scheau Ioan, se străduiesc să cuţii neprincipiale, la pierdere graful „M. Saăoveanu“ ; PE roşie“ ; LONEA Principiul su
asigure călătorilor o călătorie de timp pe traseu, la crearea TROŞANI : Pace nouhti venit prem —- cinematograful „Mine
confortabilă, rapidă şi în depli unei atmosfere neplăcute în rîn- — cinematograful „Al. Sahia“: rul“; TEIUŞ: Un strigăt in
ne condiţii de siguranţă a circu durile călătorilor. Tom degeţelul — cinema stradă — cinematograful „v.
tograful „7 Noiembrie“: ALBA Roaită“; ZLATNA: FU bun pi-
laţiei. Pot fi înlăturate aceste defi IULIA : Marele război — cine
matograful „Victoria“; Stele in nă la moarte — cinematograful
Din păcate însă, în transportul ciente ? Desigur. E nevoie însă plină zi — cinematograful „23 „Muncitorul“ ; IL IA : „Pescuito
în comun cu autobuzele I.R.T.A. ca la I.R.T.A. să se manifes August“; ORAŞTIE: Umbre albe rii de bureţi — cinematograful
îşi mai fac loc deficienţe. Pri te mai multă grijă la angajarea — cinematograful „V. Roaită“; „Gh. Doja“; APOLDUL DE
mim încă la redacţie scrisori din taxatorilor. Să nu se încredin SU S: Vaca şi prizonierul — ci
partea oamenilor muncii în care ţeze această funcţie oricui! De nematograful „23 August
se critică faotul că un autobuz asemenea, conducerile autobaze
sau altul a întîrziat, că taxato lor, organizaţiile de partid de
rul n-a tăiat bilete deşi a înca aici, au datoria să desfăşoare o
sat banii, că autobuzul a fost susţinută, muncă de educaţie tr oooo5o5coooo> WOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOC
murdar etc. Cu alte cuvinte mai special în rîndurile personalului
există cazuri cînfl călătoria nu e care deserveşte autobuzele. ÎNTREPRINDEREA SIDERURGICA SE STAT
„VICTORIA“ CALAM......... ~ ~
d«loc confortabilă, ba chiar ne Intr-o măsură substanţial"
cu sediul în oraşul Călan, regiu nea Hunedoara,
plăcută.. Cine se face vinovat de pot însă contribui la îmbunată aduce la cunoştinţa celor in teresaţi că în ziua de 15 aprilie
ac«st lucru ? ţirea transportului în comun că
In multe cazuri personalul de lătorii. Ei trebuie să ia atitudi
bord. Mal sînt şoferi care întîr- ne hotărîtă, combativă, împotri.
va taxatorilor fraudulos!, a ace
?,ie nejustificat plecarea autobu lor persoane care se sustrag de ¦¦¦ , ‘V ' 'i ooooooOooXO0 1962“O«OopDuureannonutp8rpăuoosssepttoodcvsdeauteupmţraiminraeieadsaitesr.I.tnuu.rm.Cr.u.plma.o.eOi.căpn.ş.att.etorN.lrn.ui.au.tl.rC.rIe.a.usîl.nUto..astr.er.eţR.piem.i.ppu,.S.iorr.c.iaso.n.trc.ud.es.re.-e.igrr..aii.dieze,eu,mn aiştri ooooooooooooooooooooooooo
zului cHn staţii, sau dimpotrivă la plata biletelor. Este o datorie
o iau înaintea graficului; sau a fiecărui om cinstit să contri hr*:-.::-:-:::
au o atitudine necorespunză buie la eliminarea acestor nea
toare faţă de călători. Intre junsuri, la apărarea avutului
aceştia sînt şoferii: Vovea
Gheorghe, de la autobaza Hu obştesc, la îmbunătăţirea condi
•••*•L• •'•f-.«'*' '? '.ţ A '; >.
nedoara, Fodor Gheorghe de la ţiilor de transport în comun. ooo o două posturi de maiştri la maşini unelte,
autobaza Deva, Guş Dorel şi ‘®‘> ... >. A> NICULESCU o un post de maistru la re paraţii mecanice,
o un post de maistru la reparaţii electrice,
e două posturi de maiştri la întreţinere mecanică,
Pregătesc noi cadre de nmancifon
(9 două posturi de maiştri la întreţinere electrică,
© trei posturi de maiştri la furnale,
o opt posturi de maiştri cocsari,
caSîfscafs o cinci posturi de maiştri turnători.
In scopul pregătirii de noi cadre de a fost am enajată o clădire care â fost Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute (leg
m uncitor: calificaţi, la I.M. Teliuc au CH.C.M. 1061/1959.
fost deschise acum cîieva ziie noi dotată cu mobilier corespunzător. C ursu 2 înscrierile se fac pină în ziua de 5 aprilie 1962 la serviciul ooo
cursuri de calificare pentru m ineri şi
ajutori mineri, artificieri, electricieni, rile se ţin de două ori pe săptăm înă şi ycadre şi învăţămînt al întreprinderii. g
lăcătuşi, excavatorişti ele. In aceste
cursuri sînt cuprinşi 478 de muncitori. sîîit conduse de ingineri şi tehnicieni Vacile gospodăriei, colective din Cîlnic sînt bine îngrijite. Multe exemplare dintre ele dau Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic la servi, g
zilnic cîte 25—30 litri lapte.
Pentru buna desfăşurare a cursurilor, din cadrul exploatării. ?ciul cadre şi învătămint. $
IN CLIŞEU : O parte din vacile G.A.C. din Cilnic. oOooooooooooooooo’ ooooooooooooocooooooooooooooc oooocoo
N. LUCACI
corespondent
Conferinţa Uniunii raionale a MAI APROAPE DE CERINŢELE lor din cooperaţie de la un Ioc
cooperaţiei de consum din ra -cLS' ¦*L><13> <L>O O <?>«áfr-<H>-«$»<©»¦¦<*> O <*><?L><L>"'L><&*<&><L><L> ' -SO<L>«O»'«3> <3^ de muncă la altul, fiindcă prin
ionul Brad, care şi-a desfăşurat cuf, faţă de ceilalţi ani, s-au aceasta se îngreunează desena
lucrările în zilele trecute, a ana făcut progrese însemnate şi in CONSUMATORILOR! rea promptă a consumatorilor.
lizat amănunţit activitatea co ’deservirea promptă a populaţiei
operativelor de consum din ra că mărfurile cerute. planului de desfacere cu amă n-au fost reasortate ritmic, cu cît cisa planificată. Totodată, ca planul de achiziţii, ca de alt Lipsurile semnalate se dato-
ion pe anul trecut. Cu acest nuntul, se poate observa că fel şi planul de contractări, să resc în cea mai mare parte fap
prilej, au fost scoase în evi Punind în centrul atenţiei lor singura unitate din raion care mărfuri specifice de sezon, nici mărirea stocurilor a contribuit fie realizat doar la o mică par tului că, membrii comitetului
denţă succesele de seamă pe preocuparea pentru satisface nu şi-a realizat sarcinile pre te din produse. executiv al Uniunii raionale, nu
care le-au obţinut lucrătorii rea cerinţelor de consum ale văzute este cooperativa „Dum chiar cooperativele din Brad, la depăşirea cu 502.000 lei a au controlat şi sprijinit îndea
din cooperaţia de consum, sub oamenilor muncii, o serie de brava“ din Baia de Criş, unde Pe drept cuvînt tov. Tovei proape conducerile cooperati
Îndrumarea permanentă a orga responsabili de magazine şi ges organizarea muncii a lăsat de Gurabarza, Vaţa şi Criscior, cu cheltuielilor de circulaţie. La Piesa, Paul Săbău, Avram Opri- velor în rezolvarea celor mai
nelor şi organizaţiile de partid, tionari printre care tov. Ana dorit. Dar, cifrele care ilustrea şa şi alţii, au criticat felul de importante probleme. In acea
pentru transpunerea în viaţă a Bartalan de la bufetul expres, ză îndeplinirea sau depăşirea toate că o serie de mărfuri so această depăşire se mai adaugă fectuos in care a muncit comi stă direcţie se poate arăta că
sarcinilor trasate de Congresul Avram Circo de la magazinul planului nu arată şi unele lip tetul executiv şi aparatul co nici organele Uniunii regionale
al III-lea al partidului. mixt, Cseh Ladislau de la ma suri. Numeroşi delegaţi la con licitate se găseau din abun şi pierderile înregistrate prin mercial din cadrul Uniunii raio a cooperativelor de consum nu
gazinul sportiv din Brad, Gheor ferinţă printre care tov. Gheor nale, pentru darea în folosin au făcut prea mult. O parte
Reţeaua comercială a raionu ghe Temeac de la magazinul ghe Furdui, membru al coope denţă în depozit. Această defi folosirea neraţională a mijloa ţă la timp a unităţilor comer din lipsurile arătate au fost cu
lui Brad s-a lărgit mult în anul alimentar din Baia de Criş şi rativei din satul Grosuri şi Iri- ciale cuprinse în plan, în spe noscute de către aceste organe,
trecut prin darea în folosinţă de alţii, au reuşit să-şi depăşească don Irinescu, preşedintele G.A.C. cienţă se datoreşte necunoaşte celor de transport. cial a spaţiilor de însilozări, mo dar nu s au luat măsuri de în
noi unităţi, iar altele au fost în fiecare lună sarcinile de din Brad, au arătat că, coope dul de amplasare nejudicioasă dreptare. Pe viitor, organele re
amenajate şi profilate. O dată plan. Pentru aprecierea muncii rativele de consum au fost apro rii în suficientă măsură a cerin O preocupare slabă a existat a unor obiective, deservirea în gionale ale cooperaţiei de con
cu aceasta, volumul mărfurilor depuse de către lucrătorii din ţelor consumatorilor, precum şi de asemenea pentru buna gos condiţiuni neigienice şi atitu sum trebuie să sprijine mai mult
desfăcute prin magazinele co cooperaţia de consum pe peri vizionate în prea mică măsură dinea necorespunzătoare a unor
operaţiei de consum a crescut oada care a fost analizată, în cu articole aşa-zise „mărunte“, neintoermrii la timp a comen podărire a ambalajelor. Ele îmbunătăţirea cativităţii apara
cu 22 milioane lei, faţă de anul afară de cifrele care au oglin dar de strictă necesitate pen gestionari faţă de consumatori, tului comercial din raionul
1960, reaiizîndu-se un benefi dit o creştere a volumului de tru desfăşurarea in bune con- zilor de către merceologii co- n-au fost manipulate cu grijă uşurinţa cu care au fost apro Brad. Este necesar totodată, ca
ciu net de peste 4 milioane lei. mărfuri atît la aprovizionare cit diţiuni a lucrărilor agricole. Deşi bate pierderile normale, precum noul comitet executiv al Uniu
Ca urmare a eforturilor depuse şi la desfacere, s-a pornit şi de se cunoştea faptul că specifi şi nu s-au recondiţionat la timp, şi dotarea slabă cu mobilier şi nii raionale, care a fost ales,
de lucrătorii din cooperaţie, a la măsura în care au fost sa cul raionului Brad nu permite aparate frigorifice a unor uni să-şi îndrepte atenţia spre stu
creşterii continue a sortimen tisfăcute cerinţele de consum’ mecanizarea in întregime a lu Conferinţa iar nerestituirea lor în terme tăţi. Au fost criticate de ase dierea şi satisfacerea deplină a
telor bunurilor de larg consum, ale oamenilor muncii. In acea nele prevăzute către furnizori, menea conducerile cooperative cererii de consum a oamenilor
a producţiei agricole, precum şi stă direcţie, printre problemele crărilor agricole, n-a existat o lor care nu au depus tot inte muncii. Imbunătăţindu-şi per
a veniturilor ţărănimii şi a sa importante care au fost dezbă preocupare satisfăcătoare pen raională a U.R.C.C» a dus la pierderi care se ridică resul pentru întărirea organiza manent metodele şi stilul de
lariilor muncitorilor, sarcina de tute, un loc însemnat l-a ocu tru aprovizionarea cooperative la peste 150.000 lei. Mai trebuie torică a unităţilor prin înscrie muncă, lucrătorii Uniunii raio
plan la desfacerea cu amănun pat modul de aprovizionare şi nale a cooperaţiei de consum
tul s-a realizat în proporţie de reîmprospătare continuă şi ope lor, acolo unde a fost cazul, cu Brad arătat că, deşi planul de desfa rea de noi membri şi încasarea — Brad, pot contribui în mai
101,4 la sută. In cursul anului rativă a unităţilor cu toate sor caiele, fiare pentru plug, şine cere la alimentaţia publică a la timp a fondului social. S-au mare măsură la realizarea sar
1961 s-au vîndut cu 45 la sută timentele de produse indus de batoză etc. semnalat numeroase lipsuri şi în cinilor pe care Congresul al
mai multe mărfuri industriale triale şi alimentare. fost depăşit, conducerile coope n i-lea al partidului le-a pus
decît în anul trecut, cu 18 la Din păcate, au fost cazuri ceea ce priveşte preocuparea în faţa cooperaţiei.
sută mai multe produse agri gtuUiind cifrele globale ale operativelor. Cu toate că au rativelor nu s-au preocupat su pentru calificarea cadrelor. Ma
cînd magazinele din satele de existat posibilităţi, uneori s-au ficient de lărgirea sortimentelor gazinele din satele Oclu, Baldo- Hotăririle adoptate de confe
cole, cu 17 la sută mai multe rinţă vor trebui aplicate cu
munte n-au fost aprovizionate ivit goluri şi în aprovizionarea de preparate din producţie pro vin şi Cărăstău. n-au putut fi stricteţe în practică, ceea ce va
ţesături, confecţii şi încălţămin deschise la timp deoarece nu au duce la lichidarea lipsurilor
din timp cu stocurile necesare centrelor muncitoreşti cu pre prie. Planul producţiei proprii semnalate, la valorificarea po
te, iar planul de desfacere la avut cadrele corespunzătoare. sibilităţilor locale de îmbunătă
de mărfuri pentru perioada de parate de carne, brinzeturi, con a fost realizat doar în proporţie Totodată, trebuie combătută ten ţire a comerţului şi Ia ridicarea
legume-fructe a fost depăşit cu serve etc. Necunoaşterea cerin de 65 la sută, ceea ce repre dinţa de schimbare a lucrători activităţii comerciale din raion
iarnă cînd accesul la aceste uni la nivelul sarcinilor.
18,5 la sută. Atît darea de sea ţelor de consum ale muncitori zintă numai 14 la sută din to
tăţi este anevoios. De asemenea, N. TlRGOB
mă cit şi participanţii la discu lor şi neurmărirea îndeaproape talul realizărilor nrovenite din
ţii au subliniat că în anul ţie-: a graficelor de livrare a mărfu alimentaţia publică.
rilor de la furnizori, de către
aparatul comercial, a dus la Sarcina de achiziţii şi contrac
crearea unui stoc supranorma- tări a fost la unele produse sub
posibilităţile existente, din cau
tiv 'de mărfuri a cărui valoa ză că această latură a activi
re se ridica la finele anului la
tăţii cooperativelor a fost pri
peste 2 milioane lei. Creşterea vită cu prea puţin simţ de răs-
stocurilor supranormative a In punedere de către conducerile
fluenţat negativ şi asupra vite cooperativelor, de serviciul de
zei de circulaţie a mărfurilor, valorificări şi de consiliul Uni
viteză care a fost mai lentă de- unii raionale. 'Aceasta a făcut