Page 88 - 1962-03
P. 88
pas’. 4 DRUMUÜ SOCI ALIS MÜL U! Nr. 2255
IIXTBÎELS ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Acordarea Vizita delegaţiei parlamentare Deschiderea celui de-a! IIMea
unor înalte distincţii romîne în Indonezia
al compozitorilorCongresţiei raniîne au vorbit deputatul Marin din U.R.S.S.
guvernam entale DJAKARTA 26 (A gerpres). -
în Uniunea Sovietică Vizita delegaţiei M arii Adunări Na Rădoi, rectorul Institutului Politehnic MOSCOVA 26 (Agerpres). -- creaţie, compozitorii sovietici
ţionale a R.P. Romîne în Indonezia din Timişoara, despre dezvoltarea în-
MOSCOVA 26 (Agerpres).' — s-a ap ro p iat de sfirşit. In zilele de 23 văţăm întului superior din R .P.R. şi TASS transmite: sint datori să se opună atît sno
l'ASS transm ite: şi 24 m artie deleg aţia a v izitat o ra deputatul Cornel Burtică despre unele La 26 martie, în Palatul Mare
şele Bandung şi Bogor. aspecte, din viaţa şi activitatea studen bismului formalist, cit şi Îngă
Unui grup numeros de cetă ţilor din ţara noastră. Cuvântările au al Kremlinului s-a deschis al
ţeni sovietici li s-au acordat Sîmlîătâ- dimineaţa, delegaţia a fost fost subliniate de puternice aplauze. IlI-îea Congres al compozitori duinţei faţă de mentalitatea
înalte distincţii guvernamenta invitată la sediul A dunării populare lor din U.R.S.S. mic-burgheză.
le pentru merite deosebite in consultativa provizorii, care se află la In seara zilei de sîm bătă guverna
dezvoltarea industriei, ştiinţei şi Bandung, unde a fost primita de torul regiunii a oferit în cinstea de La prima şedinţă au partici Dmitri Şostakovici a mulţumit
teluricii atomice, in elaborarea, (ihaerui Saleh, preşedintele Adunării, legaţiei un program artistic. pat Nikita Hruşeiov şi alţi con
perfecţionarea şi experimenta Aii Sastroam idjojo, Jdha.m Ghalid şi ducători ai partidului comunist Comitetului Central al P.C.U.S.
rea unor noi tipuri de puternice Aidit, vicepreşedinţi, precum şi alte Duminică delegaţia a făcut o vizi şi ai guvernului sovietic.
arme termonucleare. personalităţi. Întrevederea s-a desfăşu tă în împrejurim ile Bandungului, după pentru înalta încredere şi a spus
ra! într-o atm osferă cordială. care a plecat spre D jakarta. In drum Deschîzînd congresul, Iurî şa-
Prezidiul Sovietului Suprem al a fost v izitată renum ita g ră d in ă bo porin a subliniat că în anii care că compozitorii sovietici îşi vor
U.R.S.S. a decorat pentru a treia in continuare, oaspeţii romîni au tanică din Bogor. au trecut de la congresul prece
oară cu Medalia de Aur „Secera făcut o vizită la U niversitatea ,.Pad- dent, compozitorii sovietici au consacra toate forţele dezvoltă
şi Ciocanul“ un grup de lucră jadjaran din Bandung, unde a fost în- Iu cursul vizitei 1a B andung, dele muncit mult şi rodnic pentru
tori — de două ori Eroi ai Mun tîmpinată de către preşedintele uni gaţia a fost însoţită de Luknran, vi binele culturii sovietice. Hotă- rii continue a culturii noii so
cii Socialiste — care s-au dis versităţii, prof. Soeria Soemantri şi cepreşedinte al parlam entului şi Edi ririle partidului îndreptate spre
tins in mod1 deosebit; a acor Abdurachman, vicepreşedinte al Comi lichidarea urmărilor cultului cietăţi.
dat titlul de Erou al Uniunii conducătorii ceior 14 facultăţi. Răspun- siei pentru afacerile externe a parla personalităţii au creat condiţiile
Sovietice unui grup de ofiţeri m entului, precum şi de P avel Silard, cele mai favorabile pentru crea-, Apoi Tihon Hrennikov, prim-
din trupele de rachete şi din zînd cuvântului de bun sosit al preşe- am basadorii R.P, Romîne în Indone ţie, au deschis cîmp- larg cău
aviaţie, titlul de Erou al mun dintelui, şeful delegaţiei romîne acad. tărilor cutezătoare. secretar al Uniunii compozito Aspect din viaţa nefericită a copiilor din Fii !pine. De tim p îndelungat,
cii socialiste unui grup de 26 zia. bolile fac ravagii în rîndurile populaţiei de pe acest arhipelag situat in Oceanul
de proiectanţi, oameni de ştiin Ştefan Nicolau a satutat gazdele în In numele Comitetului Cen rilor din U.R.S.S., a' prezentat Pacific. Cele mai multe victim e cad din raidurile copiilor. Cum nu există
ţă, ingineri şi muncitori care Luni dimineaţă delegaţia parlamen decît un m edic la fiecare 9.000 de locuitori, guvernul republicii a făcut apel
s-au distins in mod deosebit. numele profesorilor din învăţăm intul tral al P.C.U.S., Mihail Suslov, raportul de activitate „Pe ca la O .N.U. pen tru v in d ecarea num eroaselor victim e ale unei boli infec«-
tară romînă a părăsit Indonezia. ţioase (schizotom ias), specifică ţărilor asiatice.
Cu ordine şi medalii ale superior şi al studenţilor' din R.P. Ro- membru al Prezidiului şl. secre lea spre cultura muzicală a co
inînă. Vizita delegaţiei parlam entare a
tar al C.C., a salutat congresul. munismului“. !
In aula U niversităţii, unde au fost R.P.R. în Indonezia, care a d u rat 15
In salutul C.C. se subliniază Partidul Comunist din S. U.A. demască
de faţă peste 500 studenţi indonezieni, zile, a prilejuit' o puternică m anifes esenţa reacţionara a legii McCarran
a avut loc un miting în cinstea dele
gaţiei. După cuvântarea şefului delega tare a prieteniei dintre popoarele ro-
mîn şi indonezian în numele păcii şi
progresului.
U.R.S.S. au fost decoraţi peste că muzicii ii revine un rol ex- NEW YORK 26 (A gerpres). - lor Unite un partid politic este acuzat lor organizaţii îm potriva cărora în mo
cepţional în educarea omului După cum arată agenţia TASS, şi deferit justiţiei. mentul de faţă desfăşoară ofensiva
7.000 de muncitori, proiectanţi, noii societăţi comuniste, în for Partidul Comunist din Statele Unite oficiul de control asupra activităţii sub-
marea convingerilor Iul Ideolo ale America a dat spre publicare în M arele juriu a chemat Ia W ashing versive.
oatneni de ştiinţă, conducători, I n f î l r m e a Mondială a Fem eilor gice şi morale. presă o declaraţie în care demască ton ta şedinţele sale aprixim ativ 50
ingineri, tehnicieni şi militari pentru desarm are esenţa reacţionară a legii M cCarran. de persoane printre care redactori şi Prin această ofensivă sînt am enin
din trupele de rachete ale for C.C. al P.C.U.S. subliniază că colaboratori ai redacţiei ziarului „Wor- ţate in primul rind organizaţiile de
ţelor aeriene militare şi flotei şs»® în c h e ia t lu c ră rile compozitorii sovietici au un au Gus Hali, secretar general al P arti ker", ai revistelor „Political Aftairs“ m asă „Veteranii brigăzii Abraham Lin
martitime militare. ditoriu recunoscător, atent, al dului C om unist din S.U.A., şi Benja-- şi „M ainsfreatn“, funcţionari de birou, coln“, Consiliul naţional pentru priete-
cătuit din multe milioane de min Davis, secretar naţional al parti conducători politici din diferite regiu nia americano-sovietică şi Comitetul
O serie de institute de cerce VIENA' (Corespondentul Ager fonduri cheltuite în prezent in ascultători, demni de o artă mă dului, se spune în declaraţie, au fost ni, precum şi conducători comunişti american pentru apărarea persoanelor
tări ştiinţifice şi de proiectări, pres transm ite: reaţă şi înălţătoare. Poporul aş arestaţi la 15 m artie pentru că au re din New York, Baltim ore şi Chicago, de origină străină. Aceste organizaţii
scopuri militare să fie folosite teaptă de la compozitorii so fuzat să înregistreze partidul pe bara se arată în continuare în declaraţie. sînt în momentul de faţă date în ju
precum şi o serie de uzine au Intîlnirea Mondială a Femei pentru creşterea1 bunăstării tu vietici lucrări pregnante, emo prevederilor acestei legi ruşinoase. Sînt Se fac în mod vădit încercări de a decată : m ăsuri asem ănătoare sînt în
jfost decorate cu ordinul ,,Le- lor pentru dezarmare de la turor popoarelor. Aceasta ar în ţionante, care să oglindească In primele arestări efectuate în baza a- aplica în a şa fel legea M cC arran, încât curs de pregătire şi împotriva altor
nin“. i Viena şi-a încheiat lucrările, in lătura situaţia actuală cînd mi mod veridic şi multilateral viaţa. cestei legi, care cuprinde afirm aţia ca în viitor să se pună în practică preve 12 organizaţii populare. Acest Oficiu
lom nioasă că partidul com unist a r fi derile ei cu privire la internări în masă care aplică legea M cCarran „a găsit
Pentru merite 'deosebite în în şedinţa din seara zilei de 25 lioane de oameni nu au ce mîn- Năzuind spre noi victorii în agent al unei puteri străine, ar să- in lagăre de concentrare. vinovat“ şi a încadrat în categoria or
deplinirea sarcinilor partidului martie, au luat cuvîntul dele ca, nu au locuinţe, nu dispun de ganizaţiilor în care „au pătruns co
şi guvernului în domeniul ela gate din iordania, Chile, Suedia, asistenţă medicală, nu au posi vîrşi acte de spionaj, sabotaj, în „Aceste lagăre, a arătat Gus Hali, muniştii“ sindicatul muncitorilor din
borării şi perfecţionării armei Irak, Portugalia şi din alte ţări. bilitatea să meargă la şcoală. şelăciune şi excrocherie. sînt prea mari pentru a se umple nu industria minieră şî siderurgică — unul
termonucleare şi pentru succe Ele au vorbit despre năzuinţa1 Chemăm toate femeile, se sub mai cu comunişti. Adevăratul obiect din cele mai vechi şi cele mai com
sele obţinute in dezvoltarea femeilor de menţinere a păcii liniază în apel, să dea dovadă Pentru prima oară în istoria State- al acţiunii legii M cCarran este poporul bative sindicate din Statele Unite, dat
ştiinţei şi tehnicii atomice. Con şi asigurare a unui viitor feri de iniţiativă şi să Sprijine to a am erican“. Legea M cCarran asigură o în judecată în m om entul de faţă.
siliul de Miniştri al U.R.S.S. a cit copiilor. IjazAi pentru: are stă ri în m asă sub pre
te acţiunile, atît pe plan naţio siunea fasciştilor. Procesele Gus Hali şi Benjamin
adus mulţumiri unui grup de Participantele Ia intîlnire au nal, cit şi pe plan internaţio D avis, se spune în declaraţie, ca şi
oameni de ştiinţă şi proiectanţi adoptat în unanimitate un apel nal, pentru a se pune capăt Criza politică din Argentina M area am ploare a legii AlcGarran procesul Partidului Gomunist au o în
ele vază — Eroi ai Muncii So adresat femeilor !din întreaga pentru totdeauna experienţelor este ilustrată şi de capitolele referitoare
cialiste şi laureaţi ai premiului lume şi un Memorandum către nucleare şi pentru înfăptuirea se agravează la organizaţiile „Frontului comunist" sem nătate hotăritoare pentru determi
„Lenin“. Conferinţa pentru dezarmare dezarmării generale şl totale. în care „au pătruns comuniştii“ — şi narea soartei juridice şi politice a legii
de ia Geneva. S-a hotărît să se Trebuie organizate campanii şi BUENOS AIRES 26 (A gerpres). - g a ta să recu rg ă la ră stu rn area ¦pre care se referă ta organizaţiile populare M cCarran. Dacă aceste procese s-ăr
Consiliul de Securitate trimită !a Geneva o delegaţie acţiuni ia care să participe toa Criza politică din A rgentina continuă şedintelui cu forţa în cazul cînd aces de masă şi la sindicate. Faim oasa Co încheia cu succes, soarta tuturor ce
va discuta plîngerile care să înmâneze Memorandu te femeile pehtru a determina să se agraveze. In ciuda relatărilor an ta nu va demisiona „de bună voie“. misie a Camerei Reprezentanţilor pen- lorlalte procese intentate pe baza
Siriei şi Izraelului mul participanţilor la Conferin guvernele, parlamentele şi pe terioare ale agenţiilor occidentale de tru cercetarea activităţii antiamericane, acestei legi a r fi h o tărîtă dinainte. Pe
ţa pentru dezarmare. oamenii de stat să rezolve di presă anunţînd că între preşedintele In tim p Ce conducătorii arm atei cer a publicat recent un raport în care adresa preşedintelui John Kennedy şi
NEW, YORK 26 (Agerpres). — Frondizi şi forţele m ilitare a r fi inter demisia lui Frondizi pentru a instaura figurează 622 de organizaţii încadrate a ministrului dc Justiţie, Robert Ken
Un purtător de cuvint ai se In apelul adresat femeilor din ferendele pe calea tratativelor. venit o înţelegere cu privire la com un regim de dictatură, partidele poli în ultimii ani printre organizaţiile fron nedy. sosesc proteste din partea cetă
cretariatului O.N.U. a anunţat întreaga lume, participantele la In Memorandumul adresat ponenţa noului guvern, la 25 martie tice de opoziţie cer şi ele demisia pre tului comunist. Scopul evident al pu ţenilor de seam ă şi a multor organi
că şedinţa' Consiliului de Secu Intîlnirea Mondială a Femeilor s-a anunţat că arm ata şi în special şedintelui acuzîndu-1 de încălcarea pre blicării acestui raport este de a extinde zaţii care condamnă aplicarea legii
ritate in cadrul căreia vor ii pentru dezarmare, îngrijorate participanţilor Ia Conferinţa conducătorii flotei maritim e militare vederilor constituţionale prin anularea aplicarea legii M cCarran asupra ace fasciste McCarran.
examinate plîngerile Siriei şi de ameninţarea permanentă a cer demisia im edială a preşedintelui. ultimelor alegeri parlam entare.
unui război atomic, cer fiecărei pentru dezarmare de la Geneva, La rîndu! său, generalul Aramburu, Alvarez Del Bajo :
femei să-şi dea seama de gra care în zilele trecute a m editat între Intr*un com unicat publicat Ia 25
se exprimă speranţa că Confe martie, conducerea „Uniunii civice ra
rinţa va elabora programul de dicale a poporului“, principatul partid
Izraeiuiui va avea loc la 23 mar vitatea situaţiei internaţionale dezarmare generală, totală şi Frondizi şi conducătorii forţelor a r de opoziţie, condus de Ricardo Balbin,
tie. Preşedintele Consiliului de şi să fie pătrunse de sentimen controlată 'şi va trece la înfâp/ mate, a cerut preşedintelui să-şi, dea
Securitate — Carlos Sosa Ro- tul răspunderii. Dezarmarea, se tuirea acestui program.- demisia. Ziarul „Gorreo de la Tarde" a cerut demisia lui Frondizi şi pro „Se apropie clipa eliberării Spaniei“
driguez (Venezuela)' a declarat arată în apel, este o necesitate testează împotriva „intervenţiei străine
că a fixat această1 şedinţă în imperioasă pentru toţi şi este scrie chiar că conducătorii flotei sînt
urma’ consultărilor pe care le-a pe deplin realizabilă. Chemăm în criza prin care trece în prezent ROMA 26 (A gerpres). — de orc ta băncile din Elveţia s-au
avut cu reprezentanţii statelor toate femeile să lupte pentru Ca urmare a acţiunilor hancJifeşfî ale O . . S. ţara". Această parte a comunicatului „Se apropie clipa eliberării Spaniei", tra n sfe ra t 350.000 de dolari. Industriaşii
membre ale Consiliului.- dezarmare, pentru ca uriaşele sc referă Ia intervenţiile ambasadelor a declarat fostul m inistru al Aface îşi dau seam a de şubrezenia regimului
Situaţia dîn Algeria se m enţine încordată S.U.A. şi M arii B ritanii în favoarea rilor Externe al Spaniei, Alvarez Del lui Franco.
¦_ z r — - m enţinerii ia nutere a lui Frondizi. Bajo, într-un interviu acordat cores
ALGER 26 (Agerpres),— cJ't şi a atentatelor puse la cale pondentului ziarului „Paese Sera“. Referindu-se la perspectivele creării
'r ie Potrivit relatărilor agenţiilor de fasciştii O.A.S. au fost omo- Nici membrii partidului Iqi Frondizi, unei orinduiri democratice în Spania,
de presă situaţia din Algeria rîte 21 de persoane şi rănite „Uniunea civică radicală intransigen Alvarez Del Bajo a arătat că în pre Del Bajo a s p u s : „P entru ca poporul
MOSCOVA. — N. S. Hruşeiov, prim- NEW YORK. — M inisterul Finan se menţine încordată ca urmare peste 90. tă “ nu sînt de acord cil m ăsurile pre zent în Spania se creează o situaţie spaniol să-şi poată exprima liber voin
a activităţii teroriste desfăşu şedintelui. Vicepreşedintele partidului a complet nouă. „In sindicatele spaniole, ţa, este necesar să se creeze condiţii
«¦sccretar ai G.G. al P.C.U.S., a avut ţelor al S.U.A. a a n u n ţa t că înce- rate de O.A.S. care face efor Din relatările agenţiilor de declarat că deputaţii acestui partid sindicate create după tipul fascist, apar interne şi internaţionale. Sînt convins
turi disperate pentru a sabota presă reiese că cartierul Bab- sînt dispuşi să voteze pentru abrogarea tioi conducători, aleşi de m uncitori, că dacă acum ar avea Ioc alegeri
o întrevedere cu I{nud Jespersen, pînd de ia 23 martie, Statele Unite aplicarea recentelor acorduri de el-Oued continuă sa fie încon decretului prin care au fost anulate ceea ce face ca acum sindicatele să libere, pentru Franco ar vota mai pu
la Evian privind reglementarea jurat de cordoane de trupe, spri alegerile. sprijine m ai des grevele". ţin de 10 la sută din spanioli.
preşedintele Partidului Comunist din vor bloca toate livrările de mărfuri problemei algeriene. jinite de importante unităţi de
tancuri. Unităţi de poliţie şi Aceeaşi poziţie o are şi partidul de „Pentru prima oară ţăranii din Anda Prim ul pas este înfăptuirea celei
D anemarca, şi cu Svcnd Nilscn şi destinate: S.U.A. din orice stat, dacă Ga urmare a violentelor mocrat creştin. luzia şi E strem adura se organizează şi mai largi unităţi a tuturor forţelor
schimburi de focuri care au avut trupe efectuează percheziţii în stabilesc contacte cu cei expulzaţi în de opoziţie, fără a exclude vreun grup
I. Norlund, 'm em bri ai Comitetului aceste m ărfuri vor conţine vreun „cle loc duminică la Alger şi în alte între timp forţele progresiste din străinătate. Acesta este un fenomen nou sau vreo forţă politică". Del Bajo a
oraşe algeriene, între elemente fiecare casă. Pînă în prezent au Argentina îşi sfrîng rîndurile penfru a şi foarte im portant, la care trebuie să propus ca opoziţia să se unească pe
Executiv al 0.(5. al P.C. din D ane m ent de provenienţă c u b a n ă “. din cadrul „Organizaţiei Arma face faţă primejdiei instaurării unei adăugăm lupta susţinută dusă de ti baza urm ătorului p ro g ra m : 1) Refor
te Secrete“ şi trupele franceze fost arestaţi numeroşi membri dictaturi militare. „M işcarea pen- nerii şi studenţii pe care regim ul lui ma agrară. 2) Planificarea economică.
Franco n-a reuşit să-i atragă de partea 3) N eutralitate în domeniul politicii
ai O.A.S. care s-au refugiat în tru unitatea şi coordonarea sindi sa. Literele „A" (am nistie) şi „D“ externe îndeosebi pentru că bazele am e
acest cartier. cală“ subliniază intr-un comunicat suc
cesul grevei de 24 ore declarată la 23
marca. Gu acest prilej a avut loc un ANKARA. — Fcridun Erkîn, amba m artie de C onfederaţia ceior 62 de o r (dem ocraţie) de cîte doi metri, pe care ricane reprezintă unul din principalii
ganizaţii şi la care au participat a- studenţii din Barcelona le-au scris pe piloni pe care se sprijină Franco. 4)
schimb de păreri asupra situaţiei in sadorul Turciei la Londra, a fo s t.nu proape 2 milioane de oameni ai muncii. zidurile un iv ersităţii, nu vor putea fi O adevărată reformă şi democratizare a
Comunicatul preconizează organizarea şterse uşor“. şcolii.
ternaţionale şi în problemele actua mit ministru al Afacerilor Externe al unei conferinţe a conducătorilor sin
dicatelor, organizaţiilor de m asă şî Del Bajo a a ră ta t în continuare că C O N G R E S U L P.C,
le ale luptei pentru pace, pentru de Turciei. , ¦M=3E partidelor • politice pentru „a Coordona iii ce priveşte m area burghezie, foarte DIN T U N ISIA
sem nificativă este urm ătoarea întîm-
zarm are generală, totală şi contro ROMA Neofasciştii italieni au p la re : dud anul trecut Franco a fost
lată. ¦ ¦
provocat o explozie îa clădirea m u n i Poporul irakian va avea o nouă constituţie
BERLIN. — La Plenara G om itelu-1
lui Gcnfra! al P.S.U.G., Karl Mewis, cipalităţii din oraşul Sassari de pe lupta îm potriva in stau rării d ictaturii“. ră n it în tim pul unei vînători, în 24
membru supleant a! Biroului Politic
al G.G. al P.S.U.G., a p rezentat ra -1 insula Sardinia. Explozia a distrus BAGDAD 26 (A gerpres). — stituţie în vigoare. Proiectul constitu TUNIS 26 (Agerpres). — TASS
pertu! cu privire la proiectul pla L uînd cuvîntul în se a ra zilei de 24 ţiei va fi supus unui referendum . După
nului economiei naţionale a R.D.G. placa memorîală fixată pe faţada clă m artie primul m inistru al Irakului, ce va fi ad o p tată o lege electorală şi ¦---- Y*. — tran sm ite:
pe anul 1962. Kassem, a anunţat că poporul irakian după ce se va întruni Consiliul Na
dirii, in am intirea datei de 25 iulie va avea o nouă constituţie. Proiectul ţional, proiectul de constituţie v a fi La 25 martie în oraşul Tunis
HAVANA. — Guvernul revoluţionar acestei constituţii, a spus el, va fi pre supus de asem enea aprobării Consi
al Gubei a hotărît să creeze funcţia 1943, ziua căderii fascism ului în gătit de un comitet special din care liului Naţional. De ce sînf în impas traiafiveSe s-a deschis cel de-al Vil-lea
de locţiitor al primului ministru. In vor face parte reprezentanţi ai tuturor Congres al Partidului Comunist
această funcţie a fost numit Rau! Italia. cercurilor şi profesiunilor. In curind Referindu-se Ia cea de-a treia ani
Gasfro, ministrul Forţelor Armate Re se va anunţa componenţă acestui co versare a retragerii Irakului din pactui
voluţionare ale Gubei. TOKIO. — Gel de-al 33-lea (Eongres mitet. Kassem a subliniat că pregă A d o u fa—Chom he din Tunisia. In aplauzele furtu
al Federaţiei japoneze a sindicatelor tirea proiectului noii constituţii se va de la Bagdad, Kassem a subliniat că noase ale delegaţilor, Moham
RIO DE JANEIRO. ~ Fostul pre muncitorilor din industria carboniferă >'face .tinindu-se seam a de actu a la con acest pact (azi C.E.N.T.O. — N.R.) LEOPOLDVILLE 26 (A gerpres). - El continuă, să-şi aroge calitatea de şei med Harmel, secretar al Comi
şedinte a ! :Braziliei, Ja n io Q u a d ro s, a a h o tărît m obilizarea a 100.000 dc Refcrindu-se la cauzele impasului în al unui stat independent care duce tra tetului Central al Partidului a
m ineri Ia acţiunile de m asă în a p ă ra serveşte ţelurilor colonialismului. care se află tratativele Adoula-Ghombe, tative cu un alt stat independent... dat citire telegramelor de salut
rea drepturilor vitale ale minerilor în corespondentul agenţiei Associated adresate Congresului de parti
cadrul ofensivei de prim ăvară caro se Press W îlton Wynn, scrie că poziţia şe Acelaşi corespondent relatează că am dele frăţeşti.
desfăşoară actualmente în Japonia. fului separatiştilor Itatanghezi constituie basadorul S.U.A. la Leopoldville, Gu-
tion, a avut o întrevedere cu Adoula,
anunţat • că îşi va prezenţa candida ROMA. — După cum anunţă zia u n : pas înapoi faţă de acordul de la pentru a-i cere să facă abstracţie de Mesajul de salut al C.C. al
Kitona sem nat de Adoula şi Ghombe unele . pretenţii „protocolare“ ale lui P.C.U.S. — care a fost citit pri
tura în alegerile din octombrie pentru rul „U n ita“, detaşam en te de poliţie au C o m p o rta re a m ilitarilor am erican i în decembrie. Gorespondentul aminteşte Ghombe şi să depună eforturi pentru o mul — a fost salutat cu căl
p ro vo acă indignare în T u rcia că la Kitona Ghombe a acceptat să înţelegere cu el. dură de delegaţi.
fu n c ţia : de guvernator al statului Sao reprim at cu sălbăticie greva celor recunoască legea’ fundam entală (consti-
fuţia) Republicii Congo, care consacră In timp ce se desfăşoară tratativele Raportul de activitate a fost
Paulo. 4.000 dc muncitori din industria con ANKARA 26 (A gerpres). - în această ţară. Ziarul scrie , că prie de la Leopoldville, în K atanga con prezentat de Mohammed Enna-
HAVANA. - - La 23 martie,, pe ae strucţiilor şi din industria construc Ziarul „Hakîmiet" îşi exprimă indig tenii şi aliaţii americani“ nesocotesc unitatea Gongotilui, drept bază penlni tinuă să sosească m ercenari străini.
toare dc maşini din Gela (Sicilia), narea faţă de comportarea militarilor făţiş dispoziţiile autorităţilor turceşti.
roportul cuban Ciudad Libertad a ate care cer majorarea salariilor şi îm americani aflaţi în Turcia, care folosesc Producătorii turci dc produse alimen- reglem entarea problemei kaiangheze. In Potrivit ştirilor sosite din Elisabeth- faa, secretar general al Comi
rizat un 'avion american la bordul aviaţia lor dc război pentru a importa tare susmenţionate, subliniază ziarul, prezenl, arată corespondentul, Ghombe ville, în K atanga a sosit prin Ndola
căruia sc afla pilotul sergent Bobby ilegal pe scară largă legume şi fructe sînt puşî într-0 situaţie foarte grea. doreşte însă să rezolve problema în (Rhodesia de nord) un nou grup de tetului Central al partidului.
afară prevederilor legii fundamentale. m ercenari francezi, care sînt incluşi
Keesec. EI a cerut azil politic. bunătăţirea condiţiiter de muncă. în aşa-nUmifa „Legiune străină“. Congresul îşi continuă lucră
rile.
Redacţia şi administraţia ziarului: şir. 6 Martie ur. 9. Telefon; 183, ÎŞJ», 75, 674. îa;şa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P;T.T;R. nr. 263.32Ş din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — Deva.