Page 89 - 1962-03

| Huru d<xv'. D eva ţ

P R O L E T A UT D IN T O A T E T A R I L E , Î I N I Ţ I - V A T

Ca lit a t e a p r o d u s e lo r —

o b ie c tiv p r in c ip a l aS în tr e c e r ii

» Să dezvoltăm continuu succese­

le obţinute (pag- 2-a) ; Indicele de callîaf© turi din sîrniă, nu au înregis­
a iosJ depăşii trat de la începutul anului şi
® Pentru obţinerea unor pro­ pînă în prezent nici un rebut.'
ducţii mari de fructe (pag. 2-a) 1 Muncitorii şi tehnicienii fabri­ Piesele turnate la secţia între­
cii de încălţăminte „Ardeleana" prinderii „Horea“ se bucură dc
® O.A.S. — filială a fascism u­ din Alba Il.ilia acordă o marc- o înaltă .apreciere. Nu de mult.
atenţie calităţii produselor. harnicii turnători au primit din
lui internaţional . (pag. 3-a) ; Acest lucru este oglindit: şi de partea conducerii Combinatului
faptul că planul, care prevede siderurgic din Hunedoara o
o De peste hotare (pag- 4-a) ca din 100 perechi bocanci, 90 scrisoare de mulţumire pentru
să fie de calitatea I-a, a fost calitatea pieselor turnate. De-
Anul XIV. N p. 2256 Miercuri 28 martie 1962 4 pagini 20 bani depăşit. De la începutul anului păşindu-şi planul la toţi indicii,
şi pînă în prezent procentul dc secţia deţine de trei luni con­
ojotó reciproc Siderurgişîii calitate^ fost de 102 la sută. secutiv drapelul de secţie frun­
00<XXXXXXXX>0<XXXX>00000<X!00<XXXXX>00<XXXXXX>00<X>0 Faptul că nu ş-ait primit recla­ taşă.
hunedorenî sprijină maţii din partea beneficiarului
Aluminiu — fclosite de el şi tovarăşii săi de tînifălile agricola şi nu a fost refuzată nici o pe­ La fabrica „Sebeşul"
calupi sau lichid? m uncă. L a O.S.M. nr. 1, în să, pină socialiste ' reche dc bocanci, oglindeşte
de curînd, procentul de staţionare a aprecierea pozitivă a cumpără­ Muncitorii, tehnicienii şi ingij
j- Siderurgiştii hunedoreni j torilor. nerii fabricii „Sebeşul“ acordă
Cele două oţelării M artin ale G.S. cuptoareior pentru rep araţie la cald ( sprijină unităţile agricole ) o deosebită atenţie calităţii pro­
{; socialiste în fertilizarea te- -} Dintre muncitorii care sînt duselor. Roadele acestei preocu­
H unedoara au specific de producţie era încă mare. Din iniţiativa comi­ 1 renurilor agricole trim iţi« - } în fruntea luptei pentru calita­ pări sînt oglindite de faptul că
te s-au evidenţiat comuniştii la ciorapii de relon, faţă de 35
comun, au oameni harnici şi stăpîni tetelor de partid de la cele două Maria Ciulea, Ludovica Hale­ la sută, calitatea-l-a, cît se rea­
gau, Teodor Moraru, Gertrude liza anul trecut, în acest an se
pe meserie. Cu toate acestea ele au secţii, a fost o rganizat un lectorat în [ du-lc îngrăşăminte chimice j Danciu. controlorii de calitate realizează 50 la-sută, iar la cio­
Ioan Mandroşa, Moise Tama.ş, rapii din bumbac indicele cali­
obţinut, anul trecut rezultate deose­ cadrul căruia maistrul Ştefan Tripşa t fabricate din subproduse de j Teodora Bădilă, Marin Angc- tativ a crescut de la 85 la sută
bite îţi ce priveşte calitatea oţelului, a prezentat un referat despre între­ în 1961 la 90 la sută în acest an.
In vreme ce la O.S.At. nr. 1 rebutul ţinerea cuptoarelor la cald. Au fost ( cocs. iîe la începutul anului j lescu şi alţii.
a f<ast red u s m ult sub cifra adm isă, invitaţi şi oameni de la oţelăria nr. Numai prin ridicarea indice­
îa ' O/s.M. nr. 2 s-a înregistrat un 1 şi în special maiştri care se ocupă | şi pînă acum au trimis mai ] Fără rebuî şi declasai© lui do calitate în acest an s-au
- e ^Ut destul de m are. F aptul acesta cu întreţinerea. Bine întocmit — docu­ realizat economii ce depăşesc
n "‘ i răm as neobservat comitetului de m entat şi metodic — referatul a tre­ t multor G.A.C. şi G.A.5. din 1 Secţia de turnătorie a I.I.L. 100.000 lei.
PEj-rtid de la oţelăria M artin nr. 2. zit interes unanim . Au fost scoase [ ţară o cantitate de sulfat de ] „Horea" Alba Iulia, precum şi
în evidenţă metodele folosite la > amoniu necesară pentru a - 1 secţia de confecţionat împleti­
De aici s-a născut ideea schimbu- O.S.M. nr. 2 c a : su flarea vetrei c.u
•’ de experienţă, pe tem a calităţii trei ţevi, reparaţia vetrelor cu stra­ î proximativ 13.700 ha, de te- 1
oţelului, între cele două secţii vecine. turi groase, arderea superficială a
Cîţiva turnători între care Emilian Mi- stratului de m agnezită, încărcarea j ren. ]
hăilă, Herman Varga şi Constantin cuptoarelor cu minereu pe v a tr ă ; s-a
Gical, de ia O.S.M. nr. 2, au fost vorbit, de asemenea, despre distruge­ 1 Toi în acest scop siderur- I
trim işi la vecinii lor să vadă cum lu­ rea vetrelor în timpul exploatării. ( giştii himedoreni au început j
crează ei la tu rn area oţelului în Un-
gotiere. Şi, ca buni tovarăşi, turnăto­ După lectorat, m aistrul Gheorghe ( să valorifice reziduriîe ră- i
rii de Ia O.S.M. nr. I le-au arătat ¦Stoica, de la O.S.M. nr. 1, a v en it şl ( mase din prelucrarea dolo- ]
celor de la O.S.M. nr. 2 cum pregă­ a asistat la reparaţia unei vetre de
tesc ei trenul de turnare, cum folo­ cuptor ia oţelăria vecină, apoi a mers | mitei necesară în elabora- j
sesc capacul chimic. Maistru! Herman la O.S.M. nr. 1 m aistrul Ştefan Tripşa t rea metalului cbţinînd un >
Varga a făcut o observaţie: şi a asistat la reparaţia vetrei cup­
torului nr. 1. S -au p u rta t discuţii pe [ produs asemănător ainen- j
— Noi folosim alum iniul sub for­ m arginea metodelor folosite, s-au dat ( damentelor calcarcase. în j
mă de calupi, pe cînd dum neavoastră indicaţii practice.
îl folosiţi în stare lichidă... î numai cîteva zile G.A.C. şi j
Aşa se face că o parte din metodele
Apoi, com itetul de partid de la folosite Ia O.S.M. nr. 2 se practică t G. A. S. din regiunea Hune- I M. Teliuc pe locul trei
O.S.M. nr. 2 a organizat un lectorat acum şi la O.S.A1. nr. 1. L a oţelăria 1 doara au transportat pe ţ
pe tem a calităţii oţelului. Au parti­ veche se încarcă cuptoarele cu mi­
cipat muncitori, ingineri şi maişiri nereu pe v atră, se repa'ră vetrele cu I ogoare mai mult de 150 v a .)
de la ambele secţii. Cu acest prilej straturi g ro a se ; s-a încercat, de ase­ i goane de astfel de amenda- *
s-au scos în evidenţă avantajele folo­ menea — şi în parte s-a reuşit — să
sirii aluminiului în stare lichidă, pro­ se practice metoda arderii superficia­ [ mente. De curînd a avut loc la Baia nisterul Minelor şi Energiei
cedeu p racticat la oţelăria nr. f. le a stratului de m agnezită. S-au obţi­ I Mare o expoziţie de inovaţii Electrice.
nut rezultate b u n e : procentul de sta ­ organizată de M.M.E.E. La
De aici înainte a început să se fo­ ţionare a cuptoarelor pentru reparaţie !*runraşt! această expoziţie a participat Activitatea pc linie rde inova­
losească alum iniul lichid şi la oţelăria la cald a scăzut şi continuă să scadă. şi mina Teliuc. Analizindu-se ţii la mina Teliuc cunoaşte in
Văîi Jiu! al situaţia întrecerii pe linie de acest an o şi mai mare dezvol­
nr. 2. Ca urm are, rebutul a scăzut De rem arcat este faptul că schim - inovaţii şi ţinindu-se seamă de tare. Pînă la 20 martie a.c.. s-au
. but acesta de experienţă, ajutorul to­ ( Prin rezultatele obţinute, ) rezultatele economice aie apli­ înregistrat 30 propuneri de ino­
în luna februarie la 2,23 fa ţă de 2,8 cării inovaţiilor in anul trecut, v a ţii'fa ţă de 20 înregistrate in
vărăşesc, nu s-a oprit în acest ca­ I acum, înainte de încheie- * I.M. Teliuc a ocupat locul III trimestrul I 1961. Economiile
la su tă cit este a d m is : şi asem ăn ă­ dru oficial. Intre oamenii celor două pe direcţia respectivă din Mi­ antecalculate pe lunile ianuarie
secţii• s-a cim entat o prietenie; l'ripşa i rea trimestrului, minerii ' şi februarie se ridică la 45.587
tor in martie. gu D um itru Brînzei (m aistru şef la iei. iar cele postcalcuiate la
O.S.M. nr. 1), se iniihiesc şi acasă, } din Laponi se află pe pri- ţ 162.516 lei.
în probleme la teatru, cinem atograf, la club etc.
de întreţinere j mul Ioc în întrecere. Pînă j
Da, oţel arii în v aţă unii de la alţii,
Sînt bine . cunoscute realizările co­ se ajută reciproc. i la 25 martie a.c. ei au dat |
lectivului O.S.M. nr. 2 în ce priveşte
întreţinerea cuptoarelor. Maistrul Şte­ înv. N. ANDRQNACHE { peste plan mai bine de ]
fan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste,
a scris şi o carte despre metodele i ‘10.900 tone cărbune coesi- 1

j fieabil. In fruntea întrece- ]

1 iii pe exploatare se află -j

Í colectivul sectorului I I I , ] ==BEB=

i unde minerii din echipele i Mina Lupeni. începe o nonă zi de muncă. S T III 6F Z I I IF

j conduse de fraţii Ghioan- ^ (Duminieă, la. eam>, ea lîi& r n i

( că, Victor Butnarii şi alţii j La căminul cultural din co- a prezentat un frumos program
muna Rapoifu Mare se desîii- . intitulat „Colectiva sd-nflorcas-
i şi-au depăşit planul pe pe- j şoariv o bogedă activitate cifltu- că*".
ral-artistică. Duminică 25 mar- La. reuşita spectacolului şi-au
i ricada respectivă cu peste ) tic a.c.. colectiviştii. de aici au adus con iribi îlia artiştii amatori
audiat ;o’ conferinlă’şpe Ierna -îri- Soiornon Bugi, 1faiaii .turca,
t 20 la sută. ţ tăririi economico-organizaţbrice Cornel Oană, Doina-, , Ardeau, 1
a G.A.C. expusă do Învăţătoa- Maria. Merţ, Vior'el Neag-u, Au­
j Concomitent cu lupta 1 rea Aurora Tirei. in continua- rel Delagramatiea şi M. Niş­ j- Propuneri ele inovaţii Sîrtio o r or? 'J
te, brigada artistică dc agitaţie nsdi.
( pentru sporirea producţiei, j Consiliul râiuual -j
în continuarea programului,
{ minerii din Lupeni au des- ţ L Inovatorii Combinatului siderurgic din A.R.L.U.S. din Alba -j
f Hpnedpara depun mult interes pentru per- 1ii!ia -a organizat un v
j. făşu raf o însufleţită între- )

( cerc pentru îmbunătăţirea j r fccţîonarca proceselor dc producţie. Rodul sim pozion pc tem a ¦)
l preocupărilor lor se concretizează în cele 85 ,,Noutăţi iu medici- 3
i calităţii cărbunelui. Aşa se ^ ţ propuneri de inovaţii depuse la cabinetul teh- na U .R.S.S.“. Cu a- ^
L «ic în perioada 1 ianuarie — 24 martie a. c. cest prilej, dr. Mi- ^
( face că cenuşa a fost redu- j ( Cele aplicate aduc combinatului economii de
( cîteva milioane lei. A
L să de la 33 îa sută, cit este ) tea Nicolae a vor-
bit despre noile mc- -j
j admis, la 32 la ,sută. iar ) todc dc tratam ent }

| umiditatea de la 7,9 Ia 7,8 t

1 la sută. ^

colectiviştii au ascultat melodii l Sporesc efectivele de animate in m edicina sovie- "j
tică. 0

populare lomîncşti şi de muzică <¦ I'iind convinşi din expe- cu peste 180 capete, iar al M a g a z in ¦]
porcinelor cu 90 capete.
„^•eooooo 000-0000 oooo4ooo uşoară interpretate dc surorile ricnţii proprie că sectorul Pentru aceasta, vor fi fo­ de mezeluri 'J
Meştereaga, Minerva Magda şi losite ah t mijloacele pro­
oleâtivişti cu ex p erien ţă pe cei noiŢăranii muncitori din Cis­ Aurelia Mermezan. zootehnic este o sursă per- l a parterul blo- -j
l^ m anenfâ de realizare a
tei, raionul Alba, au fost MARJA CREŢU cuini F din noul ¦j
r unor venituri băneşti mari,
printre cei dintâi din regiu­ corespondentă centru al oraşului )
nea n o astrăcare, ascultând
îndemnul partidului, au pus Primus! avans bănesc

stemelie unei gospodării agri­ din con?racfârf
împărtăşit oaspeţilor „secre­ strau cit de rentabilă este apelaţi la colectivişti pentru f colectiviştii din satul Gal- prii cit şi creditele aco r­ Deva s-a deschis ¦)
tul“ obţinerii unor producţii pentru o gospodărie colecti­ ca fiecare să-şi aducă vo­ Colectiviştii din satul Galliu, raionul
mari din sectorul vegetal şi vă, ca aceea din Cricău, luntar contribuţia. Noi am Alba, s-au convins din experienţă 'pro­ ( tiu, raionul Alba, au hofă- date de stat. Pînă acum zilele trecute încă )
animal, le-au vorbit despre creşterea animalelor. prie că una din ram urile de producţie
rezultatele obţinute in spo­ aplicat cu succes această o aducătoare de mari venituri băneşti este I- rit ca în acest au să spo- colectiviştii au şi procu­ un m agazin. Aces- )
rirea avuţiei obşteşti, despre Analizînă posibilităţile pe metodă şi, drept rezultat, o şi creşterea porcilor. Dezvoltînd con­ ta este destinat des- j
care le au pentru îngrijirea siderabil această ram ură, colectiviştii f. reascâ efectivul bovinelor
de aici an a v u t posibilitatea ca în r a t 8 vaci de lapte şi 12 facerii produselor 1
am realizat construcţii iefti­ o acest an să contracteze eu I.R.I.G. 70
cole colective. In perioada veniturile pe care an de an şi hrănirea animalelor şi fi­ ne şi trainice. Am folosit însă o de porci. Pe baza contractului încheiat (_ cu 53 capete, al ovinelor vilele. de mezelăric.
care s-a scurs pînă acum, ei le-au realizat, despre traiul nind seama de sprijinul pe pe scară largă materiale din au şi fost livraţi 30 de porci, în g re u ­ •i
au înregistrat succese dem­ acestora. Le-au promis tot­ care-l vor primi din partea surse locale. Mare parte din tate de cile 100-120 kg. fiecare. Pentru L S p ectaco le şl s p e c ta to ri J
ne de remarcat în întărirea odată că ii. vor ajuta la faţa statului, prin creditele acor­ lemnul necesar construcţiilor porcii contractaţi, recent, gospodăria a 1
primit primul avans bănesc în valoare {. lităţi, în faţa a 33.1-17 spectatori,
de 21.000 lei. I S-a încheiat Festivalul filmului 9

economico-organizatorică a locului pentru ca chiar din date pentru cumpărarea de l-am strins de pe păşuni şi L pentru sate, acţiune de m asă, care dc cele 4 caravane cinematografice. 1
gospodăriei lor colective. (_ în regiunea n o astră s-a bucurat In festival 458 spcciacolc au fost 9

primul an să-şi organizeze animale, colectiviştii din Cri- l-am fasonat în gospodărie, ţ dc succes. La spectacolele prezen- vizionate de 50.783 ţăran i mtinci- 1
Despre felul cum muncesc cit mai bine munca. Aşa se cău au hotărît să modifice piatra, nisipul şi alte m ate­ tori, cu filme documentare, pe teme
colectiviştii d in ' Cistei, des­ face că Mihai Dobîrtă, pre­ cifrele din planul de pro­ riale au jost transportate (. talc dc cele 175 cinem atografe îti- ştiinţifice şi agrozootehnice. Dc ^
>f cad rate în acest festival, au parti-
pre experienţa ăoblnditn de şedintele gospodăriei din ducţie care se refereau la prin muncă patriotică, iar
aceştia în organizarea viun- Cistei, într-o bună si, sosi la dezvoltarea sectorului, zoo­ colectiviştii, tineri şi vîrst- ^ cipat 363.302 spectatori. La accs- asem enea, 519 spectacole au fost

^ cii, in dezvoltarea celor mai Cricău. Ii găsi pe membrii tehnic. La rubrica ..Total nici au efectuat voluntar un C tea se adau g ă cele aproape 400 prezentate ca m aiinee pentru co­

<5 rentabile ramuri de produc­ consiliului de conducere in­ b o v i n e î n loc de 60 s-a în­ număr însemnat de zile la b spectacole prezentate în 3S4 locn- pii, în fata a 52.35S spectatori.
tr-o şedinţă în care se dis­ scris o nouă cifră — 100 ca­ realizarea construcţiilor zoo­
oOo ţie sau în alte domenii de cutau posibilităţile ce le au p e te : ia, rubrica ..Total por­ tehnice. 1 <--- t u j \ UjJ w
activitate, au auzit citc ceva pentru realizarea planului, de cine“ 68 capete; la rubrica
•oS producţie pe anul in curs. In zilele care au urmat. = îSSStf -
2 ..Total oi“ încă odată pe cit Mihai. Dobîrtă i- a ajutat in
şi ţăranii muncitori din Cri- Pentru ce numai 60 de se prevăzuse iniţial, etc. mod concret şi la organiza­
cău, care în toamna anului
trecut • au păşit cu toţii pc

calea belşugului şi bunăstării. bovine şi 50 de porci pînă la — Sînt prevederi pe de­ rea brigăzilor.

Pentru a-şî însuşi din ex­ sfirşitul anului, interveni iov. plin realizabile, preciza oas­ —- Aveţi circa 1.200 ha. te ­
perienţa cisteienllor, pe la Mihai Dobîrtă? Aveţi po­ petele. Dar. pentru aceasta ren. Ar fi deci necesare pa­
începutul acestui an ciţiva sibilităţi să dezvoltaţi mai aveţi nevoie de adăposturi tru brigăzi de cîmp şi o bri­

colectivişti din Crlcău au vi­ mult sectorul zootehnic, şi. corespunzătoare. Bine ar fi gadă zootehnică. In fiecare
zitat gospodăria din Cistei.
o Gazdele, binevoitoare, le-au pe o coală de Mrtie. începu ca in privinţa realizării lor brigadă ele cimp vor putea
a face calcule cure demon­ la un preţ cit mai scăzut, să fi încadrate circa 110—120

braţe de muncă.

Consiliul de conducere şi

organizaţia de partid au

chibzuit şi asupra acestor

propuneri. Au fost găsite ca

bune şi deci s-a trecut la

aplicarea lor. Colectiviştii au

fost repartizaţi cit mai judi­ O
cios, astfel incit forţele de O
muncă să fie egale in fiecare o
brigadă. Cu multă atenţie o
s-a făcut apoi organizarea o
echipelor în cadrul brigăzi­ o
lor. Ca şefi ai echipelor au o
fost numiţi Şa propunerea o
organizaţiei de bază, colec­
tivişti din cei mai vrednici. o

o
o

oo

o

Mult s-a insistat asupra re­

partizării la ferma de ani­

male, a celor mai pricepuţi oo
colectivişti.

— La noi în gospodărie, o
spunea tov. Mihai Dobîrtă, o

Tov. M ihai Dobîrfă (al doilea din d re a p ta ), dînd unele explicaţii cu privire la ţinerea evidenţei. V. PlŢAN
(Continuare in pag. 2-a)

«OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOO^OOOOO0©0009<J OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC'OOOOOOOO Cumpărători la magazinul de mobilă din Sebeş.