Page 9 - 1962-03
P. 9
PROLETARI DIN TOATE 'J AR ILE, UNITI-VA 1 In regiunea Ploieşti
s-a încheiat colectivizarea agriculturii
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC RGMÎN,
TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Comitetul regional de partid şi Sfatul popular Fondul de bază al gospodăriilor colective Oirc
regiune a crescut de la 78.037.000 lei în 1960,
regional Ploieşti raportează că în ziua de 1 mar Ia 112.970.000 lei în 1961. în prezent în regiune
sînt 60 gospodării colective milionare, ca de
S IR G A N AL COMITETULUI RÉ tie 1962 s-a încheiat cu succes colectivizarea a- pildă, în comuneie Mihălceni, Fîntînele, Bul-
banu, Bărcăneşti, Gherăseni şi altele.
griculturii în regiunea Ploieşti.
Valoarea medie a zilei-muncă pe regiune a
r Anul XIV. Nr. 2235 Munca politică de masă, popularizarea rezul fost în 1061 de 30 Iei, numeroase gospodării de
păşind această medie. Gospodăria colectivă ,,16
tatelor bune şi a experienţei pozitive dobîndite Februarie“ din comuna Baba Ana, de pildă, a
obţinut anul trecut un venit total de 3.787.539
Sîmbătă 3 martie 1962 4 pagini 20 bani de gospodăriile colective fruntaşe din regiunea Iei, iar valoarea zilei-muncă a fost de 50 lei,
noastră şi alte regiuni, ecoul lucrărilor Consfă din care 22 lei în numerar.
tuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti au avut o Prin colectivizarea agriculturii se creează noi
şi mari posibilităţi pentru o şi mai puternică'
puternică înrîurire asupra ţărănimii din regiu dezvoltare economică şi social-culiurală a sate
lor, pentru ridicarea continuă a bunăstării ţă
iţtflfim iL C reşte în zestrarea nea noastră, care a păşit în masă, cu încredere, ranilor muncitori.
te h n ic ă pe drumul gospodăriei colective.
în numele comuniştilor şi al tuturor oameni
In hala sectorului de maşini In prezent, în cele 334 gospodării colective lor muncii din regiunea Ploieşti, mulţumim con
din regiune sînt unite 219.245 familii, deţinînd ducerii partidului pentru îndrumarea perma
nentă şi sprijiniţi ce ni l-a dat în munca noas
Pentru ca furnalele 5-6 din sul de aglomerare s-a ajuns la sului lor este un factor care in- unelte al U.M. Cugir se pot o suprafaţă de 432.806 hectare teren arabil. tră de transform are socialistă a agriculturii. Vă
Combinatul siderurgic Hune accelerarea acestui proces; la fluienţează în bună măsură asigurăm că organele şi organizaţiile de partid,
doara să. poată obţine realizări creşterea productivităţii maşini mersul furnalelor. Ei mai ştiu vedea piesele masive ale unor In regiunea Ploieşti, ca pretutinderi în ţara vor munci cu abnegaţie şi hotărîre. mobilizîm!
cit mai frumoase în întrecerea lor cu circa 10-12 la sută. că acest indice poale fi îmbună toate forţele pentru sprijinirea şi îndrumarea
pentru sporirea producţiei de tăţit prin conducerea atentă a maşini unelte sosite de curină. noastră, există numeroase gospodării agricole gospodăriilor colective, In vederea dezvoltării
fontă, este necesar să fie apro Este adevărat că nu tot tim procesului de aglomerare, prin şi consolidării lor economico organizatorice.
vizionate cu cantităţi suficiente pul lucrările au mers bine. A utilizarea unor minereuri de Este vorba de noile freze por colective bine consolidate organizatoric şi dez
de aglomerat şi cocs, de calitate fost o perioadă cînd din cauza granulaţie corespunzătoare. Pen tal cu care va fi dotat secto voltate economic, care au obţinut în ultimii ani O atenţie deosebită vom acorda creşterii pro
cit mai bună. Această sarcină unor defecţiuni furnaliştii au tru aceasta însă sînt necesare rul. Una din ele a fost deja succese de seamă în mărirea producţiei agricole
revine colectivelor fabricii de a- fost lipsiţi de aglomerat ciuruit. multe cunoştinţe. De aceea, la montată. In prezent se lucrea şi creşterea veniturilor. Un rol deosebit de im ducţiei vegetale şi animale, lărgirii bazei fura
glomerare a minereurilor şi coc- Bineînţeles, ei au reclamat fap indicaţia organizaţiei de partid portant l-a avut sprijinul multilateral şi per
seriei. Despre felul în care aglo- tul. De îndată s-au luat măsuri, conducerea secţiei a organizat ză la pregătirea fundaţiilor şi jere, dezvoltării bazinelor legumicole în jurul
meratoriştii şi cocsarii s-au a- un ciclu de conferinţe tehnice manent acordat de statul democrat-popular
chitat de ea, ne-a vorbit pe Fiecare siderurgist, în programul căruia cele vizînd oraşelor şi centrelor muncitoreşti. Vor fi efec
scurt adjunctul şefului secţiei a un luptător activ direct îmbunătăţirea calităţii, a lucrărilor de montaj pentru gospodăriilor colective prin staţiunile de maşini
II-a furnale. pentru calitate predomină. Deja s-au şi ţinut tuate desecări, îndiguiri, plantări de pomi şi
cîteva asemenea conferinţe. alte două. şi tractoare, îndrumare tehnică, cadre de spe
— In luna februarie noi am s-au adus anumite modificări in viţă de vie, precum şi alte lucrări pentru creş
produs peste plan mai mult de stalaţiei de ciuruire şi începînd Rezultatul direct al ridicării Punerea in funcţiune a noi cialitate, credite, care, numai în 1961, s-au ri
1.000 tone fontă. Succesul se cu a doua parte a lunii februa gradului de cunoştinţe tehnice lor maşini unelte, de construc dicat Ia 25,6 milioane Iei. Pe ogoarele regiunii terea productivităţii terenurilor şi mărirea su
datoreşte atît efortului colecti rie lucrurile au in trat în normal, se poate vedea, printre altele, şi ţie modernă, va duce la o noastre lucrează azi peste 1.700 ingineri şi teh
vului nostru, cit şi sprijinului in prezent se lucrează la pro în faptul că indicele de rezis sporire considerabilă a produc nicieni, fată de 22 ingineri cîţi lucrau în 1938, prafeţei arabile. O preocupare care trebuie să
prim it din partea tovarăşilor de iectul unei noi staţii de ciuruire, tenţă mecanică a fost îmbună ţiei şi productivităţii muncii. iar cele 13 S.M.T.-uri din regiune sînt înzestrate
la cocserie şi aglomerator. Coc care, odată intrată în funcţiu tă ţit cu 6 la sută în comparaţie stea permanent în faţa noastră este pregătirea
sul a avut o rezistenţă ridicată. ne, va rezolva problema asigu cu realizările obţinute în luna cu peste 1.800 tractoare şi multe alte maşini a-
Cit priveşte aglomeratul, am rării furnalelor cu aglomerat decembrie a anului trecut. caldrelor de conducere necesare gospodăriilor
fost asiguraţi cu cantităţile ne ciuruit. OoOOOOOOOOOGS '"xXXXOOOOOOOO gricolc. în 40S sate a pătruns lumina electrică :
cesare, de calitate bună. Am sim Tabloul realizărilor aglomera- oooooo în ultimii doi ani au fost construite 471 săli de colective, asigurarea gospodăriilor cu ingineri a-
ţit din plin ajutorul fabricii de Referitor la declasatele 'după toriştilor ar fi incomplet dacă o Avioanele utilitare clasă. în regiune funcţionează 688 cămine cul
aglomerare. oxid fieros, ele au fost reduse n-am aminti că în primele două agricole şi-au turale şi peste 1.000 biblioteci, 120 case de naş gronomi şi zootchnicicni. în prezent organele de
la jumătate faţă de valoarea ad luni ale anului curent ei au pro luat zborul tere si aproape 300 circumscripţii şi staţionare
¦A" misă. Asupra acestui indice a dus peste sarcinile de plan afe sanitare. partid, sfaturile populare, gospodăriile colective
influienţat mult conducerea co rente acestei perioade aproape o Toate avioanele aparţi-
Cu prilejul dezbaterii Directi rectă a maşinilor, respectarea 12.000 tone aglomerat. Şi vor Anul trecut producţia medie Ia hectar obţi din regiunea noastră îşi concentrează toate for
cu stricteţe a regimului de tem bind despre acest succes, trebuie 8 nînd aviaţiei utilitare agri- nută de gospodăriile colective din regiune a
velor C.C. al P.M.R. cu privire peraturi. O contribuţie însem să amintim că la obţinerea lui fost de 1.673 kg. grîu, 2.400 kg. porumb, adică ţele pentru buna pregătire şi desfăşurare a cam
nată în acest sens au adus-o agi cea mai mare contribuţie a a- o cole şi-au luat zborul spre cu 600 kg. grîu şi respectiv 1.000 kg. porumb
la criteriile principale ale între tatorii (merită evidenţiată acti dus-o brigada I-a condusă de paniei agricole de prim ăvară în vederea obţi
vitatea tovarăşilor Tudor Bal- tov. Gheorghe Ostafie şi Gheor- $ diferite regiuni ale ţării mai mare decît producţia medie obţinută de ţă
cerii socialiste, colectivul fabri can. Ţinea Botezatu, Marin Băr ghe Stancin, care a produs a- nerii unor recolte bogate în acest an.
bii şi alţii), care nu odată au proape jumătate din cantitatea g pentru a ajuta gospodă- ranii cu gospodării individuale. Multe gospodă
cii de aglomerare a minereurilor discutat cu oamenii asupra ne amintită. Ne angajăm în faţa Comitetului Central al
cesităţii respectării parametri • o riile agricole de stat şi rii au realizat producţii superioare mediei pe
din Hunedoara s-a angajat să lor tehnologici. Realizările colectivului fabri Partidului să îmbunătăţim continuu munca poli
cii de aglomerare confirmă ho- o gospodăriile colective la regiune. Astfel, în comuna Sihlea gospodăria co
producă în acest an peste sarci Aglomeratoriştii cunosc faptul 0 executarea lucrărilor din lectivă a obţinut 2.322 kg. grîu la ha. ; la Bră- tică şi organizatorică, de mobilizare a tuturor oa
că rezistenţa mecanică a produ tărirea sa de a trimite în con $ campania de primăvară. deanu — 5000 kg. porumb boabe la ha. ; la Că-
nile de plan 20.000 tone mine menilor muncii din regiune pentru înfăptuirea li
4&V tinuare furnaliştilor minereu 5 Un număr dc 19 avioane iata — 2000 kg. floarea-soarelui la h a .; la Băr-
reu aglomerat şi să îmbunătă niei partidului nostru, în vederea desăvârşirii
aglomerat în cantităţi tot mai % au lucrat fără întrerupere căneşti -- 37.800 kg. sfeclă de zahăr la hectar.
ţească calitatea acestuia. De construcţiei socialismului, creşterii necontenite
mari şi de calitate mereu mai o si în lunile trecute în aces- Numărul animalelor proprietate obştească a
fapt, angajamentele vizau mai a nivelului de trai material şi cultural al oame
bună. o te unităţi, crescut faţă de 1960 cu 133 Ia sută la bovine, 210
mult aspectul calitativ al acti nilor muncii, pentru îndeplinirea tuturor sarci
A. JURCA o Anul trecut, avioanele o Ia sută la porcine, 55 la sută la ovine şi 44 Ia
vităţii colectivului, deoarece, da sută la păsări. în 1960—1961 gospodăriile co nilor trasate de Congresul al Ill-lea al Parti
d utilitare agricole au zbu- o lective din regiune au construit 932 grajduri,
torită unor măsuri luate încă în dului.
g rat deasupra ogoarelor şi g j maternităţi pentru scroafe, saivane şi altele, din
anul trecut, problema realizării COMITETUL REGIONAL PLOIEŞTI
g pădurilor împrăştiind .în- g fonduri proprii şi credite de la stat. AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMSN
şi chiar depăşirii planului de
0 grăşăminte chimice şi in- g Dezvoltarea gospodăriilor colective s-a reflec SFATUL POPULAR
• producţie era rezolvată. AL REGIUNII PLOIEŞTI
0 secticide pe mai bine de L tat şi in sporirea fondului de bază, a veniturilor
In ce priveşte calitatea se colectiviştilor, ceea ce a dus la creşterea con
S 285.000 hectare. 8 tinuă a nivelului lor de trai material şi cultu
punea problema îmbunătăţirii ral.
o (Agorpres). o
o &1 o
OOOO<OOOOO<OOOOOOOOOOO< -O
Pregătiri pentru campania Cadre tehnice de specialitate
indicelui de rezistenţă mecani agricolă de primăvară pentru combinatul hunedorean
că, reducerii declasatelor, mări
rii conţinutului de fier şi îmbu ¦ !!!!E l Lei G . A . C . d i n Sebes peia şi Leşnic, au îngrăşat pînă 60 de tineri absolvenţi ai institule- dre tehnice de specialitate. Anul aces=
nătăţirii granulaţiei aglomera în prezent cu gunoi de grajd 210 ior politehnice din ţară, din promoţiile ta, în afara celor trimişi să studieze
tului. De curînd s-a încheiat cea Membrii gospodăriei agricole na. teren. G’ele mai mari supra ultimilor doi ani au venit să muncească în învăţăinîntul superior, 700 de tineri
de-a doua lună din acest an. Să colective din Sebeş nu precupe feţe au fost îngrăşate la G.A.C. Ia Combinatul siderurgic din Hune muncitori şi tehnicieni urmează cursu
vedem ce b ilan ţ-au încheiat a- ţesc nici un efort pentru a ter din Veţel şi Leşnic. doara. In anii următori, Hunedoara va rile şcolilor medii serale după care ur
glomeratoriştii. mina în aceste zile toate pregă primi încă 124 de ingineri, foşti mun mează să se înscrie în institutele de
tirile pentru campania agricolă Concomitent cu fertilizarea citori şi tehnicieni ai acestei importan învăţămînt tehnic superior. Numeroşi
— Noi considerăm ca una din do primăvară. începînd din timp terenului, colectiviştii s-au preo te unităţi a industriei noastre grele, alţi muncitori frecventează şcolile de
cele mai frumoase realizări ale aceste pregătiri, ei au terminat cupat şi de repararea uneltelor in prezent studenţi care primesc bur calificare. începînd din anul 1048 şi
noastre îmbunătăţirea granula pînă in prezent repararea tutu agricole şi de pregătirea semin să din partea combinatului. pînă acum, Combinatul siderurgic din
ţiei cu circa 10 la sută — ne ror plugurilor, grapelor şi p ră ţelor.
spunea tov. ing. Valentin Răilea- sitoarelor. Dezvoltarea continuă a combinatu Hunedoara a emis peste 12.500 carnete
nu. Acest lucru l-am realizat La G .A .C . d ’n Pianu l de J os lui hunedorean face necesară pregă de calificare pentru diferite meserii din
prin ciuruirea aglomeratului. In vederea asigurării unor se tirea unui număr tot mai mare de ca ramura siderurgică.
Am urm ărit să trimitem furna- minţe de bună calitate, colecti Printre colectiviştii din Pianul
liştilor o cantitate cit mai mică viştii din Sebeş au condiţionat de Jos care au muncit cu mul
de aglomerat de fracţia sub 10 12 tone grîu de primăvară, 6 to tă sirguinţă la pregătirile ce se
mm. ne orz şi 12 tone ovăz. In pre desfăşoară pentru campania a-
zent, ei se ocupă de fertilizarea gricolă de primăvară, se num ă
Eforturile colectivului au fost
încununate de succes. Granula- terenului. Cele 14 atelaje şi au ră tovarăşii Weiss Matei, Ioan
ţia a fost îmbunătăţită cu 10 la Jancu. Birk Iosif, Blass Matei
tocamionul gospodăriei, tran şi alţii.
sportă. zilnic la cîmp însemnate Pină în ziua de 1 martie, mem
cantităţi de gunoi de grajd. brii acestei gospodării colective
-sută. S-a reuşit să se livreze fur- Studenţilor de Ia Institutul de mine din Petroşani le sînt create de la un Lo G. A. C. din V e fel au transportat pe ogoare mari
i: .liştilor o apreciabilă cantitate an la altul condiţii tot mai bune de învăţătură. cantităţi de îngrăşăminte orga
de aglomerat ciuruit. Acest lu In cele cinci gospodării agri nice, au asigurat sămînţă de tri
cru a constituit totodată, şi un De curînd studenţilor de aici le-a fost dat în folosinţă un nou cămin. cole colective de pe raza comu foi pentru 100 ha., mazărea, m ă
Noul cămin dispune de 88 camere-dormitoarc spaţioase şi confortabile, nei Veţel se fac intense pregă zărichea şi sparceta pentru 40
factor de sporire a producţiei. tiri în vederea campaniei agri ha. şi au rost reparate toate n-
Crescînd cantitatea de retur, 4 săli de lectură, un cabinei medical şi alte încăperi. cole de primăvară. Colectiviştii teiajeie necesare în campania
oxidul de calciu din retur, odată IN FOTOGRAFIC : Aspect exterior al noului cămin studenţesc de la din Căoi, Bretelin, Veţel, Here- agricolă de primăvară.
cu reintroducerea lui în proce
1. Al. Petroşani.
— r — tt- . i u— '.rc . T— i1.. , , cw m sH i» l a r s a t m
In gospodăria noastră colec in centrul afenfiei noastre -— torilor de animale. Ei sînt înca
tivă, sectorul zootehnic reprezin draţi cu toţii în cercul agrozoo
creşterea productivităţii animalei©! tehnic care funcţionează în ca
tă una din sursele principale şi drul gospodăriei. Organizaţia de
permanente aducătoare de mari partid analizează periodic, acti
venituri băneşti. vitatea sectorului zootehnic şi
acolo unde se constată lipsuri,
Avind în vedere faptul că ne Acest lucru ne-a dovedit că raje sporite, urmărind prin a- ţională. Noi am constatat că, Ia se iau imediat măsuri de în
aflăm în apropiere de oraşul dispunem încă de mari rezerve ceasta ca de la ea să obţinem mulgere, primele cantităţi de dreptare. Totodată, se urmăreşte
pentru sporirea continuă a pro lapte extrase din uger, conţin îndeaproape felul cum sint apli
Sebeş, unde putem desface zilnic ducţiei de lapte. cantitatea cea mai mare de lapte doar un procent de doi la sută cate în practică cunoştinţele a-
produsele animaliere, ne-am posibilă. de grăsime. Prin mulgerea com cumulate la cercul zootehnic. In
Iată cum muncim noi. La in pletă a ugerului, procentul de acest scop organizăm periodic
preocupat concomitent cu dez dicaţia organizaţiei de partid, Raţiile au fost mărite numai grăsime se poate ridica chiar şi demonstraţii practice şi schim
am atras şi permanentizat ca în în măsura în care producţia pînă la şase Ia sută.
voltarea sectorului zootehnic, şi grijitori de animale pe cei mai realizată de la vaca respectivă buri de experienţă intre îngri
de creşterea productivităţii ani Avind la bază experienţa acu jitori, in scopul ridicării califi
malelor. harnici şi pricepuţi colectivişti. justifică consumul sporit de fu mulată, cit şi experienţa altor cării lor profesionale. Noi avem
Lucrînd de mai mulţi ani în raje. Raţiile sînt echilibrate, din gospodării colective fruntaşe în condiţii prielnice şi pentru rea-
'•Direcţia principală spre care sectorul zootehnic, îngrijitorii- creşterea animalelor, noi am ho- Uzarea a 48 litri lapte şi 2,3 kg.
mulgători c a : Uskat Simion, •tărit să realizăm în acest an, In de lină semifină pe cap de oaie.
i.c-am îndreptat atenţia a fost Schuster Mihai, Vasile Ghibes- medie, pe cap de vacă furajată, De aceea, îmbrăţişăm cu căldu.
cu, Nicolae Breazu şi alţii, au cite 3.000 litri lapte. ră iniţiativa colectiviştilor din
şi este, creşterea numărului va acumulat o experienţă bogată în bwv m n o n E w i wrxsLKxm Apoldul de Sus de a realiza anul
creşterea animalelor, ceea ce se Pentru aceasta am luat mă. acesta cite 3.000 litri lapte po
cilor de lapte şi a productivită explică de fapt şi prin produc suri de asigurare a bazei fura
ţiile mari şi constante pe care ei jere de calitate şi a adăpostu cap de vacă furajată, precum şi
ţii acestora. Dacă cu doi ani în le realizează. Anul acesta — în f le c a r e rilor necesare. ’0 U’ri laote şi 2,3 kg. lină pe
cap de oaie. Colectiviştii noştri
urmă deţineam ca proprietate Pentru a mări cointeresarea G. A. C., 3 .0 0 0 litri lapte In scopul întocmirii unor ra sint hotăriţi să depună toate
îngrijitorilor în creşterea pro ţii complete şi diferite, vom a- eforturile şi priceperea lor pen
obştească doar zece vaci şi ju- ductivităţii vacilor de lapte, la p e ca p d e vacă furajată sigura cite 10 tone porumb-si- tru realizarea obiectivelor pe Linia de siruiă a C.S. Hunedoara. Aspect din sala de
stabilirea sarcinilor de plan am loz pe cap de vacă şi vom orga care ni le-am propus. comandă.
ninci la suta de hectare, la sîîr- ţinut seama de producţia fiecă niza producerea conveierului
rei grupe de vaci. verde pe tot timpul anului. De in acest fel, odată cu creşterea
şitul acestui an noi vom deţine asemenea, vom îmbunătăţi ca
Trebuie amintit faptul că la litatea păşunii, pentru ca ani puterii economice a gospodăriei,
ia suprafaţa am intită cite 20 de noi vacile au fost grupate şi fu furaje suculente şi siloz, care sti malele în tabăra de vară să ai
rajate progresiv, în funcţie de mulează producţia de lapte. La bă masă verde suficientă. vor creşte şi veniturile colecti
vaci şi juninci. producţia de lapte realizată. 1P ÎHÎ IE M il SE K !E
alcătuirea raţiilor am avut in In ceea ce priveşte construc viştilor.
Preocupîndu-ne cu multă gri Determinarea capacităţii ma vedere ¦pentru fiecare unitate ţiile, vom mai ridica în acest an Joi, i martie a.c., colectivul satiric muzical „C. Tănase“ din
xime de producţie a fiecărei nutritivă să asigurăm cite 90-100 încă un grajd pentru 100 cape IOAN BIA artistic al Teatrului de stat de Bucureşti, a asigurat succesul
jă de obţinerea unor producţii vaci are un mare rol în stabi grame proteină. te taurine. estradă din Deva a prezentat spectacolelor. Turneul continuă
lirea grupelor. De aceea, unei secretarul organizaţiei de bază spectatorilor din Dobra şi celor 40 de zile, în care vor fi pre
mari de lapte, am aplicat în vaci cumpărate sau după făta- Furajarea animalelor se face Permanent, în atenţia noastră din Tîmpa premierele : „Strada zentate 150 de spectacole la
re, i-am administrat raţii de fu corespunzător producţiilor pe stă ridicarea calificării îngriji- P.Aj.R. mare“ şi respectiv „Cabana me gospodăriile colective şi în cen
practică, cu stricteţe, metodele care le obţinem. lodiilor“. Regia semnată de Ni trele muncitoreşti din regiunea
IOAN KRAMPULTZl colae Frunzetti, de la Teatrul noastră.
înaintate de creştere şi îngri Pe lingă cele arătate mai sus,
respectarea regulilor de zooigie- preşedintele G.A.Q. din Gîlnîc
jire a animalelor. Şi, rezultate nă, plimbarea zilnică, selecţia,
mulsul la ore fixe, după pro
le nu au întîrziat să se arate. gram, evidenţa strictă a pro
ducţiei, sînt factorii care au con.
In anul trecut am obţinut în tribuit în mare măsură la creş
terea producţiei de lapte. O altă
medie cite 2.865 litri lapte pe cale sigură de sporire a pro
cap de vacă furajată. Ingrijito- ducţiei este şi gimnastica func
rii-mulgători fruntaşi Uskat Si-
mion şi Schuster Mihai au reali
zat în medie cite 4.300 litri lap C onferinţe educative
te pe cap de vacă furajată, de la
un lot de 18 vaci pe care le-au Duminică 4 martie, la căminele cul tulată „Ce ştim despre atmosferă".
turale din Băcia, Tîmpa, Petreni, Şă- Prezentarea conferinţei o va face
avut în primire. In luna trecută, uleşti şi Sîntuhalm, ţăranii colectivişti
cadre didactice cu pregătire supe
producţia medie pe cap de vacă au prilejul să audieze conferinţa inti rioară.
a fost de 208 litri lapte. ,