Page 90 - 1962-03

pag. 2
KaffirorVwwggBCttwiM
SA DEZVOLTAM c o n tin u u Colectivişti cu experienţă
SUCCESELE OBŢINUTE
Conferinţa consiliului local al sindu
catelor din raionul Sebeş, care a avut
Ioc recent, a an a liz a t activ itatea des­
făşurată de organul local al sindicate­
lor, de către toate organele sindicale
din raion în vederea mobilizării oame­
nilor muncii la traducerea în viaţă a
sarcinilor trasate de către Congresul al
U l-lea al P.M.R. îndrum at în perm a­
nenţă de Comitetul raional de partid,
Consiliul local al sindicatelor a reuşit
ca în ultimii doi ani să-şi îm bunătă­
ţească stilul şi metodele de muncă să
ajute mai mult organele sindicale la
organizarea şi desfăşurarea întrecerii
socialiste, a consfătuirilor de producţie,
precum şi în asigurarea unor condiţii
de muncă şi de viaţă din ce în ce mai
bune muncitorilor.
Activitatea depusă de organele sindi­
cale se reflectă pe deplin în rezultatele
bune obţinute de toate întreprinderile
din raionul Sebeş, care au îndeplinit
şi depăşit angajam entele luate în între­
cerea socialistă. Astfel, colectivele fa­
bricilor „Sitnion B ărnuţiu“, „Sebeşul",
„t M ai" Petreştj, întreprinderea fores­
tieră Sebeş, şi-au re alizat planul pe
an u l 1961 la toţi indicii, obţinînd to to ­ duejie sînt rezolvate operativ, ele aduc
dată şi produse de calitate superioară.
G.A.S. Apoldul de Sus, în ioc de 3.600
litri lapte pe cap de v acă fu rajată, cit
era planificat, a realizat 4.000 litri,
iar S.M.T. M iercurea şi-a îndeplinit
planul în proporţie de 101,6 la sută,
efectuînd lucrări de calitate pe ogoare­
le gospodăriilor agricole colective.
Consfătuirile
de producţie — 1ot mai
bine organizate
Delegaţii la conferinţă au vorbit mult
despre organizarea şi desfăşurarea con­
sfătuirilor de producţie. Aşa după cum
a reieşit din darea de seam ă prezenta­
tă şi discuţiile purtate, biroul executiv
al (Sonsiliului local al sindicatelor Sebeş
a asigurat o instruire temeinică a or­
ganelor sindicale, un control şi îndru­
m are practică mai eficientă şi în ceea
ce priveşte organizarea consfătuirilor
de producţie. Periodic a fost analizat
modul în care se desfăşoară ele. luîndu-
se m ăsuri care au dus Ia ridicarea ni­
velului de desfăşurare a lor. Aşa de
pildă la fabrica „S ebeşul“, „1 M ai"
Petreşti şi „Simion Bărnuţiu", în urma
indicaţiilor date, consfătuirile de pro­
ducţie a u fost o rg an izate pe faze de
lucru, ceea ce a dus la îm bunătăţirea
desfăşurării procesului de producţie.
Iniţiativa, dorinţa muncitorilor de a
îm bunătăţi mereu calitatea produselor,
spiritul gospodăresc al muncitorilor
s-au concretizat în cele peste 830 pro­
puneri care au fost făcute în consfă­
tuirile de producţie anul trecut. Intro­
ducerea încălzirii centrale în hala de
gatere de la sectorul de industrializare
U.I.L., construirea unui decovil de Ia
circular ta hala nouă talaj, înlocuirea
ilum inatului incandescent cu ilum inatul
fluorescent la secţia Cotton a fabricii
„Sebeşul", sînt cîteva din propunerile
făcute de muncitori în cadrul consfă­
tuirilor de producţie, care, aplicate, au
dus fa creşterea productivităţii muncii,
la îm bunătăţirea condiţiilor de muncă.
Acfiuni cu cartea
Printre acţiunile cu cartea or­
ganizate de biblioteca clubului
C.F.R. din Sirneria. se numără
şi expunerile pe diferite teme.
Astfel, cu eiteva zile in urmă,
la şcoala de frînari şi ma-
nevranţi gr. i din cadrul staţiei
C.F.R., biblioteca a organizat
Pentru obţinerea unor producţii
mari de fructe
O problemă deosebit de impor­
tantă pentru intrarea mai de­
grabă a pomilor pe rod şi pen­
tru obţinerea unor producţii
mari de fructe în fiecare an, es­
te conducerea creşterii pomilor
prin tăieri, pentru a li se forma
o coroană cu ramuri de schelet
uniform repartizate în jurul
axului. Prin aceste tăieri se ur-
i •— Ta’aMj «muftlsc
ci* xoroató — la olanUf«.
măreşte în acelaşi timp obţine­
rea unei coroane, .cu ramuri de
«rammigEBaBQHBi
Aîulţl vorbitori, dintre care şi Otilia
Tincă, Elena Zahan de ta fabrica
„Sebeşul" au a ră ta t că pentru a putea
îi urm ărit felul cum sînt rezolvate pro­
punerile ce se fac în consfătuirile de
producţie, acestea sînt consem nate în-
tr-un caiet, unde se dau şi răspunsu­
rile la problemele ridicate de muncitori.
Tov. Nicolae Bîseă de la fabrica „1
M ai" Petreşti. a a rătat că în între­
prinderea unde lucrează, pentru ca con­
sfătuirile de producţie să fie cît m ai
cuprinzătoare, să aducă în dezbateri
probleme majore, pe Iîngă referatul din
partea m aistrului respectiv, se prezin­
tă unul întocmit de organul sindical
care arată modul cum au fost mobili­
zaţi muncitorii în întrecerea socialistă,
rezultatele obţinute ele..
Atunci cînd propunerile bune făcute
de muncitori în consfătuirile de pro-
Qonferinţa locală
a sindicatelor
din raionul Sebeş
o contribuţie însem nată ta realizarea
sarcinilor de plan, ta obţinerea de eco­
nomii. La fabrica „Simion B ărnuţiu“,
de exemplu, a fost făcută propunerea
de a se iniţia un schimb de experien­
ţă în care brigăzile' fruntaşe să îm ­
părtăşească din experienţa lor. Condu­
cerea întreprinderii, în colaborare cu
comitetul sindicatului, a dat viaţă aces­
tei propuneri. Şefii de brigăzi, fruntaşi
în întrecerea socialistă, Rozina Navro-
dy şi Carol N. din secţia m arochină-
rie I au relatat detailat din experien­
ţa lor. Pe baza acestei experienţe s-a
pornii o adevărată acţiune pentru ri­
dicarea fiecărei brigăzi la nivelul ce­
lor fruntaşe, fapt ce s-a şi realizat.
R ezultatul : faţă de obţinerea a 50.000
lei economii, cît avea luat ca a n g a ja ­
ment în cursul anului trecut, colectivul
fabricii a realizat 784.000 lei, iar pro­
dusele fabricate au fost numai de bună
calitate.
Iii iiotărirea ad o p tată ta conferinţă se comitetele sindicatelor din celelalte fa­
arată că Consiliul local al sindicate­
lor va acorda o atenţie deosebită atrage­
rii m asei muncitorilor la organizarea
şi conducerea producţiei, ajutînd co­
mitetele sindicatelor din întreprinderi să
cunoască mai operativ experienţa bună
şi s-o extindă, să ia m ăsuri concrete
pentru ca sarcin ile de> plan pe anul
1962 să se realizeze în mod ritm ic şi
la toţi indicii cu succes.
A ctivitatea
cuîturai-artistică
poate fi îm bunătăţită
Anul trecut a fost dată în folosinţa
oamenilor muncii din oraşul Sebeş una
din cele mai mari case de cultură din
regiune. Aici, peste 600 de spectatori
pot viziona în fiecare zi un film sau
spectacol. Dar, aşa cum au relevat vor­
bitorii în cuvîntul lor. activităţile cul-
tural-artistice nu sînt organizate decît
foarte rar.
un medalion ştiinţific. Cu acest
prilej, tov. profesor Ilie Lives-
cu a vorbit despre viaţa şi ope­
ra lui N. Kopernic. Cei peste 40
cursanţi aflaţi aici, au ascultat
cu mult interes expunerea.
V. D.
schelet viguroase şi îmbrăcate
pe toată lungimea lor cu ramuri
roditoare.
Timpul cel mai potrivit pen­
tru efectuarea tăierilor este pri­
măvara devreme, înainte de a se
umfla mugurii. Tăierile pentru
formare încep în pepinieră şi se
continuă în livadă.
La pomii din livadă se aleg
3-4 ramuri repartizate uniform
în jurul axului, iar celelalte se
taie de la bază (la inel) fără a
lăsa ciot şi fără a răni tulpina.
Ramurile alese se scurtează apoi
la 20-40 cm. lungime, începînd
cu cea mai slabă, toate la ace­
laşi nivel. Mugurele rămas sub
tăietură trebuie să fie situat
spre exterior, pentru a se lărgi
coroana.
Ramura din mijloc, adică axul
coroanei, se scurtează şi el, lă-
sîndu-1 mai înalt cu 20-25 cm.
decit nivelul ramurilor laterale,
deasupra unui mugure situat în
aşa fel ca ramura ce va creşte
din el să îndrepte axul (fig. 1).
In al doilea an se urmăreşte
formarea ramurilor secundare
pe cele principale şi formarea
de ramuri pentru etajul urmă­
tor. In acest scop se scurtează
prelungirile ramurilor principa­
le (de ordinul întîi) la 60-80
cm. deasupra unui mugure care
priveşte inafară, iar axul se taie
mai înalt cu 25-30 cm. faţă de
nivelul ramurilor laterale. Ra-
myirile secundare, care şin.ţ creş.;
KWjrfMttxmEstnemsmrrasxwwxsMMWs&m^ ae^^
De asemenea, la fabrica „Sebeşul",
care num ără peste 1.200 salariaţi, din
care m ajoritatea sînt tineri, nu este
organizată o bogată activitate cultura­
lă, care să vină în sprijinul producţiei,
s ă ajute la petrecerea tim pului liber de
către muncitori în mod plăcut şi educa­
tiv.
Delegaţii la conferinţă au criticat
Consiliul local al sindicatelor pentru
faptul că m ăsurile stabilite cu ocazia
anum itor analize a activităţii cultura­
le nu au fost aduse la îndeplinire. La
fabricile „Sebeşul", „Simion Bărnuţiu",
întreprinderea „Economica“ şi altele,
datorită muncii slabe a responsabililor
culturali, un spectacol se pregăteşte
cite trei luni. A ceastă situaţie a fost
analizată de C.L.S. dar lucrurile con­
tinuă s ă se desfăşoare la fel.
Participanţii la conferinţă au apre­
ciat rezultatele bune obţinute de fabri­
ca „1 M ai" Petreşti în activitatea cul-
tural-artistică, unde sînt antrenaţi pes­
te 250 muncitori, tehnicieni şi ingineri.
Anul trecut s-au prezentat peste 45 pro­
gram e artistice în faţa muncitorilor din
fabrică şi în alte localităţi. Brigăzile
artistice de agitaţie, sînt bine organi­
zate, ele dau program e în faţa m uncito­
rilor. popularizează metodele bune de
muncă, critică lipsurile care se m ani­
festă într-o secţie sau sector. Aşa cum
a arătat tov. Vasile Chintă, se poate
aprecia că activitatea cuitural-artisti-
că desfăşurată aici şi-a adíís un aport
însem nat la realizarea de către colec­
tivul acestei fabrici, a sarcinilor de
plan pe an u l 1961 în 11 luni şi 11 zile,
la obţinerea unei calităţi superioare a
produselor, la creşterea conştiinţei m un­
citorilor.
Acest exemplu a r trebui u rm at şi de
brici şi întreprinderi ale oraşului Sebeş.
M unca cultural-educativă face parte
integrantă din politica partidului nos­
tru, ea reprezintă unui din cele mai de
seam ă mijloace de rezolvare a sarci­
nilor desăvîrşirii construcţiei socialiste
în ţara noastră. De aceea, sub îndru­
m area Comitetului raional de partid,
Consiliul local al sindicatelor va trebui
să intensifice munca culturală în ra i­
durile oamenilor muncii.
S. CERBU
P E. A V V V W W W S
S C U R T i/V»V/N/V/N/VA.-AVV/'s/V o m aternitate pentru 50 d e . scroafe, o
de Ia corespondenţii
• Zilele trecute, în sala căminului
cultural din comura Cngurei, raio­
nul Sebeş, s-a desfăşurat faza in-
tercomuna'lă a Festivalului bienal
de teatru „1. L. C aragiale". Au
..participat echipele de, te a tru din co­
muna Ungurei cu piesele „Baba Do-
chia şi brigadierul" şi „Nu-i chiar
aşa de uşor" (iu limba germ ană),
iar din comuna Păuca cu piesele
„Risu! pământului" şi „Drumul e
drept" (în lim ba g e rm an ă), Gei
peste ISO de spectatori au răsp lă­
tit cu vii aplauze stră d a n ia a rtiş ti­ „Puterea plinii", realizat în regiu­
lor amatori, care au izbutit să pre­
zinte spectacole reuşite.
Şi în satul Dineul Mic, raionul
Orăştie, a avut loc faza inlercomu-
n ală de teatru . Gu acest prilej for­
maţia teatrală din localitate a pre­
zentat piesa „Soţul Leontei", iar cea
a căminului cultural din Dîncul M a­
re piesa „Arvinte şi Pepelea". Nu­
meroşii spectatori prezenţi au apre­
ciat buna interpretare a artiştilor
am atori Ana Popa, loan Gînda,
loan Botescu şi alţii (L1VIU BRO-
I EA şi VIOREL ’ P U PA ).
« De curînd, brigada artistică de
cute spre interiorul coroanei
(concurentele), se scot de la
inel. Toate celelalte ramuri se­
cundare se scurtează la 6-7 mu­
guri (lăsîndu-se cepi de cca. 15
cm. lungime;, pentru transfor­
marea lor în ramuri roditoare
(fig. 2).
In primăvara anului trei se
Fig. 2 — T iicA ia d a fo u n a rc a
coroaiuti in anul H -'ca d u W'
plantau.
aleg ramurile de schelet de or­
dinul doi în primul etaj, precum
şi ramurile etajului doi. Prelun­
girea ramurilor de schelet prin­
cipale se scurtează la 50-60 cm.
<iea§uprâ ram urei ⧠ordinul
DRUA1UU SOCIALISMULUI
ajută pe cei noi
(Urmare din pag. I-a)
în sectorul zootehnic lucrea­
ză cei mai buni colectivişti,
îngrijind bine animalele, ei
reuşesc să obţină producţii
din ce în ce mai mai ridi­
cate. ştefan Naghi, bună­
oară, care are in îngrijire un
lot de 12 vaci, a obţinut anul
trecut in medie pe cap de
vacă furajată peste 2.600 li­
tri de lapte, iar Mircea Bon­
ta circa 2.000 litri. E drept
insă că le îngrijeşte şi hră­
neşte aşa cum ..scrie la car­
te“. Pentru stimularea mun­
cii lor, toţi cei care muncesc
in zootehnie sînt retribuiţi
după producţia obţinută.
’Acest lucru îi face să mun­
cească tot mai bine.
Fiind convinşi că în acest
fel vor obţine rezultate din
cele mai bune, colectiviştii
V E Ş T I D ÎN Q. A . C .
V enituri m ari din sectoru l zooteh n ic
F aţă de anul trecut, sectorul zoo­ prevăzuţi a se realiza 245.000 lei. In
tehnic al gospodăriei agricole colec­ acest scop, colectiviştii din raionul H a­
tive „Ţara H aţegului" din H aţeg s-a
dezvoltat mult. Prin cum părarea unui
însem nat num ăr de vaci, de porci şi
de oi, posibilităţile obţinerii unor
mari venituri băneşti din acest sec­
tor au sporit. Dacă în anul trecut, co­
lectiviştii din H aţeg au obţinut din
sectorul zootehnic venituri băneşti în
valoare de 91.000 Iei, în planul de
producţie pentru acest an au fost
B ila n ţ
Gu puţin timp în urm ă, colecti­
viştii din Sarm isegetuza au sărbăto­
rit doi ani de la constituirea gospo­
dăriei lor. In acest timp, relativ
agitaţie a căminului cultural din
Tărtăria. raionul Orăştie, a prezen­
tat în faţa colectiviştilor un frumos
spectacol, cu text va x a t pe în tărirea un însem nat num ăr cíe' ore dé munca
ecouoniico-orgauizatorică ă gospodă­
riei agricole colective din localitate.
Dintre interpreţi s-au evidenţiat Eu­
gen M ărian. Anuta Şuvaină, Oniţa
Bîldea şi alţii (CT1EORGHE BALO-
S IN ).
o In com una Sîntim bru, raionul
Alba, peste 350 de colectivişti au
vizionat filmul documentar agricol
nea noastră. Ei au urm ărit cu viu
interes secvenţele ce oglindesc rea­
lizările gospodăriilor agricole colec­
tive din Gîrbova, M ihalţ, Gîlnic etc.
(fug VASILE VANŢA).
o Recent, brigada ştiinţifică din
Haţeg a dat o serie de consultaţii
pe teme de agricultură, ştiinţe juri­
dice, sănătate etc. oamenilor m un­
cii din satele G îrneşti, Toteşti şi
Peşteniţa. Numeroaselor întrebări
ridicate au răspuns medici, ingineri,
profesori, activişti — componenţi ai
brigăzii ştiinţifice raionale (I. CRAŞ-
GA).
N,A/»A A A /V vA A
doi, iar acestea din urmă cu 20
cm. mai jos decit primele. Ra­
murile etajului doi se aleg la
distanţă de 60-80 cm. deasupra
primului etaj şi se scurtează la
50-60 cm. avînd grije să fie mai
Înalte cu 25-30 cm. decît ram u­
rile primului etaj. Axul se
scurtează cu 25-30 cm. deasu- _ contribuind la sporirea produc-
pra nivelului ramurilor din eta- tjei de fructe.
jul doi. Ramurile care cresc
spre interiorul coroanei (concu­
rentele) se ^înlătură de la inel.
Toate celelalte ramuri latera­
le care nu sînt alese pentru a
forma scheletul, se scurtează mai mulţi ani.
la 6-7 muguri, pentru transfor­
marea lor în ramuri roditoare
(fig. 3).
In anii 4-5 se
continuă tăierile
de formarea co­
roanei, după a-
celeaşi reguli,
pentru alegerea
ramurilor de
schelet ale eta­
jului trei şi a
ramurilor de or­
dinul doi.
După ce s-a
format coroana
şi pomul intră
pe rod, se apli­
că tăieri mai
puţine. Acestea
constau în rări­
rea ramurilor
care cresc spre
interiorul coroa­
nei, scurtarea
prelungirilor ca­
re d e p ă ş e s c
50-60 cm. şi înde­
părtarea ranni-
T'S * ~
din Cricău au hotărit şi el
să aplice acest sistem de re­
tribuire nu numai în secto­
rul zootehnic cl şi la unele
culturi.
Oaspetele le-a mai împăr­
tăşit colectiviştilor din Cri­
cău felul rum trebuie ţinută
evidenţa zilelor-muncă, cum
se face calculul normelor şi
multe altele, venind astfel
în ajutorul noilor colectiviş­
ti de a-şi organiza mai bine
munca, de a obţine an de
an rezultate din ce in ce
mai frumoase.
Apreciind iniţiativa colec­
tiviştilor din Cistei de a
veni in ajutorul colectivişti­
lor noi, comitetul raional de
partid Alba a recomandat
tuturor colectiviştilor cu ex­
perienţă să urmeze acest
exemplu bun.
ţeg au co n tractat pînă acum 70.000
litri lapte şi 200 kg. lină semifină.
Numai prin valorificarea lor se vor
realiza venituri în valoare dc 185.000
Iei.
In plus colectiviştii de aici au con­
tractat pentru acest a n : 30 de viţei,
43 de porci, 30 de miei, 10 oi, 5 b ă­
tăii etc.
bogat
scurt, ei au înregistrat însemnate
realizări.
In locul num it „D raşcov“, acolo
unde în urm ă cu doi ani se aflau
doar livezi de pruni îm băirîniţi, co­
lectiviştii au ridicat două grajduri
prevăzute cu linii de decovil, în care
se pot adăposti 310 capete vite mari,
m agazie pentru 30 vagoane cereale
şi o pivniţă cu o capacitate de în-
silozare de 6 vagoane cartofi, un si­
loz de 250 tone, remize, fîntîni, şi al­
tele. Folosind resursele locale (lemnul
din păşuni şi fineţe, piatra de var şi
de construcţie,..piş.igy^.sjc,,), cxccutînd
patriotică (n u m ai în Í96$% eáte 4.300
zile), colectiviştii au reuşit ca faţă
dé devize să econom isească la con­
strucţiile ridicate suma de peste
734.000 lei.
In cei doi ani, colectiviştii din Sar-
mfsegetuza şi-au cum părat o tocă­
toare mecanică, un tractor cu re­
morcă şi plug cu trei brazde, moto-
pompă pentru trasul apei necesare
a d ă p ă rii, animalelor, chitare decimale,
etc. Tot în această perioadă, şepte-
lul gospodăriei colective a ajuns la
peste 220 bovine, 1.227 ovine, 93
porcine etc.
S-ar putea vorbi şi despre alte
multe realizări ale colectiviştilor din
Sarniisegeiuza. Toate acestea sînt
doar bilanţul a numai doi ani de
existenţă a gospodăriei agricole colec­
tive.
PETRE PARCAS!U
rilor uscate, rupte, dezbinate,
etc.
Prin aplicarea tăierilor de
scurtarea ramurilor şi rărirea
coroanei se creează condiţii pen­
tru pătrunderea luminii în co­
roana pomilor şi se ajută for­
marea ramurilor de rod, acestea
Pomii la care facem tăieri de
formare şi dc rărire, rodesc in
fiecare an, produc mai multe"
fructe de calitatea I-a şi trăiesc
ing. NICOLAE MiSZA
Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu
3 «Moand Li ?nüi
«a* IH-'sa de Ia (»UntoM.
Nr 22r 6
gaiPBwamsiMSEttmtttxmzrxpp&rgim!r>xnim*ite**vw3miM3
29 MARTIE 1962
PROGRAMUL IT 5,10 Cintece; tuliii Ion Murgii ; 17,30 Jurnal
5.30 Melodii populare romîneşti de întrecere; 17,45 Program
interpretate la diferite instru­ muzical pentru fruntaşi în pro­
mente ; 6,10 Piese distractive; ducţie din industrie şi agricul­
6.30 Emisiunea pentru sate : Din tură ; 19,00 Jurnalul satelor ;
activitatea G.A.S. fruntaşe în 22,50 Muzică de d a n s ;
creşterea păsărilor ; 6,45 Muzică
de estradă ; 7,15 Cîntă taraful PROGRAMUL II : 13,15 T)i.u-
căminului cultural din Nicoti­ carnetul activistului cultural ;
14,30 Jocuri romineşti interpre­
nă — I a ş i; 7,30 Sfatul medicu­ tate de fa n fa ră ; 15,30 Muzică
populară romînească şi a mi­
lui : im portanţa razelor solare norităţilor naţionale: 18,30
Jocuri populare romineşti ;
pentru sănătatea copilului; 7,45 21,45 Părinţi şi copii: „La cinci­
Salut voios de pionier ; 8,00 sprezece ani“, scenetă de Gheor-
M uzică: 8,30 Muzică popu­ ghe Ştefan.
lară sovietică: 9,00 Vreau
să ş tiu ; 10,35 Muzică din Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ;
operete ; 12,00 Formaţii de mu­
zică uşoară ; 13,05 Muzică popu­ 7,00;' 10,00; 11,00; 13,00;
lară romînească interpretată de 15,00 ; 17,00 ; 22,30 ; 23,52-23,55
Traian Uilecan, Pavel Tornea şi (programul I ) ; 12,00j 14,00;
Tudor Pană ; 15,10 Muzică uşoa­ 16,00; 18,00; 21,00; 23,W) (pro-
ră de compozitori din ţări so­ gramul II).
cialiste 16,15 Vorbeşte Moscova;
16,45 Din repertoriul taragotis-
S p e e ta e & le
CINEMATOGRAFICE
29 MARTIE 1962
DEVA: Flăcări în taiga — nematograful „V. Roaită“.:
cinematograful „Filimon Slrbu“; xicul cîntă — cinematograful
Te iubesc, v ia ţă ! — cinemato­ „Flacăra“ ; SIMERIA : Insula in
graful „Patria“ ; HUNEDOARA: flăcări — cinematograful „ilie
Circul fără cupolă — cinemato­ Pintilie“ ; HAŢEG : Cerasella —
graful „Victoria“ ; SEBEŞ : Ca­ cinematograful „P o p u l a r“ ;
zacii — cinematograful „Pro­ BRAD: Oameni pe gheaţă —
gresul“ ; Dama de Pică — ci­ cinematograful „Steaua roşie“ ;
nematograful „M. Sadoveanu“ ; l.ONEA: Secţiunea V-a — cine­
PETROŞANI: Pace noului ve­ matograful „Minerul“ ; TEIUŞ :
nit — cinematograful „A. sa­ Un strigăt in stradă •— cinema­
bia“ ; Tom degeţelul — cine­ tograful „V. Roaită“ ; FU bun
matograful „7 Noiembrie“ ; pînă la moarte — cinematogra­
ALBA IULIA : Străzile au amin­ ful „Muncitorul" ; ILIA : Pescui­
tiri — cinematograful „Victo­ torii de bureţi — cinematogra­
ria“ ; Doctorul din Bothenow — ful „Gh. Doja“ : APOLD ; Vaca
cinematograful „23 August“ ; Şi prizonierul — cinematograful
ORĂŞTIE „• Pînze purpurii — ci­ „23 August“.
§ ooooooaoo<x><><x><>o<x>c>oooo<x>o<x >o<><x><x>oo<vx>o«s>^V5<>oc oooooO
ooooo
8 întreprinderea siderursică de stat
„HISTORIA“ CALAM
g cu sediul în oraşul Călan, regiu nea Hunedoara,
S aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 15 aprilie >
g 1962 ora 8 se va ţine în localul întreprinderii un ooooooooob
O CONCURS
O ooooooo
g pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri ; oo
O ® un post de maistru pentru !staţii, oooo
it.J. •"un post de maistru pen tru epurare-gaze,
două posturi de maiştri ia semicocserie,
două posturi de maiştri la maşini unelte,
un post de maistru la reparaţii mecanice,
g • un post de maistru la reparaţii electrice,
o ® două posturi de maiştri la întreţinere mecanică,
g 8 două posturi de maiştri la întreţinere electrică,
O 8 trei posturi de maiştri la furnale,
2 ® opt posturi de maiştri cocsari,
g 0 cinci posturi de maiştri turnători. oo
O Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de<>
OH.C.M. 1061/1959. ’%
O înscrierile se fac pînă în ziua de 5 aprilie 1962 la serviciul 2
geadre şi învăţămînt al întreprinderii. g
g Orice informaţii suplimentare se pot cerezilnic la servi- <>
?ciul cadre şi învăţămîntv 2
cokxxx>ooooo<xxxxxxx>oooooooooooooo<x>ooo<xxx>ooo<oooocoo
AMSf i
întreprinderea r e g io n a l ă
DE ELECTRICITATE DEVA
prin unităţile de re ţe le d in :
•— P e va ( t e le f o n 2i79
— Alisa I n lia ( t e le le u 2i3)
— P r a ş tie ( t e le f o n 1S7)
— Sim epia (telefon 6)
E 1 E O 8J T Â
lucrări noi de instalaţii electrice ii
ţ terioare precum şi reparaţii ia cele
I existente, cu materialul clientului sau
i al întreprinderii, în oraşe şi sate.
rC r»«n«r>
| D IR E C Ţ IA R E G IO N A L A C.E.Cu ^ ?
4t Hunedoara — Deva rf»
* ANGAJ EAZĂ: ?
f — şef serviciu control şi revizie, cu studii superioare eco- *
ţ nomice şi şase ani In funcţii economice; ' *
ţ — inspector contabil, cu studii superioare economice sau l
ţ medii; *
| — revizor contabil II, cu studii medii şi doi ani in funcţii ?
t economice; Ţ
» — contabil şef, cu studii medii şi patru ani în funcţii econo- *
•mice pentru sucursala orăşenească O.E.C. Deva; ;
ţ — contabil şef, cu studii medii şi patru ani în funcţii eco- ?
I nomice, pentruSucursala orăşenească C.E.C. H unedoara; *
* — în d ru m ăto r I operaţiu n i, cu studii m edii şi doi ani în ;
\ funcţii economice p e n tru Sucursala o răşenească C.E.C. Petro r
i Şani; J
i — contabil, cu studii medii, pentru sucursala C.E.C. Alba
\ Iulia; ‘
i — casier II cu studii medii sau elementare, pentru Agenţia *
!C.E.C. Z latn a ; ‘f
* — casier II cu studii medii sau elementare, pentru Agenţia I
l C.E.C. Cugir ;
i — împuternicit comunal cu studii modii sau elementare \
îş i doi ani în funcţii administrative, pentru casa orăşenească ^
ţ C.E.C. Hunedoara. t
ii -9 * fi -a**#»»*- 46