Page 91 - 1962-03

r r. 2Í58 DROMUG SOCIALISMULUI paGf. 3

rax^^-TAîTCj-xE«Bmgigim w a M W »>w^^^guigm a.iA rot « e8iga taw.tiu^miijm«wija<.* sm cm m m m B MWj iwTOW'.-gjMuwiJaM i

Nebucurăm sprijinul «unifier lililí ! lili

Conducerea perm anentă, îndrum area învăţăm întului politic în organizaţiile tinerilor care frecventează învăţăm în- f lit
tu! politic U.T.AÎ. şi care sîn t în cad raţi
continuă, sprijinul şi controlul siste ­ de partid şi U.T.AÎ. H otărîrea a şi lost în brigăzile de m uncă patriotică, au
devenit fruntaşi în producţie, au o
m atic al organizaţiilor U. T. M., este aplicată în viaţă. P în ă în prezent s-a comportare m orală în societate. Printre
aceştia amintim pe tovarăşii M ariana
una din îndatoririle statutare de sea­ analizat de către toate organizaţiile Stauciu, Olivia Boldor, Iosif Cazan etc. m m E E V E EmSm^mr L JL I

m ă ale o rganizaţiilo r de partid. Ca U.T.AÎ. situ a ţia în v ăţăm în tu lu i politic. Conducerea de către comitetul de O cursă în loc de irei .c ->v '
partid a organizaţiei noastre U.T.AÎ,
membru supleant în comitetul de partid Demn de rem arcat este faptul că în urm a g rija cu care comuniştii s-au ocupat
şi ne-au ajutat în creşterea şi educa­
şi ca secretar al com itetului U.T.M. acesto r an alize s-a u lu a t m ăsu ri ce au rea tineretului, este reflectată şi de fap­ oooooooooooo oooooooooooo
tul că tot mai m ulţi tineri cer să fie
de la fabrica chimică Orăştie, m-am dus la înlăturarea lipsurilor. S-a con­ primiţi în rîndul candidaţilor şi mem­
brilor de partid. In anul trecut, de
convins de ajutoru l tovărăşesc, firesc al sta ta t, de pildă, că frecvenţa sla b ă Ia exemplu, o rg a n iz a ţia a recom andat 42 oo Printre mocani- bat pe impiegatul dar voi face tot g
de tovarăşi din rîndul celor m ai bum Oo Cil remizei Sub- de mişcare: posibilul ca să-l g
organizaţiilor de partid. cercul politic U.T.M. de la secţia treia utemişti, fruntaşi în producţie şi în ac­ cetate, care re­ remorchez o singu- o
tivitatea obştească, pentru a fi primiţi — Cîte tone poa­
In fabrica noastră, de exemplu, se datoreşte faptului că, lucrînd pe în rîndul candidaţilor de partid, iar în
schimburi, tinerii nu puteau să parti­ anul acesta, pînă în prezent am mai morcă trenuri cu te remorca aceas­ ră dată! S-au fă- o
avem 6 organizaţii de tineret care
recom andai în că 20 tineri.
cuprind peste 350 mem bri ai cipe cu toţii. A jun g în d u -se la această •tonaj sporit, se tă locomotivă ? cut formele de ple- g
Puşi în discuţia adunărilor generale
U. T. Al. C ontribuţia tineretului la concluzie, o rg an izaţia U.T.A1. a cerut ale organizaţiilor de partid, comuniştii
au hotărît primirea lor în rîndul candi­
îndeplinirea sarcinilor de producţje, la sprijinul organizaţiei de partid şi, îm­ daţilor de partid, ceea ce denotă că ti­ numără şi tlnărul — In mod nor­ care şi trenul a
nerii recom andaţi întrunesc calităţile ce Ursu Vasile. Dorin­ mal 180 de tone; luat-o clin loc. Lo­
înfăptuirea m ultor obiective de interes preună cu conducerea secţiei, a rezol­ se cer unul candidat. Unora dintre
aceştia, care în timpul stagiului de can­
obştesc a crescut an de an. Aceasta, vat situaţia, stabilind ca predările şi didat au dovedit prin faptele şi com­ ţa lui era ele a dar mecanicii re­ comotiva încerca
portarea lor că sînt demni de a face
tocmai datorită grijii cu care organiza­ sem inariile să se ţină pe schimburi. parte din rîndul comuniştilor, cum este remorca un tonaj morchează in jurul din cînd In cinci
de exemplu tovarăşul Rom ulus Alicu.
ţiile de partid s*au ocupat de conduce­ Tot în secţia a treia, la recom anda­ li s-a redus stag iu l de candidat cu care să întreacă a 400—450 tone. să patineze, dar me­
rea o rganizaţiilor U. T. Al., ajutorului rea organizaţiei de partid, pentru a G luni.
dat în munca ce o desfăşurăm în rîn- dezvolta la tineri grija faţă de avutul toate realizările ele — E greu atun­ canicul dădea ni­
dul tineretului. obştesc, iii ad u n ările gen erale se pre-- Toate acestea dovedesc că sprijinul pînă atunci. Oca­ ci. De la Subceta- sip pe linie... îşi
pe care organizaţia noastră de tineret
In acest scop comitetul de partid din zintă scurte inform ări asupra muncii l-a prim it şi-l primeşte din partea co­ zia s-a ivit mai zi­ te la Simeria a- cunoaşte bine ma­
muniştilor, constituie chezăşia succese­
fabrica noastră foloseşte forme variate, tinerilor, arătîndu-se concret cine îşi lor în munca noastră de educare a ti­ lele trecute, cinei vem trasă specia­ şina. o întreţine co­
!metode de conducere şi îndrum are întreţine şi cine nu îşi întreţine u tila­ neretului.
eficace. Asttel, în plenarele in care jele. In felul acesta, tineri ca Ion lu- în staţia Haţeg a lă ; va trebui să respunzător.
GRIGORE NEGREA
jfcoinitetul de partid an alizează activi­ dorache care lăsa m aşin a necu răţată, fost încărcat un facem trei dru­ ...Trenul n ajuns
secretar al com itetului U. T, M.
tatea tineretului, se stabilesc sarcini au început să urmeze exemplul bun al de Ia F . G. O răştie tren cu un tonaj muri. la destinaţie la
tovarăşilor Colhon Nicolae şi M ihai
1 concrete a tit com itetului U.T.AÎ., orga- ele 1.030 tone. Intre timp a so­ timpul stabilit,
Cină a sosit lo­ sit şi mecanicul. spre mulţumirea o
• m zaţiilor U.T.A1., cit şi birourilor şi Todea, reuşindu-se ca astăzi toţi tin e­ Auzind despre ce-i
comotiva şi a vă­ vorba, el le-a spus deplină a mecani- o
/o rg an izaţiilo r de partid. De exemplu, rii din secţia a treia să îngrijească cu zut-o, comandantul celor doi. :
trenului l-a între­ C U llli Şi f o c h is lu - O$
în vederea antrenării tineretului la în ­ răspundere utilajele. — Cam mult,
lui. o
făptuirea sarcinilor de producţie, comi­ In secţia a doua, erau m ulţi tineri
!. CRI ŞAN 9
tetul nostru U.T.A1. a fost în d ru m at să care dădeau rebuturi. De aceştia s-au
mobilizeze toţi tinerii utemişti şi neu- ocupat comuniştii din secţie, cu o înal­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÖOOOOOOOOÖOOOOOOOOOOOOC

temişti în întrecerea socialistă, să cre­ tă calificare, iar propagandistul cercu­
eze posturi utem iste de control. Toto­ lui politic U.T.A1., com unistul Aîurgu-
dată, organizaţiile de partid au fost leţ Tache, a pus în expunerile sale ac­ Fier vechi pentru oţel nou

îndrum ate să ajute organizaţiile U.T.M. cent pe calităţile ce trebuie să le aibă Ceferiştii cîe la revizia de va­ zent ei au colectat şi expediat
în rezolvarea acestei sarcini. Drept ur­ un utcmist, arătînd că ridicarea conti­ goane din Simeria Triaj desfă­ oţelăriilor hunedorene peste 72
mare, noi am ajuns să antrenăm în ­ nuă a nivelului politic şi profesional şoară o activitate susţinută de de tone fier vechi.
treaga m asă de tineret în întrecerea este una din sarcinile lor perm anente. colectare a fierului vechi. De la
socialistă. Putem spune pe drept cu- începutul anului şi pînă în pfe- S-au evidenţiat echipele con­
vint că la depăşirea planului producţiei Acesi fel de a munci, a influenţat mult duse de comuniştii ilie Turdă- Nu de mult la mina Deva, au început lucrările de con­
globale, cu 5,82 la sută în ian u arie şi creşterea conştiinţei tineretului, ajun­ şari, loan Păcurariu, Emil Ben- struire a unei noi staţii de concasarea minereului. In foto­
gîndu-se ca în luna februarie, în ţa, magazionerul Dumitru Ni­ grafie : vedere a staţiei.
cu 13,50 la su tă în februarie a.c., o secţia a doua să sc ad ă rebuturile sub colae şi alţii,
m arc contribuţie a adus-o şi tineretul, cifra admisă.
din rîndul căruia peste 200 tovarăşi E. CREŢU
Pe lingă ajutorul primit în organiza­
sini fruntaşi în producţie. Ajutorul pri­ corespondent
mit din partea organizaţiilor de partid rea şi desfăşurarea învăţăm întului po­
in îndeplinirea acestei sarcini se des­ litic, în m unca noastră de educare a
prinde mai ales din faptul că, la pro­ tineretului am avut în perm anenţă un NOTE Wi#
punerea organizaţiilor de partid, m ul­ sprijin preţios din partea comitetului â ,e

tor membri şi candidaţi de partid, m un­ de partid. Astfel, am fost îndrum aţi în fă p tu ie sc
citori pricepuţi, cu o bogată experien­ să organizăm mai plăcut şi folositor angajam entul
ţă în producţie, ca Nicolae Boicu, loan timpul liber al tineretului, să îndru­
Beştelie, Traian Atihuţ şi alţii, ti s-a măm pe tineri să citească cit mai mult.
în credinţat sarcina de a se ocupa de Anul trecut, 50 de tineri au obţinut in­ Cu ocazia dezbaterii Di­

unii tineri pentru a-i ajuta în ridicarea signa de „Prieten al cărţii", iar în anul rectivelor C.C. al P.M.R. cu Cerere uitată
acesta desfăşurăm o muncă susţinută privire la criteriile principa­
nivelului lor profesional. le ale întrecerii socialiste, şe­ In luna septembrie 1961 aşa cam din luna ianuarie.
pentru ca încă Î00 de tovarăşi să p ri­ ful de brigadă Cornel Paşo- Cetăţenii au sesizat sfatul
îndrum area şi ajutorul comuniştilor mească frum oasa distincţie culturală. lea de la stafia de pompare s-au începui in oraşul Deva popular cum că trebuie luate
l-am sim ţit m ult şi în o rg an izarea şi a apei a F. C. Orăştie, s-a măsuri de desfundarea cana­
I'una desfăşurare a învăţământului po­ De asem enea, în urm a recom andării angajat să realizeze in cursul lucrările la noua conductă lului de scurgerea apei pen­
acestui an o economic de tru a feri locuinţele de de­
litic U.T.AV P e lîn g ă faptul că p ro p a­ com itetului de partid, am în fiin ţa t re ­ 20.000 lei. ţ de apă potabilă. Pămîntul teriorări.

gandiştii de la cele 6 cercuri de învă- cent o brigadă artistică num ai din ti­ Pentru realizarea angaja­ l rezultat din săpături a as- Cererea continuă să stea
neri, am o rg a n iz a t 18 brigăzi utem iste mentului, membrii brigăzii lui de aproape 3 luni in serta­
ţăm înt politic au fost recrutaţi din rîn ­ Pasolea au trecut la revizui­ L tupat canalul de scurgerea rul secţiei gospodărie comu­
dul celor mai buni membri şi candidaţi de m uncă patriotică în care sînt cu­ nală, căreia x-a fost dată 3
de partid, la în d ru m are a com itetului prinşi aproape 400 tineri, în g rijin d u -n e rea minuţioasă a instalaţiilor, ri apelor de ploaie de pe stra- spre rezolvare. De soarta ei ^
de partid, la toate cercurile participă ca acesiea să desfăşoare o vie activi­ da V. Babeş pînă la V. se pare că a uitat chiar şi 3
executarea unor reparaţii de tov. Covaci şeful secţiei, şi 1
periodic — predări şi sem inarii — cîte tate. Anul trc-cut, bu n ăo ară, tinerii noş­ ( Roaită şi 23 August. Din a- aceasta în timp ce cetăţenii
cea mai bună calitate, cu cit aşteaptă o măsură pentru a
un tovarăş din birourile organizaţiilor tri au participat ta înfrum useţarea uzi­ i ceastă cauză apele rezultate le feri casele de deteriorări.
nei, au colectat 345 tone fier vechi, 520 mai puţine materiale şi fo­ jL- din topirea zăpezii şi din
de partid, care informează comitetul de
felul curm se desfăşo ară îiivăţămuiitu!. : kg., ghindă,, şi.au. prestat sute, de ore losirea tot mai judicioasă a C Ploi s-âu strins' In colţul stră-
Pe baza acestor inform ări, com itetul de-- la p lantări sau .pliviri de puteţi în c a ­
partid, a ajuns la concluzia că tre­ drul (!colului silvic. luurefianţilor. In felul aces­ L zii 23 August. Apa şi-a cău-

buie îm bunătăţită activitatea cercurilor Acum, putem spune că majoritatea ta, numai în primele două [ tat scurgerea şi a ajuns in

ele învăţăm ânt şi, în luna ianuarie, în- L pivniţa imobilului din str. 23

tr-o plenară a sa, a analizat munca co­ Sudorul Petru Fica de la [ August nr. 172. Lucrurile stau

m itetului şi organizaţiilor U.T.M. pri­ secţia cazangerie a Atelierelor l Frizeri cu năravuri
vind buna desfăşurare a învăţămîntueul R.M.R. Sim eria execută numai

politic. Gu acest prilej plenara — la suduri dc calitate, depăşindu-şi luni ale anului, ei au reuşit L Pentru cei care nu cunosc a cooperativei „Viaţă noxiă“
care au fost invitaţi să participe toţi totodată pjanul în medie cu
secretarii organizaţiilor de partid şi să înregistreze o economie j; obiceiul locului, regretă cînd orăştie. Aici unii lucrători,
U.T.M. — a hotărît să se facă analiza 11—12 la sută. dc peste 19.000 lei. l au păşit pragul frizeriei nr. 2 printre care Ambruş li şi

Amalia Piper, sini mai mult
m m sesutm aiw inB -.m T rx-rtr1 acnxxsncaaiasrxasn m m m aaronaiaigacw
j preocupaţi de discuţiile cu }

1 colegii şt prrietenii, iar de -j
cu participarea foştilor hitlerişti şi fasciştilor nu apar numai in Franţa nodurile ci fac parte senatorul B a rry j o m u [ d e p e s c m n %iQi
O .A .S , filială a fascismului lQ
Internaţional
fascişti din Italia, F ra n ţa , Spania, An­ sau A lgeria. Ele pot fi g ăsite în G oldw ather, m em bru al C o n g re su lu i) p a s ă _ P o a te să a ? te p te o rn u l ^

glia, Belgia şi alte ţări din Eu­ Japonia unde fasciştii l-au ucis pe din p artea statu lu i A rizona, dem n l n _ 2Q m in u t e c u s ă p u n u l p e 1
ropa occidentală. In sfîrşit, Scorzeni liderul Partidului socialist, Asanuma,
continuator al operei Iui M cGarthy.-, ^ 5_,m cu j u m ă ta te d in 1

a devenit din nou el însuşi. El este în Ceylon unde a fost asasinat primul „C artea albastră a lui John Birch freza făcută, important este
în fapt şeful SS-ului lui Himmler, ministru Bandaranăikc, în Indonezia
red actată dc R obcrt Wclch, copro-3 p e n t m a c e ? ti f r i z e r i p ă r e . 3

reconstituit pe ascuns după război. unde s-.a aten tat la viaţa preşedin­ p rietar al unei m ari com panii pentru j r e a lu i c u t a r e ?i c u tQ re d es_ J

Pe baza acordurilor franco-algeriene ţei o adevărată arm ată de elemente silierul politic al generalului Salan, De aici decurg influenţa şi legăturile telui Sukarno, în Italia unde au ex­ producţia dc bomboane şi p r ă jitu r i, p re /ot6aZ> m odă> f ilm e ^
de la Evian, pe întreg teritoriul Al­ de dreapta s-a constituit în spatele aflat în prezent pe insulele B aleare
geriei au încetat operaţiunile mili­ O.A.S. Foştii fascişti din Italia, foş­ care aparţin Spaniei, conduce filia­ sale. Căci SS-ul dizolvat conform ho- plodat bombe la sediile organizaţiilor din oraşul Belmont, aduce foarte m ult 3 D e s e s im t lu c r u r ile a u / o s i ]
tare şi lupta arm ată. D ar cele mai tii nazişti din Germania Federală şi lele O.A.S. din diferite ţări ale Eu­
deşănţate cercuri ale reacţiunii colo­ fatangiştii care constituie partidul ropei occidentale primind ajutor în tărîrii tribunalului internaţional de la progresiste. cu o traducere liberă a cărţii „M cin 1 sesizate; măsuri practice Visă \
niale. care acţionează sub steagul fas­ oficial din Spania lui Franco, sînt toţi arm am ent şi consilieri pentru pregă­ N ürnberg a reapărut în mod oficial
cist al O.A.S. pun la cale noi pla­ sim patizanţi ai O.A.S. M adridul con­ tirea unei lovituri de stat în F ranţa în 1950 sub firm a ¦„A sociaţia de Toate aceste acţiuni care au avut K am pf“ a lui Hitler. A ctivitatea mem- ¦5 nu s-au luat. Ce aşteaptă ]
nuri de sabotare şi încălcare a a- stituie în momentul de faţă o ade­ de la „confraţii în tru anticom unism “. ajutor reciproc a foştilor SS-işti“ loc aproape in acelaşi timp nu sînt brilor organizaţiei Iui Birch a luat o QaŢe conăucerea cooperaţi- 3
cordurilor realizate. In ziarele pari­ vărată bază pentru ram ificaţiile ex­ înfiinţîndu-şi filíale în toate oraşele o simplă coincidenţă. Este vorba de
ziene a fost publicată recent aşa-zisa terne ale O.A.S. Cumnatul lui F ran­ Unde apare diverse explozii ale banditismului asemenea amploare îneît pînă şi pre- 3Vei ? ' 3
„instrucţiune nr. 29“ elaborată de că­ co, S errano Suner, joacă un rol im­ aghiotantul lui Hitler
petenia fasciştilor, Salan, în legă­ portant Ia M adrid, găzduind căpete­ şedinţele K ennedy a fost nevoit să-şi 3 j
tură cu acordurile de la Evian. niile O.A.S.-ului. Ofiţerii franchişti lu­ Deci, departe de a fi o organizaţie
„Vreau să porriim ofensiva — scrie crează mină în mînă cu agenţii Or­ pur franceză, O.A.S. are strînse le­ din R.F. Germană, cdilînd un ziar fascist puse la cale pe scara în­ exprime- in mod oficial „eliniplcn în 1^ e r i S i r e a . ( f a V M 1
el în acest ordin. Eu resping anti­ ganizaţiei Armate Secrete. gături cu fascismul internaţional la propriu, organizînd periodic congrese tregii luini capitaliste, pe baza unui legătură cu aceasta.
cipat orice idee a unei acţiuni dc conducerea căruia se află fascişti din ^ j
apărare. Acum trebuie să se por­ Sediu! centra! lumea întreagă. In fruntea biroului
nească ofensiva cea mai larg ă“ şi al O.A.S.”uiui — Madridul din M adrid a) oiganizaţiei fasciste şi adunări. Uniuni sim ilare dc foşti plan bine stabilit. O.A.S.-iştii în Franţa şi Algeria, 3 Locatarul din blocul E 3 3
bandele fasciste ale O.A.S.-ului au internaţionale se află omul pc care, SS-işti din străinătate au fost crea­ Iii componenţa organizaţiilor fas­ birch-iştii în Statele Unite, fasciştii 3 apartamentul 32 etajul III din 3
trecut la acţiune o rganizînd o ade­ Intr-adevăr, O.A.S. a ap ăru t ca după război, fasciştii îl consideră te într-o seric de ţări din Europa şi neofasciştii în Germania occideu- ¦> centrul oraşului Deva a Invă- ^
vărată rebeliune. La Alger, Oran, organizaţie fascistă cu nu mai mult m oştenitorul secret al lui H itler, occidentală, unele din ele constituind ciste reîunăscute nu intră numai pro- tată, Italia şi Grecia, iată în fapt 1 f a f o nouă meserie, aceea de a ^
Constantine şi în alte oraşe sute de de un an în urmă, nu în F ranţa sau Otto Scorzcni, In septem brie 1943 acum nucleul organizaţiilor neofas­ grom işti de • vechiul, tip hitlerist,. ci fenomene 'ale unei boli care macină -j aerisii caloriferele. Meserie 3
oameni algerieni, europeni, soldaţi ai Algeria ci la M adrid. R eţeaua te­ Scorzeni a primit misiunea să-l ră­ ciste. şi m ilitari influenţi, adepţi ai răz­ societatea capitalistă. Aruncând peste ţ nouă, inventată de cei care 3
roristă a O.A.S. din F ran ţa, condusă pească pe Musolini care fusese ares­ boiului atomic „total“, lideri anti­
matei franceze au căzut victimă, dc 80 de persoane, a fost creată de tat de noul guvern italian şi să-l
după încetarea focului, atacurilor în a r­ fapt în num ai câteva luni. In ziaru l transporte în Germ ania. Iu ultimele Indivizii care au încercat să înece comunişti, inclusiv persoane care berd libertăţile burgheze, devenite'* c.u elaborat proiectul blocu- 5
mate şi atentatelor puse la cate de belgian „Gazette de Liege“ a apărut zile ale războiului, Scorzeni ocupa
fascişti. un interviu cu unul din participanţii postul dc şef al serviciului de spio­ întreag a Europă în fumul crem ato­ ocupă posluri dc răspundere în apa­ acum un balast inutil, proclamînd} lui şi de constructori. Cum e ¦)
la pudurile fasciste din Algeria din n aj al Gestapoului. El a făcut totul
Cum este posibil ca activitatea 1960 şi 1961, Pierre Jolie- Din in­ pentru a salv a şi păstra cadrele dc riilor, adunătura de fugari din ţă ­ ratul de stat al ţărilor occidentale. anticomunismul drept principală ideo- -j frig în bloc, locatarii de la 3
criminală a O.A.S.-ului să continue ? terviul Iui Jolie reiese că rebeliunea agenţi germ ani din străinătate. Ni­
Cum îşi procură huliganii marile can­ din 1961 a fost pregătită l a ; M adrid merind într-un lagăr pentru criminali rile socialiste, uneltele colonialiştilor Şi toţi aceştia sînt sprijiniţi pe a s­ logie, capitalismul dovedeşte că n u ) parter şi etajul I şi I I — dau 3
tităţi dc arm e şi imensele sume de unde pe atu n ci funcţiona deja statul dc război din Germania occidentală
bani pc care le cheltuiesc pentru m ajor al noii organizaţii teroriste el a fost repede recrutat dc servi­ gonite din ţările recent eliberate, iată cuns sau făţiş dc marile grupuri m o­ mai poate merge în pas cu vremea, J buzna la apartamentul cu ^
realizarea asasinatului în masă în O.A.S. Rolul principal a fost re­ ciul de spionaj am erican a lui Alien
F ran ţa şi Algeria ? , Cum au devenit zervat primului regiment de pa- Dulles. din rîndul cui îşi recrutează loco­ nopoliste în frunte cu cele din S.U.A., că nu poate opri în fapt înaintarea ^ pricina. ^
posibile stabilirea unor legături care raşutişti din Legiunea străină din
depăşesc cu mult nu numai frontie­ care fac parte un num ăr m are de Se spune că Scorzeni a trăit în ul­ tenenţii Scorzeni. Printre ei se nu­ înspăim întate de creşterea lagărului impetuoasă a omenirii. Găci după ^ _ Jar n-aţi făcut aerisi- ')
rele Franţei dar chiar şi ate Euro­ foşti SS-işti. Cămăşile brune ale lui timii ani o viaţă triplă. In primul m ără Leon Degrellc, fascistul bel­ socialist, a forţelor păcii din lumea
pei ? Himmler au făcut atunci totul pen­ rînd el a acţio n at Ia M adrid ca re­ gian condam nat la moarte în ţara întreagă. cum a dovedit experienţa ' istorici cei ţ rea ! 3
tru a-1 ajuta pc S alan, căpetenia prezentant al concernelor militare sa, Ante Pavcticî, odiosul călău al
Intr-un articol apărut recent, săp­ O.A.S.-ului „să dea lovitura drept la vest-germane. Şi aceasla nu întîm- popoarelor Iugoslaviei şi mulţi alţii. Fasciştii americani care sc bazează pc fascism pierd cu 3 0 mwZ, docil, desface un ro- .
tămânalul am erican „U. S. News and ţintă“. plător. Doar soţia sa este nepoata Nu ştim dacă Pavelici şi-a adus şi ameninţă cu camerele
W orld Report“ scoate la iveală me­ unuia din cei mai mari bancheri na­ la M adrid un bibelou unic în genul Siguranţă, ^ binet aşezat prin nu ştiu ce -|
canismul care permite O.A.S.-ului S ine este Jolie ? Eli este autorul zişti, Schachf. Profiturile obţinuie de său, pc care îl arăta cu m îndrie tu ­ de gazare
să-şi desfăşoare activitatea. „Atenta­ broşurii „Strategia şi tactica con­ Scorzeni s-au cifrat la 15 milioane dc turor vizitatorilor palatului său din In a doua jum ătate a secolului X X ; id e e to c m a i în b a ia a p a r ta - 3
torii O.A.S. din Paris şi din alte trarevoluţiei“ difuzată printre fas­ dolari. Doar era vorba de un spe­ Z ag reb : un glob făcut din ochi Fascism ul se plimbă nu numai pe
oraşe ale Franţei — scrie revista — ciştii din diferite ţări. In acelaşi cialist în negoţul cu moartea. Apoi omeneşti. Ochii fuseseră smulşi vic­ străzile Europei occidentale. El şi-a nu mai poate fi repetat nici a ca pa- j m e n iu lu i in cauză. In scurt s
sînt doar o rmnă de oameni, însă timp e! este em isarul lui Joseph Ortiz, Scorzeni a devenii căpetenia organi­ timelor din lagărele morţii. înfipt rădăcinile şi în Statele Unite
în jurul lor s-a creat o adevărată umil dintre căpeteniile O.A.S. Ortiz, zaţiei neofasciste şi progromiste in­ ale Americiu Pînă dc curînd aşa-zisul rarea puterii de către H itler în 1933,3 t im p la „ce i de jo s “ se fa c e 3
reţea internaţională de sprijinire a f<fct patro n do aasă de toleranţă, con- Ială cîţiva dintre indivizii care „partid al naziştilor am ericani“, în nici experienţa pe care au făcut-o 3 c ă ld u ră . In schim b la a p a r- 3
ternaţionale M.Ş.E., creată în 1951 dincolo de graniţele Franţei sprijină, frunte cu George Rockwell, era doar
O.A.S. In a f a p A jgsrjei şi a F ran­ protejează şi îm ping la aventuri dis­ un subiect pentru caricaturişti. Acum naziştii în Spania în vederea fasci-3 ta m e n tu l 32 e frig . 3
perate pe conducătorii O.A.S.-ului. Şi Rockwell, declară cu cinism „în
lucrurile nu sc lim itează la furniza­ curînd o să vină vrem ea noastră. Ni­ zării întregii Europe. Exploziile bom- j T o t u lQ). f i p Q a te U n e m . 3
rea de arm e şi stabilirea unor con­ meni nu va scăpa de camerele dc ga­
tacte internaţionale secrete. Există în zare“. Dar Rockwell nu deţine mo­ belor cu plastic în F ranţa şi Algeria, 3 m a i c& m a i p le a c ă Q m ul p c l
prezent date care demonstrează că nopolul asupra fascismului din Ame­
la cererea O.A.S., Scorzeni şi-a asu­ rica. Gu el concurează „minutmenii în Ceylon şi Italia, asasinatele, ur-3 te rc n sau cu a lte tre liu ri si ]

letele în eter nu pot acoperi g îfiitu l- a f î m c i c e se fa c e cu a e r f e i. 3

fascismului îmbăfrîmt a cărui înfăţi-.j rea caloriferelor. Nu era oare -j
şare hidoasă popoarele o sesizează in- 3 mai flresc s& se qăsească 3

diferent de masca pc care şi-o pune. 3 un mijloc ăe se /a c e Q. 3

Respingînd prin luptă atacurile fa s-j ceastă aerisire maiuşor, prin 3

cismuluî, oriunde ar avea loc cic, po- 3 montarea unui a..p...a..r..a..t1 spe- 3

poarele luptă pentru pace şi co e x is-.] 73

tenţă paşnică. -3ţ Pruouat,ee ccăa ilaa uaeceeaassxtua vor ^

mat misiunea instruirii elementelor (com batanţii) care se plimbă nestin- <3ît priveşte evenim entele din A lg e-3 Qiuăi toată vara proiectau- 3

„ultra“ din detaşam entele O.A.S. în gheriţi prin statul Illinois, înarm aţi ria opinia publică franceză îşi dă 1 ţii (D.S.A.P.C. Deva) şi con- 3
ceea ce priveşte teroarea şi sabota­ pînă în dinţi, purtînd pe um ăr arme seam a că numai acţiunile im ediate 3j struciorii ( T.R.C.H.). 3
jul, în şcoli speciale din Spania. Gu automate şi puşti şi fiind gata să
alte cuvinte diversionistul hitlerist nr. ucidă pe acei care fac parte din şi energice pot bara calea „olensi- 3 (După corespondenţe- 3
1 îl ajută pe ultracolonialistul S a­ organizaţiile progresiste.
lan. vei“ dezlănţuite dc O.A.S. îm potriva 3j le tov. !. BUDAI, N. 3
O primejdie şi mai serioa i o
D ar roadele odioase ale activităţii constituie asociaţia „John Birch“. Din acordurilor de la Evian. 3 ZENOVIE si D. DRA- 3

I. MANEA 3*3»kW GUI). ]

V»#\mJVnmJUlf vWVml\~J W/UrJw/U. **