Page 92 - 1962-03
P. 92
pag. 4 drum ul socialism ului Nr. 2258
gflnrawBwae«»^^
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Lucrările Comitetului celor 1 8 state Plenara C.C.S. al U.R.S.S.
MOSCOVA 27 (Agerpres). — nară, Viktor Grişin, preşedin
GENEVA 27 (A gerpres). — D e c la ra re a c o m u n ă TASS transmite: tele C.C.S. al U.R.S.S. a arătat
D upă o întrerupere de trei zile, în La 26 martie şi-a început lu că sindicatele sovietice, ca şi
sala de Consilii din P alatul Naţiu* A» A . C l r o m i k o — D . M a s k întregul popor sovietic, sprijină
nilor de la Geneva s-au întrunit din crările cea de a 9-a Plenară a şi aprobă •cu căldură hotărîrile
nou delegaţii celor 17 ţări participante GENEVA 27 (Agerrpres). -- întâlniri, consacrate discutării Consiliului Central al Sindica Plenarei din martie a C.C. al
l a . lucrările Com itetului celor ÎS pen TASS transmite declaraţia co problemei germane şi a proble telor din U.R.S.S. (C.C.S. al P.C.U.S.
tru dezarmare. mună a ministrului Afacerilor melor în legătură cu aceasta. U.R.S.S.), consacrată sarcinilor
La Geneva s-a aşteptat cu un uriaş Externe al U.R.S.S., A. A. Gro- Convorbirile lor au fost utile şi ce revin sindicatelor în lumina Pe marginea raportului pre
interes şedinţa din 27 m artie care a hotărîrilor Plenarei din martie zentat de Viktor Grişin, au în
fost prezidată de Corneliu Mănescu. a C.C. al P.C.U.S. ceput discuţiile. Lucrările Ple
narei continuă.-
In raportul prezentat la Ple
m inistrul Afacerilor Externe al R. P. mîko, şi secretarului de Stat al sincere şi a fost realizat un oa V îzifa unui grup de furişii soviefici
Rotnîne. A ceasta a iost prim a şedinţă S.U.A., D. Rusk: recare progres în ce priveşte
dc lucru a Comitetului după încheie elucidarea domeniilor .în care în 5. li. Â.
rea discuţiei generale şi după rezolva In legătură cu prezenţa lor există un acord şi a domeniilor
rea problemelor care stabidesc princi la Geneva, pentru a participa în care există divergenţe. W ASHINGTON 27 (A gerpres). - petrec tim pul liber, şi cum se distrează
piile activităţii lui în viitor. la primele şedinţe ale Comite
tului celor 18 ţări pentru dezar Ei au căzut de acord să reia TASS transm ite: tinerii sovietici.
L a şed in ţa din 27 m artie, cea de-a mare, miniştrii Afacerilor Ex într-o ordine corespunzătoare
10-a şedinţă a Comitetului celor 18 terne ai U.R.S.S. şî Statelor contactele după ce vor prezenta In Statele Unite se află de mai In timpul convorbirilor au fost NOI BLOCURI DE LOCUINŢE LA ¦ MOSCOVA.
pentru dezarmare, au luat cuvîntul Unite au organizat o serie de bine de trei săptăm îni un gru p de abordate deseori şi probleme interna
reprezentanţii S.U.A., U.R.S.S., Cana rapoarte guvernelor lor şi după tineri turişti sovietici alcătuit din re ţionale, ca de pildă problemele păcii,
dei, Cehoslovaciei, Mexicului, Marii prezentanţi ai diferitelor republici so dezarm ării, interzicerii experienţelor
Britanii, Nigeriei, Bulgariei şi Italici. ce se vor consulta cu aliaţii lor, vietice, tineri profesori, ingineri, arhi nucleare, problema germ ană.
tecţi, artişti, ziarişti.
După cum a declarat la 25 m artie,
Grupul de turişti sovietici a sosit în cadrul unei conferinţe de presă la IN FO T O : O CLĂDIRE DIN CVARTALUL 71 FILI-MAZILOVO.
în Statele Unite în conformitate cu W ashington, conducătorul grupului de
U niunea Sovietică va lupta programul schimbului bilateral de turişti sovietici, A. Şuhov, întâlnirile Declaraţia Ministerului
şi de acum înainte pentru încetarea delegaţii ale Tineretului. şi convorbirile cu tinerii americani au Afacerilor Externe al U.R.S.S.
dem onstrat că m ajoritatea tinerilor
tu tu ror experienţelor nucleare In cadrul unor convorbiri, tinerii americani sînt îngrijoraţi de actuala MOSCOVA 27 (A gerpres). — TASS guvernul Franţei şi Guvernul Provizo
americani au pus nenum ărate între încordare internaţională, protestează transm ite: riu al Republicii Algeria, a rem arcat
D eclaraţia lui A i, Dromîko pentru postul de radio al O.N.U. bări turiştilor sovietici în legătură, cu împotriva hoiărîrii guvernului ameri că şi guvernul francez recunoaşte de
organizarea învăţăm întului în Uniu can de a se relua experienţele cu M inisterul Afacerilor Externe al
arma nucleară.
nea Sovietică, despre modul cum îşi
GENEVA 27 (A gerp res). — TASS să creeze impresia că aceste propuneri borarea unui sistem de control — un A 40-a aniversare U.R.S.S. a declarat la 27 m artie că fapt el însuşi G uvernul Provizoriu al
transm ite: formulate de reprezentanţii occidentali asem enea sistem există — acestea sint a Partidului Comunist din Brazilia acţiunile guvernului francez în legă Republicii Algeria, drept singurul re
la 3 septem brie 1961 nu aii existat. mijloacele naţionale de detectare. în tură cu recunoaşterea de drept de că prezentant plenipotenţiar al poporului
L a 27 m artie A. A. Gromîko, m inis D ar ce s-a schim bat de atunci ? Abso cheierea unui acord este îm piedicată de tre guvernul U.R.S.S. a Guvernului algerian.
tru l Afacerilor Externe ai U.R.S.S., a lut nimic, dacă nu se ţine seam a că lipsa dc dorinţă a puterilor occidenta Provizoriu al Republicii Algeria, „nu
făcut urm ătoarea declaraţie pentru pos mijloacele naţionale de detectare a ex le de a accepta interzicerea experien pot fi considerate decît ca un pas Guvernul sovietic a declarat că re
tul de radio al O .N .U .: ploziilor nucleare în această perioadă cunoaşterea de către Uniunea Sovie
de timp au fost şi mai m ult perfecţio
Guvernul sovietic consideră că nu nate în diferite ţări. Renuntînd la pro ţelor nucleare şî, implicit, de a lichida R IO DE JANEIRO 27 (Ager rea partidului, deputaţi ai Con îndreptat spre înrăutăţirea relaţiilor tică a Guvernului Provizoriu al Re
există o altă sarcină m ai importantă priile propuneri, puterile occidentale cursa îri dom eniul producerii unor ti gresului Naţional. f i a n c o - s o v i e ti c c “. publicii A lgeria nu este îndreptată ci*
decît asigurarea unei păci trainice pen caută pretexte artificiale pentru a ză puri mereu noi de arm e nucleare. pres). — tuşi de puţin împotriva Franţei, „hi
tru popoare. Pentru atingerea acestui dărnici încheierea tratatului cu privire Comuniştii brazilieni au săr La miting a rostit o amplă Vasili Kuzneţov, m inistru ad-jnterim Uniunea Sovietică s-a considerat în
ţel el nu precupeţeşte nici forţe, nici la interzicerea experienţelor cu arm a Poziţia adoptată de guvernele S.U.A cuvintare Luîs Carlos Prestes, al Afacerilor Externe al U.R.S.S. a totdeauna că reglementarea paşnică
energie. riuelcară- şi Angliei la tratativele din Comitetul bătorit cea de-a 40-a aniversare secretar general al C.C. al Parti primit pe am basadorul francez la în Algeria pe calea tratativelor co
celor 18 în problem a experienţelor nu a partidului lor — detaşamen dului Comunist din Brazilia, .Moscova şi i-a expus poziţia Uniunii respunde intereselor naţionale a'.e
Uniunea Sovietică consideră că în Puterilc occidentale au form ulat un cleare denotă că ele nu urm ăresc înche care a vorbit despre istoria P.C. Sovietice în problema algeriană în le Franţei, şi va contribui la însănăto
făptuirea dezarm ării generale şi totale timp îndelungat — drept pretext artifi ierea unui asem enea acord, ci pregăti tul de frunte al clasei muncitoa din Brazilia. El a subliniat că gătură cu faptul că guvernul francez şirea situaţiei în această importanta
este calea cea m ai sigură şi cea mai cial pentru zădărnicirea acordului — rea unei serii de explozii nucleare în re şi al tuturor oamenilor mun sarcina principală, pentru a că a încercat să prezinte recunoaşterea regiune a Africii".
precisă spre consolidarea unei păci leza cu privire la insuficienţa m ijloa atm osferă. D acă însă S.U.A. vor relua cii din Brazilia. Cu prilejul aces de drept a Guvernului Provizoriu al
trainice. Avem dreptul să fim satis celor n aţio n ale de ,control pentru de exploziile experim entale cu arm a nucle tei aniversări, pe stadionul din rei înfăptuire luptă partidul, Republicii Algeria ca un g est duşm ă In d eclaraţia M inisterului A facerilor
făcuţi de faptul că ideea dezarmării tectarea experienţelor nucleare care se ara, U niunea Sovietică. în interesul oraşul Niteroy a avut loc un mi nos faţă de Franţa. Intr-o declaraţie Externe al U.R.S.S. sînt puse întrebă
generale şi totale, form ulată de ţara efectuează sub p ă m î n t . ......................... asigurării securităţii sale şî a păcii în ting la care au participat peste este eliberarea ţării de sub do a M inisterului Afacerilor Externe rile: Pe te bază guvernul francez
noastră, a pus stăpînire pe gîndurile în tre a g a lume, v a fi nevoită să răsp u n 5.000 de oameni. La miting au F rancez In leg ătu ră cu aceasta, s-,a pretinde Ia rolul de tutore faţă de
oamenilor, a devenit ideea cea 'mai Bazîndu-ne pe date tchnico-şţtmţiFi- minaţia monopolurilor străine, spus că după părerea părţii franceze, ţări şi popoare, arogîndu-şi dreptul
scum pă şi cea mai apropiată popoare ce, noi am ştiu t că m ijloacele naţionale dă la acestea p rin 'e fe c tu a re a unei se lUat cuvîntul vechi comunişti, m enţinerea relaţiilor franco-sovietice la de a stabili cine poate şi cine nu
lor, idee de care ele îşi leagă speran de control sînt absolut suficiente pen care au participat la întemeie- lichidarea latifundiilor.
ţele pentru o viaţă paşnică liniştită. tru detectarea experienţelor nucleare rii de experienţe proprii. Prin urmare,
In prezent, m ajoritatea covîrşitoare a subterane. Acum însă puterile occiden S.U.A. iniţiază o nouă etapă în cursa Pentru lichidarea grabnică
oamenilor din întreaga lume sînt adepţi tale au recunoscut de fapt că nu au înarm ărilor nucleare.
în flăcăraţi ai dezarm ării generale şi avut dreptate în această problemă. Cam
totale. s-ar putea aşadar aprecia altfel ceea ce a colonialismului pe continentul africanNu ţinem să ne înfrecem cu Statele nivelul am basadorilor, a devenit im trebuie să recunoască noile state care
s-a petrecut în legătură cu explozia posibilă şi că am basadorul F ranţei în şi-au scu tu rat jugul dom inaţiei colo
In năzuinţa sa de a face ca tratati nucleară subterană efectuată in Uniu Unite ale Atnericii în crearea şi stoca
vele care au început la Geneva să in nea Sovietică. rea de arme ucigătoare. Orice născo U.R.S.S., M aurice Dejean este che
tre de Ia bun început pe un făgaş prac ciri potrivit cărora Uniunea Sovietică Sesiunea Comitetului economic african mat la Paris pentru consultări. niale ? Doreşte oare într-adevăr guver
tic. concret, guvernul sovietic a ela Guvernul sovietic a hotărît să demon intenţionează ea însăşi să efectueze noi nul Franţei să fie traduse cît mat
borat şi a prezentat Comitetului celor streze în mod limpede că atunci cind experienţe şi din această cauză stăruie CAIRO 27 (Agerpres). — Participanţii la sesiune au pri- G uvernul sovietic a am intit că el grabnic în viaţă acordurile de la
18 state proiectul tratatului cu privire reprezentanţii puterilor occidentale sus asupra unui acord cu privire la înce consideră Guvernul Provizoriu al Re Evian, atunci cînd încearcă să li
la dezarm area generală şî totală sub ţin că mijloacele naţionale de detec tarea experienţelor num ai cu folosirea La Cairo s-a deschis a doua mit cu aplauze furtunoase pe publicii Algeria drept „singurul expo miteze drepturile reprezentanţilor le
uit strict Control internaţional. El a tare nu pof identifica exploziile nucle mijloacelor naţionale de control sînt cu sesiune a Comitetului economie, conducătorul delegaţiei Repu nent legal al voinţei şi intereselor gali ai poporului algerian ?
propus o bază tem einică pentru ca Co are, ei spun un neadevăr. După cum desăvîrşire neîntemeiate. Scopul aces african în cadrul căreia vor fi blicii Algeria, Mohammed Harbi, poporului algerian, conducătorul aces
se spune, noi am hotărît să-i demas tor născociri este evident acela de a studiate problemele lărgirii co tuia în lupta pentru eliberarea naţio Guvernul sovietic a subliniat că
m ite tu l. celor 18 să poată aduce Ia în cam. Şi am reuşit să facem acest lucru. se degaja Statele Unite de condam na nală şi independenţă“. întreaga răspundere pentru înrăută
rea aceasta dc către popoare pentru laborării economice dintre ţări secretar de Stat pentru proble ţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi F ranţa
deplinire rapid şi cu succes mandatul In Uniunea Sovietică a fost efectua faptul că S.U.A, reiau experienţele nu Totodată, guvernul U.R.S.S., avînd şi pentru urm ările ce decurg de aici,
primit din partea Adunării Generale a tă o explozie n ucleară sub păm înt. Noi cleare. le care au semnat Carta de la mele Externe al Guvernului
O.N.U. de a pregăti un acord asupra nu am anunţat din timp această ex
dezarm ării generale şi totale. plozie, dar ea nu a răm as ncdescoperi- In ceea ce priveşte Uniunea Sovieti Casabîanca. Provizoriu al Republicii Alge
iă. Explozia subterană nucleară efectuată că, ea v a lupta ca şi înainte în mod
Nu este nevoie decît de bunăvoinţă în Uniunea Sovietică a fost identificată consecvent pentru încetarea imediată La prima şedinţă a sesiunii au ria. în vedere tratativele oficiale dintre revine guvernului francez
din partea participanţilor Ia tratative prin mijloace naţionale de care dispun şi deplină a tuturor experienţelor nu luat cuvîntul conducătorii dele
pentru a se înfăptui visul popoarelor — Statele Unite ale Americii, iar comisia cleare. Ţelul nostru este unirea efortu
pentru a se crea o lume liberă de arme, pentru energia atom ică a SlU.A. a gaţiilor Republicii Algeria, Gha-
neinfectată de exploziile arm ei nucleare. anunţat această explozie aproape în
aceeaşi zi. P rin aceasta Statele Unite nei, Guineii, Marii* Marocului şi
Din păcate însă, se vede că nu toţi şi-au dezminţit ele însele argum entul
participanţii Ia tratative sînt hotăriţi lo r cu privire 1a o p retin să im posibili R.A.U., care au subliniat nece Fasciştii din O.A.S. îşi intensifică acţiunile criminale
să manifeste bunăvoinţă în acest sens. tate a detectării exploziilor nucleare
Mai există unii care doresc să substi subterane cu ajutorul mijloacelor n a sitatea lichidării cît mai grab
tuie elaborării concrete şi rezolvării ţionale.
problemelor dezarm ării subterfugii pro rilor în opera de dezarm are reală şi de nice a colonialismului sub toa în Algeria controlează din nou oraşul Alger. Ace percheziţii şi descinderi în cartierul
cedurale, după cum au făcut deseori- In acest caz insă se pune întrebarea aceea sîntem gata să sem năm chiar şi te formele şî manifestările lui eaşi agenţie menţionează că comanda Bab-el-Oued, unde au fost arestate
aeest lucru în trecut. Ei ar dori să ce m ai răm îne din propunerile puteri in această clipă un acord cu privire la pe continentul african. Vorbi ALGER 27 (A gerpres). m entul m ilitar francez a trim is în Al 2.300 de persoane. L a cei a re sta ţi au
abată atenţia popoarelor de la proble lor occidentale cu privire la necesita interzicerea experienţelor cu arm a nu torii au salutat în unanimitate Situaţia din principalele oraşe ale geria noi întăritori. La Mers el-Kebir fost găsite peste 1.000 de arm e.
ma dezarm ării generate şi totale, care tea de a institui cu orice chip un sis cleară cu folosirea mijloacelor naţio ca o victorie a poporului alge- Algeriei s-a caracterizat în cursul zi au ancorat la 26 m artie cîteva nave
este de im porianţă vitală, să complice tem internaţional de control asupra nale de control a su p ra îndeplinirii aces= rian semnarea acordului franco - lei de luni, prin intensificarea acţiu a!e escadrei M ării Mediterane. In R. F. Germană
situ aţia Ia tratativ e şi să îm piedice o interzicerii experienţelor cu arm a nu nilor sîngeroase la care se dedau ut-
rezolvare rapidă a problemelor ce stau cleară. Mai rămîne, vorbind sincer, în tui acord. Acum este nudul puterilor algerian ou privire la încetarea tracolonîaliştii din O.A.S. nu numai In legătură cu noile evenimente sîn BONN 27 (A gerpres). —
în fala comitetului. cercarea puterilor occidentale de a des focului în Algeria. îm potriva populaţiei algeriene, ci şi a geroase de la Alger din după-amiaza După cum reiese din informaţiile
făşura sub forma unui control interna occidentale, şi înainte de toate al S ta arm atei, poliţiei şi jandarm eriei fran zilei de luni, prefectul poliţiei a lansat transm ise de agenţiile occidentale de
în legătură cu aceasta atrage aten ţional activitatea de investigaţie şi spio telor Unite. ceze. In cursul zilei de luni s-au înre un apel în care cere populaţiei europe presă, în ultim a vreme organizaţia ul-
ţia , discursul rostit de domnul Rusk, naj pe teritoriul Uniunii Sovietice. g istrat 66 de morţi şi 135 de răniţi. ne din Algeria să înţeleagă că „este tracotonialistă franceză O.A.S. îşi in
secretar de stat al S.U.A. la postul de M em orandum ul guvernului Numai la Alger ca urm are a încercă- în mod odios înşelată de această orga tensifică activitatea în G erm ania occi
radio O.N.U. în ziua de 23 m artie Tocmai acesta este obiectivul urm ă rii ultracolonialiştilor de a elibera pe nizaţie fascistă care nu ezită în faţa dentală. In numeroase oraşe din Repu
1002. El a pretins că S tatele U nite ale rit de cercurile m ilitare americane R, D. G e rm a n e a d res a t p a rtic ip a n ţilo r fasciştii încercuiţi de forţele arm ate şi nici unei acţiuni pentru a crea dezor blica Federală Germană, — Hanovra,
Atnericii au venit ta Geneva cu inten atunci cînd vor instituirea unei vaste poliţia franceză în cartierul Bab-el- dine“. „Nimeni nu poate uita, se sub Frankfurt pe Main, Kassel, Ileilbrorin,
ţia de a contribui la realizarea unui relele de spionaj pe teritoriul Uniunii ta c o n ferin ţa pentru d e z a rm a re Oued, sîn t -10 de m orţi şi 130 de r ă liniază în apel, atentatele incalificabile K arlsruhe etc. — precum şi în întreaga
acord cu privire Ia dezarm are. Dar. Sovietice sub firma controlului inter niţi. care au fost comise atît îm potriva a l regiune din apropierea frontierei dintre
ceea ce urm ăreşte secretarul de stat al naţional. Acest fapt îşi găseşte o con GENEVA 27 (Agerpres). — este gata să-şi asume încă de In momentul în care fasciştii au în gerienilor, cît şi îm potriva europenilor R.F.G, şi F ranţa, O.A.S.-ut organizează
S.U.A. nu denotă nicidecum că nutreşte firm are în special în recenta declara cercat să rupă barajele ridicate de for peptru singurul motiv că aveau încre adevărate „campanii de recrutare“ di-
această dorinţă. ţie a lui Gilpatric, m inistrul adjunct de Dr. Lothar Bolz, ministrul pe acum toate obligaţiile ce ţele de poliţie şi arm ată a începui un dere în obţinerea păcii“. fuzînd manifeste, căutînd să recruteze
Război ai S.U.A. Luînd cuvîntul la 15 schimb de focuri care, potrivit agenţi adepţi, exercitînd propagandă în favoa
Domnul Rusk a spus că U.R.S.S. tre m artie a.c. la W ashington în faţa m em Afacerilor Externe al R.D.G. a decurg din aderarea la această ilor de presă s-a continuat pînă noap Sarcina populaţiei algeriene, se ara rea ultracolonialiştilor.
buie să creeze condiţiile pentru înche brilor Asociaţiei întreprinderilor din tea tîrziu. tă în apel, „este de a se apăra împotri
ierea acordului asupra interzicerii ex industria electronică, Gilpatric a spus trimis delegaţiilor ţărilor parti zonă denuclearizată. In dim ineaţa zilei de marţi, arată va fasciştilor din O.A.S. care nu au A genţia A.D.N. precizează că ase-,
perienţelor cu arm a nucleară. Despre că pentru a putea da o „contralovitură“ agenţia France Presse, rebelii au fost altă doctrină decît violenţa oarbă, de-> menea manifeste de propagandă colo
ce condiţii însă poate fi vorba, cînd de la distanta mare, Statele Unite cipante la lucrările Comitetu In interesele asigurării păcii complet îm prăştiaţi, iar autorităţile zordinea şi asasinatul“. nialistă sînt tipărite în tipografii
Uniunea Sovietică, după cum ştie to a „trebuie să precizeze sistemul ţintelor lui celor 18 state pentru dezar pentru întregul popor german Germania federală sau din Belgia, u
tă lumea, nu numai că a creat condiţi inamicului“ şi ,.sâ stabilească gradul mare un memorandum al guver şi pentru popoarele Europei, se In apel, se arată, că în urm a eveni-
ile necesare unui acord, dar a şi pre de siguranţă în lovirea ţintei“. nului Republicii Democrate Ger spune în continuare în memo montelor de la Alger au fost efectuate după cum se ştie, O.A.S. are de ase
zentat spre exam inare conferinţei textul mane. In memorandum se spu randum, guvernul Republicii De
unui acord concret cu privire la Inter După cum se vede, iată de ce caută ne că guvernul Republicii De mocrate Germane consideră că menea, „baze de acţiune“ importante.
zicerea experienţelor cu arm a nucleară, dl. Rusk să obţină am plasarea unor mocrate Germane sprijină pe este cît se poate de necesar ca
exprhuîndu-şi hotărîrea de a semna aşa-num ite posturi de control pe teri deplin rezoluţia Adunării Gene cele două state germane. în In G erm ania occidentală, adaugă agen
toriul Uniunii Sovietice. La adăpostul rale a Organizaţiei Naţiunilor afară de obligaţiile ce decurg ţia, activitatea O.A.S. este sprijinită
în orice moment un astfel de acord. acestor posturi Pentagonul intenţio Unite cerind să nu se lărgească din apartenenţa Ia zona denu
nează să repartizeze pe spionii săi mi activ de diferitele organizaţii fasciste
După cum se ştie, prezentînd acest litari. Nu vom accepta niciodată acea cercul statelor care posedă arma clearizată, să-şi asume în plus
proiect de acord am ţinut seam a şi de sta. Nu dorim să tte îndeletnicim cu şi ale foştilor SS-işti.
propunerile formulate de preşedintele o asemenea activitate pe teritoriul par
S.U.A., .!• K eunedy şi de prim ul m in is tenerilor noştri, d ar totodată nti vom atomică şi reafirmă din nou că obligaţia de a înceta înarmările In ifaiia
tru al M arii B ritanii, H. M acm ilian Ia accepta să ne deschidem teritoriul pen
3 septem brie 1961, în care se recunoş este pe deplin de acord cu pro şi de a reduce forţele lor arm a
tea că sînt suficiente mijloacele naţio tru activitatea serviciilor de spionaj
nale de control asupra interzicerii ex- străine, punerile guvernului Republicii te şi armamentele. ROMA 27 (A gerpres). —
¦perientelor cu. arm a n ucleară îri a t Zilele acestea a avut loc la Savona
mosferă. Experienţa a arătat că m ij încheierea unui acord cu privire ta Populare Polone cu privire la1 Guvernul Republicii Democra (in nord-vestul Italiei) o conferinţă
loacele naţionale de control sînt sufi convocată de organizaţii ale foştilor
ciente şî pentru detectarea exploziilor interzicerea experienţelor cu a rm a nri= crearea unei zone denucieariz-a- te Germane eonsideră accepta luptători din rezistenţă francezi şi ita
nucleare atit în spaţiul cosmic, cit şi lieni în cadrul căreia participanţii au
sub apă. cleară nu este împiedicată astăzi de ela te care să cuprindă Republica bilă instituirea controlului spe atras atenţia asupra primejdiei pe care
o prezintă pentru instituţiile democrati
In prezent, reprezentanţii Statelor Populară Polonă, Republica So cial asupra lichidării, tuturor ti ce intensificarea acţiunilor organizaţiei
Unite ale Atnericii şi ai Angliei caută cialistă Cehoslovacă, Republica purilor de armă nucleară şî ultracolonialiste O.A.S. care şi-a stabi
Democrată Germană şi Republi asupra reducerii forţelor arma
ca Federală Germană. te clasice în cele două state
Ţi-nînd seama de interesele germane. El consideră posibil
poporului german în ce priveş ca controlul asupra 'dezarmării O dem onstraţie organizată de tineretul din Roma -în. sprijinul luptei lit adevărate „baze de acţiune“ şi în
te asigurarea păcii, guvernul Re în domeniul armei nucleare şi a-rtîisscîsfc a poporului francez şi îm potriva bandiţilor din O.A.S. care Italia. După această conferinţă, în
publicii Democrate Germane ar a forţelor armate clasice sa fie îşi intensifică acţiunile lor criminale şi-in Italia. oraşul Savona a avut loc o dem onstra
saluta cu căldură, alături de înfăptuit in ambele state ger ţie la care au participat peste 5.000
guvernul Suediei, crearea unei mane de o comisie creată pe IN C L IŞ E U : Aspect din .timpul demonstraţiei.; -P e. pancarte ; scrie: de foşti luptători din rezistenţă dm
zone denuolearizate, din care bază de paritate din reprezen „T răiască lupta antifascistă de la P a r is “, „M oarte O .A S .“. Franţa şi Italia. Demonstraţia a tost
să facă parte nu numai statele tanţi ai organizaţiei tratatului organizată sub semnul luptei îm potriva
din Europa centrală, ci şi din de Ia Varşovia şi organizaţiei O.A.S. şi a acţiunilor teroriste puse la
Europa do nord. EI declară că pactului 'Atlanticului de nord. cale de această organizaţie în Algeria
şi Franţa.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 .Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F. 1.1,R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Foii grafică „t Mai" — Deva.
