Page 93 - 1962-03

LT'n u n r a o n r i r - i 'e v u —r PIÎOfAfATri WW TOATE TATIITA. TÎMŢÎ-VA T

o Activ !taica culturul-cducativă

din comună, iu atenţia comitetiiliiii

dc |iariul (pag. 2-a) ;

• Colţul invaţ;iniîiitului: Să pri­

vim cu toată răspunderea cursurile

de pregătire a viitorilor numcitori-

é H Sm&lil e le v i;

Anul XIV. Nr. 2257 ® Veşti din ţările socialiste

(pag. 3-a) ;

« Dc peste hotare (pag. 4-a)

Jol 29 martie 1962 4 pagini 20 bani

MINEREU MULT

Ş I IEFTIN INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 Noile construcţii din centrul¦oraşului Deva scot încă o dată
In evidenţă grija partidului nostru pentru crearea unor con­
Anul acesta, colectivul Exploatării dc economisire a m aterialelor au fost I N I Ţ I A T I V A P R IN D E V I A Ţ A diţii bune de locuit oamenilor muncii.

miniere Deva a înregistrat realizări antrenaţi şi lucrătorii de la serciviile

dintre cele mai frumoase. D upă ce in auxiliare, neproductive. Bunăoară, sec­

primele două luni planul de producţie torul de transport are o contribuţie

a fost depăşit (la extracţia de minereu) substanţială la economisirea lemnului.

cu 12 şi respectiv 4 la sută, în 24 de M aistrul A lexandru Voiculescu, secre­ Iniţiativa jurnaliştilor 'din Colan de a realiza în acest an Conferirea titlului de „Artist a! poporului“ ,
'creşterea productivităţii furnalelor stabilită de Congresul al „Maestru emerit a! artei“ şi „Artist emerit“
zile din luna martie, acelaşi indice a tarul organizaţiei de bază, pe îîngă că 1III-lea al partidului pentru anul 1965, a fost îmbrăţişată dc Creşte înzestrarea
|numeroase colective de muncă din regiune. telmică unor oameni de artă
fost) realizat în proporţie de 112,5 la a o rg an izat în aşa fo! tran sp o rtu l in ­

s u t ă ; productivitatea fizică a fost rea­ cit minerii să aibă totdeauna la locu­

lizată în cele două luni în proporţie de rile de muncă m ateriale şi vagonete

U 8 ,2 /4\ respectiv 110 la sută. goale, s-a situat în fruntea acţiunii pen­ indici de utilizare sporiţi -- Forestierii clin Orăştie au
hotărît ca pe seama introdu­
C’dm e şi firesc, aceste realizări s-au tru gospodărirea ra ţio n a lă a fiecărei
/W lectat favorabil în preţul de cost. bucăţi de lemn. Şi exemplul său a fost fontă peste plan cerii tehnicii noi şi a altor mă­ C onsiliu!. de Sfat al R.P. Romîne Barton, actor, Mircea Basarab, dirijor.
suri, să realizeze în acest an a emis miercuri, 28 martie, un de­ Ion Bădănolu, conccrtist corn, Mihai
altfel la acest indice s-a înregistrat urm at de întregul colectiv al sectoru­ cret prin care se conferă unor oameni Brediceanu, dirijor, Elena Cernei, so­
d c.arfă titlul de „Artist al poporului", listă lirică, Anafot Ghisadji, dirijor,
în primele două luni o economie de lui. La furnalele uzinei „Aricto- sporirii acestor indici, furnaliş- anumiţi indici de mecanizare „M aestru emerit al arfei“ şi „Artist Dina Gocea, actriţă, Gelta Ditua, ac­
em erit“. triţă, D orina Drăghicî, solistă, Ana
‘î r aproape (30.000 lei, cu toate că o bună Economii m ari au Fost în reg istrate ria" din Călân, sporirea indi- tii au reuşit să producă peste stabiliţi de Congresul al III-lea Dukasz, actriţă, Octavian Enigărescu,
S-a conferit titlul de „Artist al po­ solist liric, Nicolae Gărdescu, actor,
bucată de vreme s-a lucrat fără planul şi ta energia electrică şi pneumatică. cilor de utilizare a agregatelor sarcinile de plan în perioada al partidului pentru anul 1965. porului", pentru m erite excepţionale in M agda lanculescu, solistă lirică, Va-
opera de dezvoltare a teatrului, mu­ sile Kazar, grafician, Nicolae Kircu-
preţului de cost şi deci fără obiective Aici s-au lu a t num eroase m ăsuri pen­ constituie preocuparea de ca- j 26 martie inclusiv, 429,8 to- In acest scop ei introduc cu zicii .şi artelor plastice, urm ătorilor : lescu, compozitor, Teodora Lucaciu, so­
Corneliu Baba, pictor, Radu Beligan, listă lirică, Henri M âlineanu, compot
concrete. tru folosirea raţionată a tuturor utila­ petenie a fiecărui om. Asa se . „ . ,. . . perseverenţă noi şi noi meca­ actor, Boris Garagea, sculptor, Alexan­ zitor, Angola M oldovan, solistă, Na-:
dru Giugaru, actor, Nicolae Ilerlea so­ ia şa A lexandra, actriţă, H ristu Nico-
C om itetul de partid de la exploatare jelor pentru econom isirea aerului corn-, face că măsurile preconizate ne i o n a ’ sa"?* realizeze planu nisme în producţie. lişi liric, Zetiaida Palii, solistă lirică. laide, actor, M argareta Niculescu, regii
zor, David O hanezian, solist liric, T ră­
însă a îndrum at con- primat. In afară de cu prilejul pornirii iniţiativei, trimestrial cu o săptămînă şi Până în prezent s-au primit Pentru activitatea deosebită în do­ iau Popescu, solist liric, Sili Popcscu,
meniul » artistic s-a acordat titlul de solistă lirică, Elli Roman, compozitor,
ducerea tehnică a o bună întreţinere se înfăptuiesc cu succes. jumătate înainte de termen. în dotare două iuriiculare „M aestru emerit al artei“ următorilor: Golea Râutu, actor, M arcela Rusu.
Alexandru Brătăşanu, pictor scenograf, aciiiţă, Septimiu Sever, actor, Lucia
exploatării să ia din Din experienţa a reţelei pneumati­ Drept urmare, indicii de «ti- Fruntaşi în întrecere s-au si- Wyssen şi 2 tractoare pentru Henri Gatargi, pictor, Gherase Detldrino, Stănescu, solistă lirică, Nelli Sferian.
timp cele mai po­ colectivelor fruntaşe ce, s-a întocm it un compozitor, Lucian Grigorescu, pictor, actriţă, Valentin Teodorian, solist li­
trivite măsuri pentru grafic de funcţiona- Iizare ai furnalelor realizaţi în tuat, printre alţii, şi tovarăşii trasul materialului, operaţie .lutes Perahim , pictor grafician. ric, Eva Irc n k a , solistă lirică, Gonstan-
care înainte se efectua cu că­ tin Ersulcscu, solist liric.
reducerea cheltu- " • re a compresoarclor, luna martie sînt cu peste 40 la Ioan Stăniloiu, Dumitru Cre- răuşi. De asemenea, în depozi­ Au fost distinşi cu titlul dc „Artist
sută mai mari decit cei obţi- ţu, Toina Faraon, Simion Stăn- tul fabricii,. s-a instalat un em erit“, pentru realizări- valoroase (A gerprcs).
iei Hor Ia toate elem entele preţului de prin care se evită m ersul acestora în în dom eniul artistic, u rm ă to ri:: Nico­
lae Alexandru, conccrtist flaut, Gco
cost. La rindul lor, organizaţiile de plin atunci cînd în procesul de extrac­ nuţi în anul 1959. Pe scama culca. despicător mecanic.

partid s-au preocupat să mobilizeze co­ ţie sînt perioade de m ers redus (la Cu aproape 2 tone mai mult

lectivele de m uncă din sectoare pentru orele schimburilor, de pildă). 1

economisirea în cit mai mare m ăsură a Toate acestea au condus la reducerea Şi colectivul oţelăriei Martin dreptat atenţia spre scurtarea cuptorul nr. 2. s-a produs pc
•rar. 2 din Combinatul siderur- duratei de elaborare a şarje-
m aterialelor., Ge s-a făcut concret în sistem atică a consum urilor specifice. In gi.c Hunedoara a îmbrăţişat jor, mărirea greutăţii şai'jelor. fiecare m.p. vatră şi zi calen­
iniţiativa jurnaliştilor din Că- respectarea cu stricteţe a re­ daristică cu aproape 2 tone mal
acest sens ? primele două tuni, cu excepţia lemnu­ iau. Pentru a spori cit mal gimului termotehnic. Aşa se mult oţel. ier la cuptorul nr.
mult indicii de utilizare ai face că in luna curentă, faţă 2 cu aproape o tonă, mai mult.
înainte de toate s-a organizat o agi­ lui de m ină răşinos — unde s-a con­ cuptoarelor, oţelarii şi-du in- de realizările anului 1950i ia Realizări, frumoase au obţinut
şi topitorii, cuptorului nr. 4.
taţie vizuală vie. mobilizatoare. Lozinci sum at cu cca. 20 m.c. m ai m ult decit a

concrete, aşezate la locuri vizibile, îi fost planificat — la to ate celelalte m a­

îndeam nă pe m ineri şi pe ceilalţi lu ­ teriale s-au obţinut e c o n o m ii; şi la fel

ci ători să economisească lemnul dc mi­ la energia electrică şi pneumatică.

nă, explozivul, energia pneumatică, să Şi pentru că vorbim de preţul de ====B8ZL

îm bunătăţească calitatea minereului. cost, trebuie să arătăm că s-au înregis­

Paralel cu aceasta, comitetul dc tra t economii şi la fondul de salarii, şi Pentru succesul
partid de la exploatare a întreprins o la întreţinerea utilajelor, şi la cheltuie­
seam ă de acţiuni pentru economisirea lile adm inisfrativ-gospodăreşti şi la campaniei agricole de
materialelor. O astfel de acţiune se des­ cheltuielile generale ale întreprinderii.

făşoară şi in prezent pentru reducerea Cu toate acestea, există încă posibili­ Unul dintre
cei mai apre­
consumului de lemn de m ină. In acest tăţi nefolosiie. Considerăm că s-a făcut ciaţi şefi de e-
cliipă de la sec­
scop, minerii sînt îndem naţi să facă tot încă puţin pentru introducerea sistem e­ ţia locomotive G ata pentru însăm înţări
a atelierelor
ce ie stă îti putinţă pentru a răpi lem ­ lor m oderne de arm are, care pot să eli­ R M.R. Simeria, Aşa cum s-au angajat cu cl- Cu toate că noua gospodărie dis­
este şi Irinca teva săptămîni in urmă, cinci au pune de suprafeţe întinse de fi­
nul folosit ta arm area abatajelor. Aces­ mine parţial sau chiar total lemnul de Nistor. împreu­ inaugurat gospodăria colectivă, neţe naturale, colectiviştii de aci
nă cu echipa ţăranii colectivişti clin satul Ro- au asigurat din timp săminţă
te! chemări i-au răspuns cu m ult en­ mină din unele lucrări. In acest sens sa, el executa mos, raionul Orăştie, pun de pe necesară pentru a semăna şi 100
reparaţii de cea acum baze trainice obţinerii unei ha. cu trifoi.
tuziasm minerii care lucrează în cele conducerii trustului îi revine sarcina să mai bună cali­ recolte bogate în acest an.
tate, depăşin- Fertilizarea solului constituie
20 de locuri de m uncă unde se practi­ acorde un sprijin m ai eficient exploa­ du-şi in acelaşi De citeva zile, ei sînt pregătiţi de asemenea o preocupare do
timp planul cu pentru a începe insăminţările. scamă a colectiviştilor. După ce
că metoda de exploatare cu subetaje, tării. De asemenea, trebuie făcut mai 25 pină la 30 la Pentru suprafaţa de teren care terenul a fost repartizat pe bri­
sută. urmează să fie însăminţată în găzi, colectiviştii aii început să
între care comuniştii Ghezan Ladis­ mult pe linia...mecanizării operaţiilor primăvara aceasta, colectiviştii transporte gunoiul de grajd
In fo to : Tov. au asigurat 10.509 kg. porumb, aflat in curţile lor, pe terenu­
lao. Traían Dioancă, Nicolae Brăneţ, grele, în special la încărcarea m inereu­ Irinca la locul 6.300 kg. orz şi ovăz şi aproape rile repartizate brigăzii din care
de muncă. 5 vagoane de cartofi. Din timp fac parte.
Petru Botar, Sabin Enăşcău, Roman lui. Transform înd şi aceste sarcini în au pus la iarovizat mai mult de
GA •••' 3.000 kg. cartofi timpurii. Pentru efectuarea însămînţări.
Petruţ fapte, succesele vor fi şi mai frumoase. lor intr-un timp cit mai scurt,
>*»*»*Si întreaga cantitate de săminţă colectiviştii din Romos au hotă-
M erită relevai faptul că în acţiunea ing. N. ANDRONACHE considerată necorespunzătoare rit, ca o dată cu ieşirea tractoa­
Un nou căm in o fost schimbată la baza de re­ relor in cîmp, să iasă şi cu ate­
P le n a r a Cassis^etalai o r ă şe n e sc cultural cepţie, cu săminţă clin soiurile lajele gospodăriei. S-a preconi­
cele mai productive, recoman­ zat astfel, ca din cele 330 de hec­
a! R ialto Deva In comuna Boşorod, satul date de cadrele tehnice agricole.
Luncani, raionul Haţeg, de cu- tare destinate însămînţărilor de
Teri a avut Ioc şedinţa ple­ rectivele celui de-al III-lea Con­ rînd s-a termniat în roşu con­ felicitările
nară a Gomiietuliui orăşenesc gres al P.M.R. strucţia unui nou cămin cultu­ *1 primăvară, 230 hectare să fie
ral. La ridicarea lui şi-au adus
al P.M.R. Deva în cadrul căreia Pe baza analizei făcute, ple­ contribuţia voluntară 106 ţărani arate şi însămînţate cu atelaje­
s-a analizat stilul şi metodele nara Comitetului orăşenesc al muncitori. Ei au efectuat 636
de muncă folosite de către Co­ ore de muncă patriotică, evi- le proprii. In acest scop au şi
mitetul orăşenesc P.M.R. Sime- P.M.R. Deva a elaborat un plan denţiindu-se tov. Grecu ieronim,
ria în activitatea desfăşurată Călinescu Petru, Grecu Traian, fost repartizaţi pe brigăzi caii şi
de măsuri menite să ducă Ia Băluşe Ştefan şi alţii.
pentru traducerea în viaţă a continua îmbunătăţire a activi­ boii de muncă.
sarcinilor ce izvorăsc din Di- tăţii comitetului orăşenesc al CiOCADE ILÎE
P.M.R. Simeria.
corespondent
CU J IA N U L TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT 99 Toate

Laminorul ie 6Î0 mm. - C. S. Hunedoara Să fi. fost ora opt seara..- 7-8 zile. De data aceasta, du­ Uzat in mod exemplar canti­ $ La gospodăria
tatea de lucru ce-i revenea
In acest an, colectivul laminorului de 650 mm. al C.S. Hu­ lii biroul directorului general rata demolării a fost redusă c o lec tivă din G altiu
nedoara a desfăşurat o însufleţită întrecere socialistă pentru
sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii laminatelor. Apli­ erau trei oameni: directorul ia 5 zile. Spiritul inovator al zilnic. De asemenea trebuie V- Veniturile băneşti însemnate
cai d numeroase măsuri tehnico.organizatorice cum ar fi mări­ realizate in anul trecut de la
rea turaţiei motorului reversibil de la caja de 800, în scopul general, inginerul şef cu pro- oamenilor şi-a spus din plin menţionat faptul că lucrarea grădina de legume, au determi­
sporirii vitezei de laminare, modernizarea schemei de funcţio­ nat pe colectiviştii clin satul Gal­
nare ă fierăsiraielor de tăiat la cald, reducerea duratei repara­ blemele de furnale şi şeful cuvintul eu acest prilej. In loc a fost executată de oameni di­ tiu, raionul Aibă, să extindă cul­
ţiilor şi îmbunătăţirea calităţii acestora, laminaiorii au reuşit tura legumelor pe încă 10 hec­
să-şi îndeplinească planul trimestrial cu 4 zile înainte de ter­ secţiei cuptoare industriale. Să fie făcută pe un singur fnainte stabiliţi, care au mai tare. Pe întreaga suprafaţă des­
men. tinată grădinii s-au transportat
Discuţiile erau calme. front, cu ajutorul unui jghiab efectuat reparaţii de caiipere, ţ cite 20-25 tone îngrăşăminte na­
A" turale la ha. şi s-au făcut cana­
Zilele trecute a raportat îndeplinirea pianului trimestrial — Asta-i, tovarăşe Sintim- de lemn şi prin nişte feres- că lucrul s-a preluat din mers, ţ le de scurgere a apei, pentru
şi colectivul fabricii de aglomerare a minereurilor din C.S.TL că întrecerea dintre schimburi prevenirea inundaţiilor. O mare
breanu. Trebuie făcut tot ce truici tăiate in blindajul cau- parte din seminţele de legume
Fabrica „1 Mai” au şi fost semănate în răsadni­
Petreşti e posibil pentru a termina cit perului, in cazul de faţă. pen- a fost mai însufleţită ca nicio­ f ţe.
dată, evidenţiindu-se in mod
’Antrenaţi în întrecerea socia­ mai repede repararea caupe- tru prima dată la Hunedoara, deosebit maistrul de schimb î Pentru sporirea producţiei de
listă, muncitorii, inginerii şi masă verde, pe 80 hectare de pă­
rului. Cunoşti problema nece- demolarea s-a făcut pe două şune s-au efectuat lucrări de cu­
'.hnicienii de la fabrica de hîr- răţire şi grăpare. De asemenea,
? „1 Mai“ din Petreşti au reu­ sarului de fontă, aşa că nu-ţi fronturi, Mihai Zinlc şi echipele condu- Sj s-au pregătit sămînţa şi atelaje­
şit să înregistreze un binemeri­ le, urmînd ca în curînd să se ia­
tat succes. Pină in ziua de 27 mai vorbesc despre ea — con- şi a urmat a doua etapă, se de Ioan Toma, Ar'on Stăni- |jj să cu toate forţele la semănat.
martie, ei au îndeplinit planul
trimestrial al unităţii. In ziua chise directorul general. etapa propriu-zisă a repara- lă, Aristică Geamănu, Vasile y- V or înfiinţa grădina
respectivă ei au produs încă 20
tone' de liîrtie peste plan. în ­ Discuţia ce avusese loc nu ţiCi; _ înziăirea. Factorul timp Cirdei II, Petru Pătraşcu. y. d e le g u m e şi livada
treaga producţie este de bună
l-a găsit nepregătit pe ingi- a fost şi de data aceasta, da- O atenţie deosebită s-a acor­ de pomi
calitate. ldat calităţii muncii. Cum cau­
I. ŞERBAN nerul Nicolae Sintimbreanu, torită ingeniozităţii oamenilor, notâriţi să asigure obţinerea
unor venituri băneşti cit mai
corespondent şeful secţiei cuptoare indus- alături de şamotori. După ce perul este c lucrare ce nu poa­ ii» mari, colectiviştii din satul Sîn-
te fi. controlată după termi­ timbru vor cultiva anul acesta
Bogăţie de culori şi gin­ triale. Chiar înainte de a fi s-a ajuns la 2 metri peste ni- nare, controlul calităţii s-a » 10 hectare cu legume. Pregătiri­
găşie... Flori minunate, le se află pe terminate, atit în
bucurie a ochilor omului. chemat la direcţie, studiase velul grătarului metalic, s-a cimp cit şi la răsadniţe. Trăgîncl
preţioase învăţăminte din reco­
Lucreţia Lazăr este mun­ atent desenele, făcuse anumite început lucrul pe dublu etaj- ii'.făcut pe faze, atit de către » mandările Consfătuirii pe ţară
citoare la sera I.G.O. din a colectiviştilor, membrii acestei
Deva. Despre calitatea calcule. Sarcina era grea, ter- cu ajutorul unei schele s-a şamotori, cit şi de un repre­ gospodării, nou înfiinţate, vor.
muncii sale, vorbesc aces­ planta in acest an, pe terenurile
te minunate flori, pe care menul dat extrem de scu rt; efectuat zidăria radială, iar zentant al jurnaliştilor. Că s-a i în pantă, 10 hectare cu pomi
ea le udă acum¦ cu atlta fructiferi. Pentru aceasta, au şl
grijă. în schimb avea certitudinea că jos, cea a grilajului, muncit bine o spune atit fap- ijj. executat pină acum peste 2.100
de gropi şi au asigurat primirea
va avea la îndemînă absolut Totuşi, cea mai mare contri- tul că nu s-a demolat nici un vj materialului săditor. Totodată,
s-a acordat toate atenţia pregă­
tot ceea ce ii era necesar, mai diiţie la scurtarea timpului de rină de zidărie, cit şi funcţio- X tirii lotului pentru 5.000 kg. po­
rumb boabe la hectar, lucrărilor
avea ceva timp pină. la ince- mzidire a adus-o aplicarea narea bună a agregatului după S- de întreţinere a păşunii, precum
şi pregătirii atelajelor şi asigu­
peren lucrării şi, ce-i mai im- acelui sistem nou de transport aprinderea focului. . ty-
rării cu seminţe de mare pro­
portant, oameni de nădejde cu pC verticală a materialelor, Mai trebuie să amintim că ii ductivitate.

care nu odată făcuse faţă unor sistemul a constat in folosirea acest cauper a fost reparat in jji

sarcini importante. din plin a celor două lifturi 28 de zile, ceea ce înseamnă

Apoi a fost întocmit graficul şi, mai ales. a celor 4 căru- un foarte mare progres ţinind

desfăşurat pe operaţiuni, au doare, care. alternativ, cu aju- cont că acum 2-3 ani, o lu­

ţ(i început pregătirile in vederea torul unor linii decovil, erau crare similară se executa în

începerii lucrărilor. La data puse direct pe platforma liftu- 2-3 luni.

'I opririi cauperului — e vorba rilor. Acest lucru a dus la eli- ...După terminarea lucrării,

de cauperul nr. / al furnalului minarea operaţiei de încărca- Inlr-o zi,- o nouă întilnire In- $

6, era pregătită deja peste 70 re, reducînd timpul de mani- tre directorul general şi şeful &

la sută din cantitatea de ma- pulare pe cursă a liftului cu secţiei. De data aceasta, dis- U

teriale ce trebuiau inzidite, circa 10 minute, cutia a fost scurtă: »

erau confecţionate cele două o contribuţie însemnată la — Toate felicitările, tovară- «

lifturi şi 4 cărucioare. intensificarea ritmului lucră- şe Sintimbreanu — spuse di- &

La două zile şi jumătate mor a. avut-o urmărirea pe rectorul general. Să faci pro- ri

după stingerea focului a ince- pază de grafic a realizărilor puneri de premiere., xi

put demolarea. In mod nor- fiecărui schimb. Se poate spu­

mai această operaţie durează ne că fiecare schimb şi-a rea-