Page 94 - 1962-03

W2
ilctmtatea ssltokisatii dincomună PE ECRAN;
stafia comitetului de partid
*••«OaaBOBna*oa»nonii»isuoaoBBB»iiB«BnqBiinBB«oa»BBliiH»»«BBi»»»H«Ba*«SBii«;oaoB
ÎNTREBARE: Caro sînt for­
mele de manifestări cultural e-
ducative de masă organizate sub
îndrumarea comitetului de
partid în acest an la căminele
culturalo din raza comunei Hă-
rău ?
RĂSPUNS : in primele luni
ale acestui an, In faţa noastră
se punea problema încheierii
complete a colectivizării şi ltiă-
rii unor noi măsuri privind în­
tărirea economico-organizatori-
că a G.A.C. Ţinlnd cont de acest
fapt, la căminul din Hărău, ca
şl la cele din Bîrsău, Bampotoc
şl Chimîndla, s-a avut în vede­
re în primul rînd ca In planul
de activităţi să fie Incluse ac­
ţiuni polltico-educative cu larg
caracter de masă, cum ar fi
prezentarea de conferinţe poli-
tico-educative şl pe teme agro­
zootehnice, a unor seri tem ati­
ce, programe ale brigăzii artis­
tice de agitaţie, piese de teatru
adecvate, serate literare etc. La
traducerea în viaţă a acestui
plan au fost îndrumaţi spre
sprijinirea căminului cultural
toţi intelectualii clin comună, in ­
tre altele s-a reorganizat colec­
tivul de conferenţiari, în care,
în afară de inginerii şi tehnicie­
nii agronomi, cadrele didactice
şi medicii din comună, au fost
cooptaţi şl tov. Raita Petru, pre­
şedintele G.A.C., tov. Albu Filon,
brigadier de cîmp etc. Planul de
conferinţe a fost alcătuit sub di­
recta îndrumare şi cu sprijinul
comitetului de partid, cuprin-
zînd teme Importante ca : „Prin­
cipalele sarcini reieşite din Con­
sfătuirea pe ţară a ţăranilor co­
lectivişti“, „Organizarea şi re­
tribuirea muncii în G.A.C.“,
„Retribuirea muncii colectiviş­
tilor după zilele-muncă şi rezul­
tatele obţinute in producţie“,
„Dezvoltarea şl apărarea avutu­
lui obştesc, factor important în
întărirea economico-organizato-
rică a G.A.C.“, „Creşterea păsă­
rilor, izvor de cîştig in G.A.C.“
etc. De asemenea s-au prezen­
ta t conferinţe politice şl de şti­
inţă popularizată. Astfel de con­
ferinţe au avut loc săptămînal
şi la BîrsăU şl Bampotoc, ţinerea
lor cu regularitate fiind urm ări­
tă cu răspundere de organizaţii­
le de partid săteşti. Personal, se­
cretarii organizaţiilor de partid
de aici au venit în sprijinul că­
minelor culturale respective în
ceea ce priveşte mobilizarea ţă ­
ranilor colectivişti şi pregătirea
conferenţiarilor. Slab s-a ocupat
însă de această problemă orga-
Z ile d e v a c a n ta
• Pionierii şi şcolarii din Cris.
tur vin deseori la şcoală în aces­
te zile. Aici, sub supravegherea
cadrelor didactice şi a instruc­
torilor de pionieri, ei iau parte
la diferite jocuri de atenţie, în­
vaţă frumoase cîntece pionie­
reşti, ascultă recenzii de cărţi
etc. De curlnd, pentru pionieri a
fost organizată o adunare pe te­
ma „Din lupta t'.T.C.“. Partici­
panţii au urm ărit cu interes şi
A lim entarea ra ţio n a lă — condiţie p rin cip alăemoţie evocarea unor figuri lu­
minoase de tineri eroi utecişti, e>o o
care au luptat fără a-şi precu­
peţi eforturile şi viaţa pentru
cauza socialismului.
• Şi la Şcoala de 8 ani din
Sîntandrei au loc cu regulari­
tate activităţi variate, atrăgă­
toare, cu un bogat conţinut. La
ele participă numeroşi elevi, dor­
nici să-şi petreacă vacanţa de
primăvară intr-un mod cit mai
plăcut. Zilele acestea, pionierii
şl şcolarii vor participa la o
excursie de orientare în împre-
Lucrări apărute
IN EDITURA ACADEMIEI
Istoria Romlniei, voi. II (Feudalis­
mul- timpuriu. Feudalismul dezvoltat
in condiţiile fărîm iţării feudale şi ale 64 lei, produce 160 bucăţi ouă.
luptei pentru centralizarea statului.
Feudalism ul dezvoltat în condiţiile in­
staurării dominaţiei otomane (a doua
jum ătate a secolului al XVI-lea),
1159 pagini cu 315 figuri + 20 p lan ­
şe, 45 lei.
Ampelografia Republicii Populare
Romîne, voi. IV — Soiurile neralo-
nate A — K, 670 pagini -f- 52 plan­
şe, 72,50 lei.
Circuite cu tranzistor!!, voi. I de
GR. G. MOI SIL, 142 pagini, 8,25 lei.
Lucrarea a apărut în colecţia „Mo­
nografii asupra teoriei algebrice a me­
canismelor autom ate“.
Lucrările consfătuirii de geometrie
şi topologie, Iaşi 2—5 iunie 1958. 264
pagini, 7,75 lei.
N evroza astenică de A. K relndler,
859 pagini, 24/10 lei.
V îrsta unor masive de sare din
R.P.R. de T. IORGULESGU, N. I.
NIGULESGU şi MAR IA PENES, 122 perienţă proprie, G.A.S. Mintia grijirii lor corespunzătoare.
pagini + 1 planşă, 6,10 îeî.
w je iw ra n a a â a o n 'ia a n D a n H B a n a B n B B H B n n m s H n n a B B ia B B s .
nizaţla de partid din Chimindia
(secretar tov. Borza Fabian).
In ceea ce priveşte activita­
tea cultural-artlstlcă, cele mai
bune rezultate le-au obţinut că­
minele culturale din Hărău şl
Bîrsău, unde îşi desfăşoară cu
succes munca mai multe for­
maţii artistice (echipe de tea­
tru, coruri, brigadă artistică de
agitaţie, echipe de dansuri etc.).
Cu mult Interes a fost primit de
colectiviştii din Hărău progra­
mul brigăzii artistice de agita-
Convorblre cu tov.
SIMION FILIMON
secretar al comitetului comunal de inspirată din viaţa nouă a sa­
partid din H ărău
ţie întitulat „Din toată inima“,
inspirat din viaţa comunei. In ­
tre spectacolele de teatru izbu­
tite se num ără cel cu piesa
„Coadă de rîndunică“, prezen­
tat la Birsău de echipa căminu­
lui cultural. De asemenea, s-a
bucurat de succes şezătoarea li­
terară „Te clnt, partid 1“.
Cu toate aceste succese obţi­
nute, în ceea ce priveşte mani­
festările cultural-educative de
masă in comuna Hărău şi cele
3 sate aparţinătoare nu s-a fă­
cut totul pentru ca ele să fie vii,
atractive şi cit mai bogate In
conţinut.
Lipsuri se semnalează in spe­
cial în activitatea căminului
cultural din Chimindia (director
de cămin tov. Pană Viorica), un­
de şl organizaţia de partid (se­
cretar tov. Borza Fabian) se
preocupă slab de îndrumarea
muncii politico-educative şi cul-
tural-artistice de masă. De ase­
menea, tov. Sin Mariana, res­
ponsabila bibliotecii comunale,
arată puţin interes pentru orga­
nizarea a cit mai multor acţi­
uni interesante cu cartea. Cele
cîteva recenzii şi prezentări de
cărţi, cîteva colportări de cărţi
la Bampotoc şi Chimindia sau
puţinele lecturi In grup din cele
8 cercuri de citit sînt cu totul
insuficiente.
ÎNTREBARE: Ce măsuri aţi
luat pentru înlăturarea acestor
deficienţe ?
RAS'PUNS : De curînd s a fă-
cut analiza muncii cultural-edu­
cative de masă în cadrul organi.
zaţiei de partid, a sfatului popu­
lar şi a comitetului de partid
comunal din Hărău. Cu acest
junimile satului, Elevii înscrişi la Aurel Marinescu, care a reuşit să dis­
cercul tinerilor naturalişti, vor
avea prilejul să-şi pună in prac­
tică cunoştinţele şi priceperea
îa pepiniera şi răsadniţa ame­
najate în incinta şcolii.
D I N E X P E R I E N Ţ A G. A. S, M l N T I A
«&.
în creşterea
Documentele plenarei C.C. al
P. M. R. clin 30 iunie—1 iulie
1961 trasează tuturor unităţilor
agricole socialiste sarcina ca
pînă în anul 1965 să ajungă la
o încărcătură de 500-600 păsări
la suta de hectare teren culti­
vat cu cereale, de la care să
se obţină 4,5—5 miliarde ouă şi
circa 120 milioane kg. carne de
pasăre.
Numeroşi colectivişti, cu o bo­
gată experienţă în creşterea
păsărilor au demonstrat cît de
rentabile sînt acestea pentru
unităţile agricole socialiste. Ast­
fel, o găină care consumă in­
tr-un an furaje In valoare de
Acestea, valorificate cu 0,80 lei
bucata, aduc un venit de 128
lei. Dacă la această sumă adău­
găm 30 lei valoarea găinii şi
scădem cei 64 lei (costul fura­
jelor consumate), rezultă că o
găină aduce unităţii crescătoare
un venit anual net de 94 lei.
Rezultate bune în creşterea
păsărilor a obţinut şi gospodă­
ria de stat din Mintia. Expe­
rienţa acumulată de această
unitate in creşterea păsărilor
vom încerca s-o Împărtăşim şl
altor unităţi agricole socialiste
din regiunea noastră.
Ferma de păsări a G. A. S.
Mintia a' fost înfiinţată în cursul
anului 1949. S-au construit
atunci 6 hale a cite 60 m.p.
pentru găini adulte. Puii care
au populat aceste hale au pro­
venit din rasa Rhode-Island. De
atunci, an de an numărul adă­
posturilor a fost sporit, ferma
de păsări s-a dezvoltat. Din ex­
a1 ajuns la concluzia că cele In hrana găinilor adulte au sare de bucătărie.
prilej s-au luat măsuri concre­
te privind îmbunătăţirea muncii
căminului cultural pe linia ori­
entării sale spre continua Ifttă-
rlre economică şi organizatori­
că a G.A.C., pentru sprijinirea
campaniei agricole de primăva­
ră. Primele roade ale acestei
analize au şl început să se ara­
te. La Hărău, de exemplu, în
prezent se fac repetiţii la noul
program de brigadă întitulat
„Colectiva înfloreşte“, pe un
text de Traian Fllimon, mem­
bru al cercului literar „Ion Sla­
vici“ din Deva. De asemenea, e
pregătită pentru a se prezenta
In faţa spectatorilor piesa „Rî-
sul pămintulul“, iar la Bampo­
toc se fac repetiţii la o comedie
tului colectivizat.
Orientarea principală a mun­
cii cultural-educative, sub con­
ducerea comitetului comunal de
partid, urmăreşte ridicarea ac­
tivităţii tuturor căminelor cul­
turale din raza comunei Hărău,
Ia un nivel to t mai înalt, antre-
nînd în această acţiune alături
de ţăranii colectivişti toţi inte­
lectualii, pentru a veni şi mal
mult în sprijinul înfăptuirii po­
liticii partidului la sate, In lu­
mina Directivelor celui de al
IH-lea Congres ăl P.M.R.
S. IRIMESCU
Spectacol pentru
ceferiştii simerieni
Sîmbătă seara, în faţa unui număr
mare de spectatori, pe scena duhului
din Simeria, membrii cercului dram a­
tic din localitate, au prezentat un
m ontaj literar-m uzical după G. ®oş-
buc şi piesa „...Şi pe strada noas­
tră “ de H. Lovinescu.
In timpul schimbării decorului, ele­
va Ana B ăgăreanu a recitat o poezie.
La începutul m ontajului, tov. Aurel
Ifrim, responsabilul cercului literar, a
făcut o prezentare a vieţii şi operei
marelui poet rorhîn George Coşbuc.
Atît piesa, cît şi montajul, au plă­
cut mult. Interpreţii au dat dovadă
de mult talent, unii dintre ei bucu-
rîndu-se de aplauze la scenă deschisă.
B uni interpreţi s-a u dovedit a fi
Victoria Vereş şi Traian Grăciuneac,
ucenici cooperatori, sudorul Eugen
M ăgureanu, lăcătuşul Ion Bota, cît
şi Pompilia Benea, loan Ilie şi Flo-
rica Ilie — profesori.
La reuşita spectacolului a contribuit
din plin sonorizarea realizată de Ia-
cob Iostf, îm preună cu regia tehni­
că, sem nată de Ion Moga.
Merite deosebite are în realizarea
spectacolului, regizorul artistic local
tribuie roluri adecvate fiecărui inter­
pret. IOS1F VISKI
V. DAFINOIU
mai rentabile hale pentru găini
sînt cele de la 200 la 1.000
m.p. fiecare, în care se poate
introduce mica mecanizare, uşu­
rând astfel munca şi reducînd
preţul de cost al produselor, in
hale mari, unde a fost mecani­
zat transportul furajelor şi al
gunoiului, unde administrarea
hranei se face în automate etc.,
o îngrijitoare poate deservi
5.000 păsări, faţă de numai 750
găini ce pot fi deservite într-o
hală mică. Gospodăriile agri­
cole colective care abia acum
500 — 600 ştăm vl
la m ia de, keclave
încep să-şi organizeze ferme de
păsări, pentru a evita cheltu­
ielile mari de la început, pot
să amenajeze adăposturi iefti­
ne. In loc de cărămidă, pereţii
adăpostului pot fi construiţi din
paiantă sau chirpici, iar acope­
rişul se poate face din seîn-
dură cu carton asfaltat. Duşu­
meaua se poate executa din pă-
mînt galben, bine bătut.
Asigurînd adăposturi suficien­
te şi corespunzătoare, G. .A. S.
din Mintia a crescut în anul
trecut 7.014 găini ouătoare de
la care s-au obţinut 1.176.443
bucăţi ouă, revenind pe cap de
găină 167 bucăţi ouă faţă de
125 cit s a planificat. Această
depăşire se datoreşte în cea mai
mare parte organizării judicioa­
se a hrănirii păsărilor şi a în­
ÜKÜMÜE SCTiglAUSMULOî Nr. 225?
KSSSSWKffl mm E MBOBBB
fy^ C tu lC ifâ “
«-•¦5m$M/< 30 MARTIE 1962
PROGRAMUL I : 5,10 Cinte-
ce din folclorul nou şi jocuri
populare rom îneştl; 5,30 Muzică
de estradă; 6,10 Muzică uşoară
interpretată de mici formaţi! :
6,30 Emisiunea pentru sate :
Din experienţa fruntaşilor : cu m
am obţinut 5,000 kg. porumb
boabe la hectar; 6,45 Dansuri
instrumentale ; 7,15 Valsuri In.
terpretate de fanfară; 7,30 Sfa­
tul m edicului; Aminoacizîi si
rolul lor în organism ; 7,45 Sa­
lut voios de pionier; 8,00
M uzică; 8,30 Muzică popu­
lară rom înească; 12,00 Lim­
ba noastră. Vorbeşte acad.
prof. Ăl. Graur; 12,10 Muzică
de estradă ; 12,45 Jocuri popu­
lare rom îneştl; 14,00 Din mu­
zica popoarelor; 15,45 Muzică
populară romînească interpre­
tată de Felician Fărcaşu, Ale­
xandru Bidirel şi Vasile Petrică:
16,15 Vorbeşte Moscova; 18.30
Tribuna radio ; 19,00 'Jurnalul
satelor ; 19,45 Cîntece ş'î jocuri
populare din Dobrogean 20.30
intr-un colectiv vesel, plin că unde lucrează Grunea, tn goste asupra adevăratelor sco­ NAbouap-—Htearbeumn“ă, copii: „P appiŞLfvovmi^i alruă-i
poveste
de viaţă, format mai ales din ciuda faptului că această preo- puri urmărite de sectanţi, ea turcă; 21,20 Emisiune cultA ’-lă;
tinere muncitoare, trăieşte Cupare o va face geloasă pe începe să iasă din întunericul 21,35 Interpreţi romini de u-
Grunea, fa/tă cu o figură de o Lena, fata pecare elo iubeş- in care fusese tîrită. Intilni- zică uşoară.
frumuseţe tulburătoare, dar te ^raal mui t ăe cttoricepe rea cu lumina, cu bucuriile PROGRAMUL II: 13,45 T, a -
sobră, ciudată, învăluită parcă lume“. nenumărate pe care i le ofe­ furi ale gospodăriilor agricsle
colective; 15,00 Concert m-
intr-o taină de o dureroasă pe parcursul filmului, spec- ră viaţa, realitatea înconjură­ zlcă populară din ţări soc., s-
gravttate. îmbrăcată numai in tutorii preocupaţi ăe soarta toare, slnt ca o descătuşare.
te ; 15,35 Actualitatea în ţările
straie cernite, fata păşeşte cu Gruniet, vor reuşi să dea la Vede pentru prima dată un socialiste; 17,00 Muzică popu­
fereală printre oameni, roasă 0 parte vgiui ge f>mister“ care spectacol, înţelege pentru pri­ lară romînească şi a minorităţi­
parcă ăe un vierme ascuns. întunecă viaţa acestei fete. ma dată cit de frumoasă e lor naţionale; 19,30 Teatru la
Ochii săi negri, adinei, îi sînt Ea se afiă ^ influenţa natura, cît de minunate sînt microfon „Rapsodie de vară“
tulburaţi de un fel de păre- unor sectanţi mistici, puşi tn sentimentele dragostei şl ale scenariu radiofonic dc Noe Smir.
nov şi Gavrilă Sacadat.
re de rău nemărturisită. Dese- slujba, imperialiştilor, prieteniei oamenilor vii. Ca o
ori o vezi pornită să răspun- & propovăduiesc tn rlnăul explozie se revarsă acum toata
dă chemărilor tinereţii care celor şovăielnici ruperea le- energia tinereţii sale, în ceea
clocoteşte in ea, zlmbetul ii -------- ,__ ce va înfăptui ăe acum in
înfloreşte pe buze, se Inflă- OlfliSS fîlllliJilJI. . . . . „ viaţă ălnău-şl seama cit ăe PENTRU 24 DE ORE
cenuşiu era traiul el înainte,
cărează la auzul unei discuţii ___ _ cît de meschini erau oamenii
interesante a tovarăşilor ei
despre un film sau carte, des­ in mijlocul cărora îşi pierdu­ Vreme schimbătoare cu cerul tem­
porar acoperit. Vor cădea precipitaţii
pre dragoste şl prietenie... Dar, ăăiurii cu viaţa reală, renun- se atîţi ani frumoşi, mai ales
ăeoăată, la tulburarea unui tarea la chemările el, în sco- că aceştia, în clipa cînd se în­ sub form ă de ploaie în regiunea de
cîmpie iar în regiunea de murte va
( glnd, se retrage in sine, pali- îndepărtării lor de partl- depărta de ei, pentru a o re­ ninge. Tem peratura sta ţio n a ră : ziua
* dă şi resemnată, Incovoindu-se dparea activă la rezolvarea ţine, încearcă s-o brutalizeze. va fi cuprinsă în tre 4 şi 8 grade, iar
( ca sub apăsarea unei poveri, niăreţelor probleme ale con- IRIMIE STRĂUŢ noaptea între 2 şi —3 grade. Vînt m o­
derat din sud-est şi vest.
pe care al zice că o poartă Emirii fericirii pe pămint.
Fără nici un fel ăe scrupule,
împotriva voinţei sale.
Zbuciumul său se aseamănă sectanţii terorizează cu tot fe-(
cu cel al m e i flori gingaşe, lul de ameninţări puţinii oa- Sţieetae&Le
însetate ăe lumină, ţinută în- meni sulj stăplnirea lor.\
tr-un beci adine, sau cu al Intre ace?tîa se a^lă Zgorlca, t C I N E M Â T O G K A F S C E iirr.ixsxsi vsvrxKicixxcracTVT.nniTL
unei privighetori prizoniere in- un orfan> Pe care com~
tr-o colivie somoliştti reuşesc să-l salveze.
30 MARTIE 1962
Ce enigmă ascunde această Smulgerea din ghiarele sec-, DEVA: Flăcări tn taigă — ci- purii - - cinematograful „V.
nematograful „F. Slrbu“ ; Te Roaîtă“ ; Mexicul chită — cine­
tlnără înzestrată cu attta fru- iantdor a Gruniei nu este insă iubesc v ia ţă ! — cinematograful matograful „Flacăra“ ; SIMB­
RIA : Insula în flăcări — cine­
museţe, lăsată să se nestejeas- ^ de U!?oarr~L ridică, „Patria“ ; HUNEDOARA: Pri­ matograful „1. Pintilie“ : HA­
mele încercări (seria l-a şi a ŢEG : Cerasella — cinematogra­
că înainte de vrem e? ’ multe Probleme complicate. I I -a) — cinematograful „Victo­ ful „Popular“ ; BRAD : Oameni
ria“ ; SEBEŞ: Cazacii — cine­ pe gheaţă — cinematograful
’Aceasta e întrebarea pe care Comunistul Corneev, increăin- matograful „Progresul“ ; Dama „Steaua roşie“ ; LONEA : Sec­
ăe pică — cinematograful „M. ţiunea a V-a — cinematograful
trebuie să o dezlege un colec- t eaz& această misiune lui Je- Sadoveanu“ ; PETROŞANI: Fru­ „Minerul“ ; TEIUŞ : Cer senin
moasa Lurette — cinematogra­ — cinematograful „V. Roaită- :
tiv ăe comsomolîşti din filmul nea- care de altfel suferă pen-, ful „Al. Sahia“ ; Tom degeţelul
sovietic „Te iubesc viaţă“, care fata cu ochi adinei şi du-,
rulează tn prezent la cinema- iubind-o în taină, şi ea i
tograful „ P k^T t. " ~ 'î“ din « iubeşteL dar greu lnărăzneş-,
Deva. E o întrebare la care să mărturisească acest lu-
caută răspuns şi inginerul Ti- cru. Încet. încet, datorită lu- ^
mofei Korneev, ăe la fabri- minării Gruniei cu tact şi 'dra- < — cinematograful „7 Noiem­ ZLATNA : Pline şi trandafiri —
^ .y w v . y w v brie“ ; ALBA IULIA: Străzile cinematograful „Muncitorul“ ;
au amintiri — cinematograful 1LIA: Porto-Franco — cinema­
„Victoria“ ; Doctorul din Bo- tograful „Gh. Doja“ ; APOLUUL
thenow — cinematograful „23 DE SU S: Floarea zăpezii — ci­
August“ ; ORAŞTIE : Pinze pur- nematograful „23 August“.
m ¦.... - - - - - - - - - - - - - - -
ANUNŢ
I UZINELE
păsărilor (I) ÎN T R E P R I N D E R E A { INDUSTRIA SÎRM5I
i DIN O M ^ IA TURZil-
I»*<59» •+%L>-aXpi SIDERURGICA DE STAT
„v .c t o r iâ " Reg. Cluj
intrat concentratele, atît sub Rezultatele bune obţinute în
formă de uruieli cît şi sub for­ creşterea păsărilor de către cm sedswl în oraşul Căfan, telefon nr.
mă d e boabe. Uruielile trebuie G.A.S. din Mintia constă nu nu­ regiunea Hunedoara
amestecate bine şi ţinute la loc mai în faptul că alimentaţia Vî N D
uscat. Vasele în care se pregă­ găinilor s-a făcut pe bază de ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
tesc tainurile umede trebuie raţii care conţineau toţi princi­ i diferite piese pentru
autocamioane şi auto-
i turisme de tip:
bine curăţate şi dezinfectate. pii nutritivi ci şi datorită fap­ 20 ELECTRICIENI FRAGA, SKODA,
Aceste vase trebuie să fie în tului că în adăposturi au fost ST. R O Ş U , Z I S S , 1
număr suficient pentru ca to a­ respectate întrutotul regulile de llll!l!l!l!!!l!l!l!!l!IHIIilllllllllll!lllll!ll l||||llllllllli|!i|ilill i!|||||||||||| / CARUS, T A T R A , \
te păsările să poată mlnca oda­ zooigienă. In hale temperatura
tă. Amestecul uscat de uruieli în timpul iernii a fost menţinu­ CALIFICAT! CSEPEL, PAKARD, }
se recomandă să se dea în au­ tă constantă între + 4° şi + 8°,
tomate, ca păsările să-l aibă toamna şi primăvara între +12° ol* şooafi profesională i FORD, DODGE )
mereu la dispoziţie. In hrana şi + 15°, iar vara între +15°
păsărilor se administrează mor- şi + 22°. In lunile cu zi scurtă Inform afii la servi­ i şyi BMV. ii
Lista completă se poa- |
ţ. te consulta ta serviciu! i
a fost aplicat iluminatul artifi­ c iu l a dm in isira fiv al r aprovizionării, sau se tri-
cial, mărind durata zilei de lu­ întreprinderii. [ mite ta cerere (eventual j
mină la 13 ore. In hale s-a fă­ !¦ extras). _
cut o bună ventilaţie, iar umi­
ditatea a fost menţinută la 40 h t-Ot r#> »5* »*¦ HD*••
la sută in timpul verii şi 50-60
covi şl nutreţuri verzi care se la sută lama. D IR E C Ţ IA R E G IO N A L A C.E.C.
dau tocate bine. In raţie mai
intră nutreţuri minerale, iar ni­ In adăposturi a fost un aşter­ Hunedoara — Deva
sipul şi pietrişul fin trebuie să nut gros de 10-30 cm., care
existe la discreţie. Raţia e bine era schimbat la intervale mari. ANGAJ EAZÄ
să fie administrată In patru ta ­ Acest aşternut influenţează, pro­
inuri in timpul iernii şi în cinci ducţia de ouă, procentul de eclo­ — şof serviciu control şi revizie, cu studii superioare eco-
tainiuri vara. Cînd se adminis­ ziune, viabilitatea şi sporul de , nomlce şi şase ani în funcţii economice ;
trează patru tainuri, dimineaţa creştere în greutate. Aceste efec­
şi seara se dau grăunţe încol­ te se datoresc activităţii micro­ ! — inspector contabil, cu studii superioare economice sau «
organismelor din aşternut, din i medii ;
ţite, iar celelalte două tainuri care rezultă azot sub formă de
sînt formate din uruieli umede. amoniac, vitamina B 32 şl bio­ — revizor contabil II, cu studii medii şl doi ani în funcţh !
Raţia care se administrează unei xid de carbon, care produc un
găini Rhode-Island în greutate mediu sterilizat. I economice ; ?
de 2,5 kg. la G.A.S. Mintia,
este compusă de obicei din 109 Respeetînd cu stricteţe toate f — contabil şef, cu studii medii şi patru ani In funcţii econo- •
gr. grăunţe de cereale Întregi aceste reguli de zooigienă şi
şi uruite, 3,5 gr. tăriţe, turte sau ţ mice pentru sucursalaorăşenească C.E.C. Deva; ¦
sroturi, 3 gr. făină de carne hrănind păsările pe bază 'de ra­
sau de peşte, 40 gr. verdeaţă ţii judicios întocmite, G. A. S. ; — contabil şef, cu studii medii şi patru ani în funcţii eco- \
din Mintia a reuşit să depă­ jnomice, pentru Sucursala orăşenească C.E.C.Hunedoara; ;
sau morcov In timpul verii, (iar­
şească în anul trecut produc­ * — îndrumător I operaţiuni, cu studii medii şi doi ani In ’
na 10 gr. făină de fîn de lucer-
ţia planificată cu 42 ouă pe cap \ funcţii economice pentru Sucursala orăşenească C.E.C. Petro *
nă), 3,6 gr. cretă sau var, 0,5
de găină. Aceste reguli pot fi fşani; \
aplicate cu bune rezultate în i — contabil, cu studii medii, pentru sucursala C.E.C. Alba ,
ţlulia; ,
j — casier II cu studii medii sau elementare, pentru Agenţia *
i C.E.C. Zlatna ; t
* — casier II cu studii medii sau elementare, pentru Agenţia I
*C.E.C. Cugir ; 'i
-— împuternicit comunal cu studii medii sau elementare ’
şi doi ani în funcţii administrative, pentru casa orăşenească ^
gr. făină de oase şi 0,5 gr. toate unităţile agricole socia­ t C.E.C. Hunedoara. ,u i t
liste crescătoare de păsări.