Page 95 - 1962-03
P. 95
Nr. 2257 DR UAH'L SOCIALISMUOT paf. C
\ 2Wi^5XN*83B3MBr8r3SOΫ
Prin magazinele hunedorene Să privim cu toată răspunderea
M ulţim e culori vii, pastelate. De asem enea, la cursurile de pregătire
de cum părători încălţăm inte există un stoc important a viitorilor muncitori-elevi
de pantofi în numere mari, iar nu
P rim ăv ara a sosit şi în vitrinele m erele m al mici, solicitate m ai mult,
m agazinelor din Hunedoara, unde sînt lipsesc. Gam aceeaşi situaţie se pre In toamna acestui an, în cla- ma, ea este completată uncie sâ
expuse m ărfuri de sezon care te în zintă şi la bluzele de xilon — sînt sele a V m a a şcolilor şi sec simte nevoia, cu teme noi, fapt
deamnă să vizitezi m agazinul. Iată num ai numere mari, mai puţin cău ţiilor serale vor păşi noi tineri ce duce la uşurarea însuşirii
de pildă magazinul de încălţăm inte tate. muncitori dornici să-şi comple unor cunoştinţe de către elevi;
pentru femei nr, 15. Aici, m ulţim ea In mod cu totul nepermls lipseşte teze studiile. Pentru ca aceştia Astfel, la matematică de exem
de cum părători este justificată pe să nu întîmpine dificultăţi în în plu, profesorul s-a ocupat în)
de-o parte de aprovizionarea bună din m agazinul „Textile“ nr. 1. „tai suşirea materiei prevăzute de mod deosebit de rezolvarea unor,
care s-a făcut pentru noul sezon cH funul", produs mult solicitat în ac programă, deci pentru ca la in probleme de bază din algebră, a
tualul sezon pentru confecţionarea de trarea în şcoala serală să aibă consolidat cunoştinţele privitoa
şi de servirea conştiincioasă a cum balonzaide şi bluze de vînt. Tot aici cunoştinţe temeinice, au fost or re la teoremele clasice de geOi
părătorilor. In magazin se găseşte trebuie am intit faptul că există un ganizate pe lingă şcolile şi sec metrie (teorenTa lui Tballes, teo-i
un bogat sortim ent de încălţăm inte slab sortim ent în culori la stofele pen ţiile serale cursuri de pregătire rema lui Pitagora etc.) şi la al
pentru femei, în modele şi culori va tru confecţii de femei. cu o durată de 6 Luni. Acestor te noţiuni matematice cu care'
riate. M ărfurile sînt prezentate cu Lipsuri în aprovizionare se consta
gust, în mod atrăgător. cursuri, conducerile şcolilor şi se lucrează mai mult în clasa a
tă şi la m agazinul „E legant". Aici secţiilor serale trebuie să le
Preocupare pentru buna aprovizio lipsesc de pildă balonzaide din „tai acorde o atenţie deosebită, deoa Vni-a. La gramatică profesorul
nare cu mărfuri de sezon a existat fun" şl m antale de relon. Rău este
rece de felul cum nu se mulţumeşte numai cu rea-;
se munceşte
.. _ mintirea noţlu-,
nilor mai vechi1
şi din partea lucrătorilor magazinului că aici de m ultă vreme continuă să aici depind In cl ps baza ana’ î
de textile şi încălţăm in te dm O.Al. nu se acorde atenţie cuvenită pre
M agazinul pune la dispoziţie un bo zentării confecţiilor. Este cu totul ne- mare măsură re — ----- — “ lizelor pe text,'
g at sortim ent de m ătăsuri, stofe, im permis ca în vrem e ce aici există an zultatele pe care __I_II_W__Ä__T_AIMI IINTUILIUIIJ aduce cunoştinţe
primerii, încălţăm inte uşoară ele. Un g ajat un croitor, confecţiile să fie
j mare număr de cumpărători vizitea prezentate şifonate, aşa cum au fost 'le vor obţine noi care ajută'
la învăţătură muncitorii-elevi în elevilor să înţeleagă mai bine no
clasa a VlII-a şi de-a lungul în ţiunile de sintaxă şi morfologie,
ză de asem enea m agazinul de trico scoase din pachete. necesare unei temeinice cunoaş
tregii perioade şcolare.
taje din oraşul vechi. Şi aici, cerin O slabă prezentare a m ărfurilor se Iată citeva probleme mai im teri a limbii. Aceeaşi preocupa
ţele oamenilor muncii sînt satislăcu- face şi la m agazinul de încălţăm inte portante pe care le ridică cursu re faţă de învăţătura elevilor o
te in bună m ăsură. Se găseşte un pentru bărbaţi. Aici e g reu să-ţi alegi rile de pregătire şi felul cum au dovedesc şl profesorii de fizică1
bogat sortim ent de bluze de xllon, singur pantofii preferaţi deoarece stau Peisaj industrial : semicocseria din Călan. Polo : I. TEREK fost rezolvate la Simeria şi Deva. şi limba rusă.
pulovere pentru femei, lenjerie die în cutii şi nu se văd. Totul se reduce Ministerul Invăţămîntului şi Şi conducerea secţiei serale de
n jlo n şi altele. la ceea ce încearcă să-ţi ofere lucră
torul de aici. Culturii a făcut recomandarea pe lingă Şcoala medie din Deva
M ărfuri pentru sezonul ce urmează
ca la cursurile de pregătire să a acordat atenţie cursurilor de
predea aceleaşi cadre didactice pregătire. Ca urmare, ele îşi des
se găsesc şi în magazinele de con Se constată în general că în ma Oin lnfr-un magazin de mobile care predau în clasa a VlII-a la făşoară activitatea în bune con-
fecţii „Elegant" ca şi la „Textila“ gazine se găsesc în m are parte măr seral.
nr. 1. furile solicitate de cumpărători acum, GonoSursului i diţiuni. Spre deosebire de Sime
în prag de prim ăvară. Este însă ne O altă problemă ce se ridică ria, aici, din condiţii obiective,
Toate acestea demonstrează că cesar să se acorde mai m ultă atenţie E o zi obişnuită. La ma ce ale mobilei de tip „Mio vorbesc elocvent şi vtnzările J aici este legată de interpretarea
O.G.L. produse in dustriale din H une varietăţii de sortim ente şi culori. De gazinul de mobilă nr. 81 din riţa'1 pe care o cercetau so de la magazinul de mobilă. ţ programei. Se ştie că Ia cursu nu au fost încadraţi numai pro
doara a luat unele măsuri pentru o asemenea, este necesar ca la Întocmi Petroşani e mare forfot㦠ţii. Minerul Gheorghe Cris- Dacă cercetăm documentele 3 rile de pregătire sint primiţi ab fesorii ce predau la clasa VlII-a
bună aprovizionare. solvenţi din ani diferiţi ai dife seral. Avînd în vedere această
ritelor feluri de şcoli, lucru ce
situaţie, con,ducerea secţiei sera
le va trebui să îndrume cadrele
U n ele lipsuri rea comenzilor să se prezinte m aga In faţa unuia dintre interi tea de la mina Dilfa, care magazinului nr. 81 din Pe- 3 face ca cei înscrişi să aibe un didactice ce predau la cursurile
zinelor eşantioane cu cele mai variate oarele amenajate cu gust, s-a venise şi el cu soţia să-şi troşani, este suficient pentru 1 nivel de cunoştinţe neuniform. de pregătire să se consulte cit
Vizitînd în aceste zile m agazinele produse textile. Legătura între gestio oprit şi minerul Ioan Bîrdea cumpere mobilă nouă, ascul a ne face o părere clară. De J mai des cu putinţă cu profeso
O.G.L. produse indu striale din Hune narii de magazine şi merceologi, tre ta de asemenea explicaţiile la începutul anului şi plnă 3 Una dintre sarcinile importan rii ce predau la clasa a Viii-a'
doara, constaţi că nu toate cerinţele buie să fie m ai strîn să, în aşa fel de la Aninoasa, împreună cu vlnzătorului. Culoarea măsli acum vînzarea depăşeşte in 3 te ale cadrelor didactice ce pre seral, pentru a fi informaţi asu
cum părătorilor pot fi satisfăcute. S i îneît aceştia să se informeze mai des soţia. nie) lustrul impecabil şi linia valoare 2 milioane Şi jumă- 1 dau la cursurile de pregătire es pra dificultăţilor întîmpinate de
luăm de pildă magazinul „Textile— despre cerinţele oamenilor muncii ş1 elegantă, modernă a mobilei, tate. Aceasta reprezintă 150 j te aceea de a cunoaşte bine di aceştia în munca cu elevii şi a
— Asta e mobila de care
ferenţele de cunoştinţe ce exis putea proceda în consecinţă;
tă între cursanţi şi de a lucra în
ţi-am vorbit — spuse soţia. i-a ineîntat şi pe soţii Cris- garnituri de mobilă pentru 3 funcţie de specificul situaţiei. Responsabilul cursurilor de pre-j
încălţăm inte" din O.M. E drept că produsele ce se găsesc în depozitele
aici există un stoc m are de m ătăsuri LG.R.T.I. din Petroşani. 'Aşa-i că e frumoasă ? tea. Şi apoi, preţul era con bucătărie, 45 garnituri de ca- 3 Adică, înafara temelor prevăzu gătire va trebui, de asemenea,
mere combinate, 215 dormi- T te în programă să trateze, dacă să ţină o strînsă legătură cu în
naturale. Din păcate însă, modelele şi In felul acesta, magazinele vor pu Vlnzătorul interveni cu venabil: 7.115 lei. Hotărîrea toare. Cu alte cuvinte, apro- j e necesar şi altele pentru a rea treprinderile din oraş, deoarece'
minti şi consolida cunoştinţele frecvenţa unor tovarăşi înscrişi
culorile lor nu sînt pe gustul cumpă tea satisface în tot mai bune condi- amănuntele tehnice şi practl- a fost luată. ximativ 400 de familii de mi- 3 la aceste cursuri este încă slabă.-
rătorilor. Lipsesc mai ales modele în ţiunî cerinţele cumpărătorilor. \ E o zi obişnuită la maga- anterioare.
neri şi-au luat în acest de- 3 O problemă căreia trebuie să
passas- î XmmJ * curs de două luni şi jumă- 1 La Simeria cursurile de pre i se acorde imai multă atenţie
gătire au început in primele zi de.eit pînă în prezent este asis.
*• zinul de mobilă din Petroşani. tate mobilă nouă. şt cererile ^ le ale lunii ianuarie. Conducerea tenţa la ore a responsabilului
Şcolii medii serale s-a preocu
;• 7Alnic ca şi acum, zeci şi de mobilă cresc. Tinerii care j
ia îndrum ă, sfatu l popailap ra io n a lCaii ; zeci de cumpărători îşi aleg pat ca aceste cursuri să se des
9 [ mobilă pe gustul lor. Cei care făşoare în cele mai bune condi
ţii. S-a asigurat sala necesară,
sfaturile p®piilare com unale L cu 18 ani in urmă trăiau in îşi pun temeliile unei familii •. s-a întocmit judicios orarul, au cursurilor de pregătire. Deşi au
l cocioabe insalubre şi dor- vor mobilă nouă, elegantă, 3 fost repartizate să predea ca trecut de la deschidere#, cursu
In îndeplinirea cu succes a sarcini tetelor de cetăţeni, s-a însărcinat un cum şi experienţa acum ulată în în [• meau pe laviţe scorojite şi modernă. Aprovizionarea ma- ] dre didactice bine pregătite, cu rilor mai bine de două luni, res
lor sfaturilor populare, un rol însem membru al comitetului executiv al drum area şi conducerea sfaturilor j- şchioape, trăiesc în zilele garinului trebuie făcută în ^ ponsabilul cursurilor de pregă
l noastre în condiţii minunate, raport cu cerinţele şt gustul -f tire din Şimeiia a efectuat doar
trei asistenţe, iar cel din Deva
nat, îl are munca de îndrum are şi sfatului popular raional care să u r populare comunale prezintă pentru [ de deplin confort. Blocuri lor. De aceea, de la 1 ianua- 3 îndelungată experienţă în dome cinci.
rie şl pînă în prezent, in ) niul muncii la catedră. Trebuie
y control desfăşurată de Gomitetul exe m ărească înfăptuirea măsurilor preco comitetul nostru executiv g aran ţia că l noi pentru mineri, mobilă magazin au intrat mobile în ^ să mai amintim că la Simeria, Secţiei de învăţământ şi cul
cutiv al Sfatului popular raional, mo nizate. ne vom putea achita cu cinste de sar L, elegantă, covoare ¦persane, valoare totală de aproape 4 ^ majoritatea cadrelor didactice tură a Sfatului popular orăşe
dul cum acesta reuşeşte să imprime cinile ce n e . stau în faţă, sarcini iz- l perdele de mătase... 'Anii ce- milioane lei. Omului muncii 3 ce predau la cursurile de pregă nesc Deva îi revine sarcina de
comitetelor executive ale sfaturilor In şedinţele noastre, pe baza ma vorîte din Documentele celui de-al [ nuşii au rămas de domeniul trebuie să i se satisfacă ce- 1 tire, predau şi la clasele a VlII-a a se ocupa cu mai multă grijă1
populare com unale un în alt sim ţ de terialului prezentat, membrii comite III-lea Gongres al Partidului M unci [• amintirii îndepărtate. Bună- seral. Aceasta face ca profesorii de îm bunătăţirea conţinutului
răspundere faţă de sarcinile ce le tului scot în evidenţă diferite aspecte L starea este acum tovarăşa de rinţele materiale mereu eres- ^ să se orienteze mai bine în ale lecţiilor predate la cursurile de
stau în faţă. De aceea, îndrumarea din munca sfaturilor populare comu toresc Romîn. l viaţă a minerului şi nimănui gerea tematicii lecţiilor, să in pregătire a viitorilor muncitori-
atentă, controlul calificat şi competent nale în problema analizată, contribu clnde. şi l se satisfac. 1 siste mai mult asupra unor ca elevi, deoarece de felul cum sînt'
al sfaturilor populare comunale con ind în felul acesta la elaborarea ce CORNELIU ARTENIE i mi i se pare că e ceva deoj pitole ce se însuşesc mai greu pregătiţi acum, depiind în bună
stituie o preocupare perm anentă a co lor mai potrivite m ăsuri. Astfel, în R. BÂLŞAN -]
mitetului executiv al sfatului popular şedinţa com itetului executiv din 15 fe şeful secţiei organizatorice a sebit. ’Şi despre acest lucru 1 în clasa a Vlll-a etc. De aseme măsură rezultatele obţinute la
bruarie 1962, s-a an alizat m unca des- Sfatului popular raional Haţeg t bibliotecar învăţătură in şcoală.
nea, în ceea ce priveşte progra
1 Frof. V. CHIŞ !
raional Haţeg. Acesta s-a străduit făşurată de către secţiunea agricolă 1 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c ^ ^ w ^ v 0 w < x x x x > o o < x x x x x > u w w v w w y < x » w o o o \ > 0 0 0 0 0 0 0 '
să-şi îm bunătăţească continuu stilul raională în direcţia desfăşurării în- 9
-
şi metodele de muncă, să folosească văţămîntutui agrozootehnic şi m ăsuri Veşti din' ţările socialiste P ro iectu l u n u i © raş*$atelit ooooo
cu mai multă eficacitate formele or le luate pentru pregătirea campaniei ai. L eipziggului
ganizatorice de legătură cu masele, agricole de prim ăvară. Pe baza sar C@9 mai m are z ă c im în f
sprijinul deputaţilor raionali şi comu de lignit din R. P. Ungară
nali. cinilor izvorîte din decizia respectivă, Arhitecţii germani, în cola- aproximativ 20 Iun. est de g
Im ediat după alegerile de deputaţi, membrii comitetului executiv al sfatu borare cu un grup de experţi Leipzig, de care va fi legat O
comitetul exeoutiv al sfatului popular
raional, într-o şedinţă de lucru, a re Ilui popular raional şi şefii de secţii Prima conductă sovietică sovietici, au pus Ia punct pro- p r in tr . 0 îinie de trenuri r j. g
partizat principalele sarcini pe mem
s-au deplasat la comune, unde au pre rectul unui oraş satelit al _. ^ , ,0
Leipzigului. ’ ile- Jja !mcepimil existenţei sa- o
8lucrat decizia respectivă, participînd de beton
Noul oraş, care se va numi „Leipzig 2“ va avea 35.000 6
Ia aceasta comitetele executive co
brii săi. Membrii comitetului au fost munale, consiliile de conducere ale o - — - -ş--- in nordul U ngariei s-a începui ex „Leipzig 2“, va fi construit la de locuitori. g
repartizaţi pe grupe de comune, reu S.A.0. şi lectorii învăţăm întului agro g La Combinatul de case pref abricate din Novosibirslc a in- oOO
şind astfel să cunoască activitatea des ploatarea celui m ai m are zăcăm înt de
făşurată de către sfaturile populare zootehnic. In urma prelucrării s-au g trat în funcţiune prima conductă de beton din Uniunea So- lignit din U ngaria.
comunale respective şi să le ajute întocmit planuri de m ăsuri concrete 0 vietică realizată de specialiştii sovietici. Conducta reprezintă
concret la rezolvarea multiplelor pro care au drept scop îndeplinirea la o un întreg complex de construcţii şi instalaţii. Intr-o cameră Potrivit unor calcule preliminare, 1rs iras f if yf iiSe de îîw ăfărm raf ©©©
bleme ce le revin. Tot în acest scop, termenele fixate a sarcinilor izvorîte noul zăcăm înt — ce se întinde pe superior din Hebeâ
comitetul executiv a repartizat fiecă din decizie. g specială se prepară amestecul de beton pe care operatorul îl o suprafaţă de aproximativ 20 km.
rui şef de secţie cîte o comună unde o descarcă intr-un rezervor-compresor. Apoi. aerul comprimat îm-
să sprijine direct activitatea comitetului pătraţi — conţine aproximativ In primii patru ani ai celui Succese simţitoare au fost o
executiv. Aceste metode de lucru au g pinge cu putere amestecul de beton pe conductă... Rîul de bc- 100.000.000 tone de lignit, care va de-al doilea cincinal, institu obţinute în domeniul pregăti- g
dus la îm bunătăţirea substanţială a Comitetul executiv al sfatului popu 6 ton curge printr-o albie de oţel spre estacada cofrajelor. pufea fi exploatat prin m etoda la zi. ţiile de învăţămint superior rii şi ridicării calificării cadre- ©
muncii sfaturilor populare comunale. lar raional a acordat şi acordă o im din provincia Hebei E. P. Chi lor didactice. Numărul profe- g
Acum, unele sfaturi populare, cum portanţă deosebită desfăşurării cu re g înainte, la betonarea unui cofr-aj o brigadă de muncitori Potrivit planului complex de ex neză, au pregătit peste 16.000 sorilor din instituţiile de învă- g
sînt cele din B retea Strei, Silvaş şl gularitate a şedinţelor de comitet exe g trebuia să lucreze circa trei ore, folosind la această opera- ploatare a zăcăm întului, extracţia de de specialişti pentru economia ţăm înt superior din această g
Boşorod, care desfăşurau o activitate g ţie diferite maşini. Acum, în loc de trei ore cofrajul se for- naţională a ţării.
mai slabă, au reuşit să se situeze cutiv şl sesiunilor sfaturilor populare. g mează în numai 40 de minute şi de debitarea betonului se lignit va creşte treptat, rldicîndu-se provincie a sporit în cursul g
printre sfaturile populare fruntaşe. pînă la 1.100 vagoane pe zi — ca n l'n prezent, în provincie se
Mai mult, Sfatul popular al comunei Membrii comitetului executiv, şefii de © ocupă numai doi oameni. titate dc patru ori mai m are decît ex numără 45 de institute, prin celui de-al doilea cincinal de ©
Bretea Strciului, la analiza muncii pe tracţia medie zilnică realizată la tre care institutele politehnic,
ultim a perioadă a anului 1951, s-a secţiuni şi alţi activişti ai sfatului o agricol, minier, textil, pedago peste patru ori. g
situat pe prim ul loc, prim ind drape
lul de „Gom ună fru n ta şă “.- A crescut şi productivitatea macaralei care de astă-dată La multe întreprinderi indus. ©
popular raional se deplasează la co g efectuează numai o singură operaţie — scoate pereţii prefabri-
Succesul muncii noastre depfnde şl triale din provincia Hebei s-au g
de felul cum sfaturile populare comu
nale îşi duc la îndeplinire sarcinile mune, unde ajută concret la pregăti g câţi din cofraje şi îi aşează pe cadru, s-a schimbat şi munca Ecsed, considerată pînă acum cea gic, Institutul de petrol, Insti deschis institute serale în ca- g
ce le revin. P entru aceasta comitetul re muncitorii şi funcţionarii o
executiv al sfatului popular raional, rea şl desfăşurarea şedinţelor de co g betoniştilor. In anii septenaluiui, la Novosibirslc urmează să mai mare exploatare la zi din Un tutul de medicină şi altele. In
analizează lunar, în şedinţe de lucru, mitet executiv şi a sesiunilor, reuşln- o se construiască 100.000 de locuinţe. Metoda de construcţii cu garia. comparaţie cu anul 1957, nu studiază fără a f i ' scoşi din g
felul cum lă comune se îndeplinesc mărul studenţilor din aceste
sarcinile, ajuiîndu-le totodată să ia du-se ca ele să se ţină cu regulari ^ panouri mari, care se aplică pe scară tot mai largă pe şantie- Planul prevede un înalt grad de instituţii de învăţământ supe producţie. ©©©o
la nevoie cele m al juste măsuri. tate, far deciziile şi hofărîrile- aduse 5 rele oraşului, va ajuta siberieniior să îndeplinească cu succes m ecanizare a extracţiei şi construirea ©©©©©©©
să fie pe m ăsura sarcinilor ce stau g această sarcină. unei term ocentrale de 600 MW. rior a sporit de peste patru în flo re ş te
In scopul îm bunătăţirii stilului şi a In faţa sfatu rilo r populare. ori. a g ric u ltu ra
metodelor de muncă ă sfaturilor popu R. D. V ie tn a m
lare comunale, comitetul executiv al o -----------------------——
sfatului popular raional, artalizează
periodic activitatea acestora. Aici se O altă metodă folosită de comite
pune un accent deosebit pe descoperi
rea şi înlăturarea lipsurilor, pe ge tul executiv al sfatului popular raio Noi mine şi fabrici în Rodopi M ic a e n c ic lo p e d ie b u lg ară 'Anul 1961 a fost pentru gos- g
neralizarea experienţei pozitive. A st nal pentru îm bunătăţirea activităţii poăăriile agricole de stat din g
fel, în şedinţa com itetului executiv al R. D. Vietnam un an bogat, re- g
sfatului popular raio n al d in 13 ian u a sfaturilor populare comunale este în Pe cursul rîului Erma Reka strucţiile se vor desfăşura în Pînă la sfîrşitul acestui an va de cîţiva ani un colectiv de aproxi- colta de cereale şi de legume o
rie 1962, s-a an alizat activitatea co apare primul volum al Micii endclo- depăşind de două ori pe cea a <>
mitetului executiv al sfatului popular fiinţarea unei brigăzi raionale de con O din regiunea Smoiean, geolo- două e ta p e : prima din ele va pedii bulgare - prim a lucrare ştim - m atlv 1.500 de specialişti, anului 1960. Suprafaţa cultivata g
comunal Bretea Strei. Din această trol şi îndrum are. B rigada, pe baza - gii bulgari au descoperit mari ţifică de acest gen din Bulgaria,
analiză a reieşit că organul de exe zăcăminte de minereuri de fi term inată în vara anului La elaborarea enciclopediei lucrează Enciclopedia va avea cinci volume
cuţie şi dispoziţie analizat a obţinut unul grafic bine stabilit, controlează plumb şi zinc. In apropie 1963, cind complexul va pro
rezultate bune în muncă, far pentru duce in medie 330.000 tone care urm ează să apară pînă ia slir-
unele lipsuri care 6-aii constatat, cum' activitatea sfaturilor populare comu anual, iar a doua etapă — în şîtul anului 1064.
S fost nefolosfrea’ pe deplin 8 comi nale, iar în urm a constatărilor făcute 1965.
rea acestora, se vor con- de gospodăriile agricole a spo- g
Construirea fabricii de în
dă pe loc îndrum ări precise de re g strui o serie de mine şi o nobilare, care va fi situată în rit de la 24.000 ha. la 50.000 na. <>
medierea lipsurilor, consem nîndu-se g fabrică de înnobilare. Con-
Beneficiile pe care gospodăriile <>
acestea şi în procesul verbal de con raza zăcămintelor de la Me- CJGfi agricole le-au dat statului au g
trol şi îndrum are, care se prelucrea | O nouă c o m b in ă m in ie ră tlikovo, va Începe încă în Statul socialist fost de şase ori mai mari decît g
cursul acestui an. cehoslovac chel
ză cu membrii comitetului executiv şl cehoslovacă tuieşte anual s-a prevăzut iniţial. g
Minele şi fabrica de înnobi peste 9 miliarde
salariaţii sfatului popular comunal coroane pentru A crescut şi dotarea tehnică g
educarea copi
respectiv. Rezultatele controlului efec La Institutul de cercetări in doine lare vor fi alimentate cu apă ilor. a gospodăriilor agricole de stat. o
din lacul de acumulare al ba
tuat de brigadă s-au oglindit în îm niul industriei carbonifere din Ostra rajului Malka Reka de lingă IN FOTO: As Astfel, numărul tractoarelor s-a g
Zlalograd. La Zlatograd se pect dintr-o cre-
bunătăţirea calitativă a muncii sfa v a a fost realizată noua combină ini vor construi şi locuinţe pentru şă. dublat faţă de anul 1960. O
mineri.
turilor populare Llvadia, Demsuş etc. nieră KVK-80-E“. COC mare atenţie se acordă pregăti
După 1-2 ani, eînd vor intra
unde existau unele lipsuri. In şedin g Combina este destinată extrageri în funcţiune toate minele, fa rii de cadre calificate. In acest
y cărbunelui dur din straturile carboni brica de înnobilare şi celelal
ţele de lucru organizate lunar, comi g fere cu o înclinare mică, avînd gro te întreprinderi şi secţii" auxi
scop au fost deschise cinci şcoli
tetul executiv al sfatului popular ra g sirnea de 1,6-2,5 m etri sau din stra
tehnice şi 49 cursuri tehnice,
ional. prelucrează constatările brigăzii, 6 turi cu g rosim ea de 1,1-1,6 metri,
frecventate de circa 10 la suiri
generalizînd metodele bune obţinute şi x Viteza de deplasare a combinei se
: sdin totalul muncitorilor şl fwnc
recom andînd totodată metode noi de O reglează sem iautomat. Intr-o oră ea liare întreaga vale a rîului
zţionarilor gospodăriilor agricole
muncă. g sa p ă pînă la 180 m„ lăţim ea de lucru Erma Reka se va transforma
g fiind de 80 cm. radical. de stat. L
Succesele obţinute pînă acum, pre- boOWOOPQOOOOOOOOOOOOOOOOQCOOOO yO pO O v c : 00 oooooc ç >o<><>oo<x>oo ?po<>op©ooooo © ooooooooooooooyoooooocooccoy cţoooooooooooo
