Page 96 - 1962-03
P. 96
pag. 4 şgjgffigawsgsmemgyi? mmwxuMam DRUMUL1' SOCIALISAltlLUl. g t V ; a g H & 7 s i / 1ggtt>v • *h?u ^ltwi ^ y ?siintffl^r'V8seLz Nr. 2257
«SttÄKtfaman ^ g ^ ţg g gg^ggggg^ffMgiig^M^^^M afti» t^ resag asi^^ i|rcwjgg
U r ile U ieiuliii pietiip censiiiiii ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I
de Comitetul neutra dezarmare
GENEVA 28 (A g erp res). — tic a prezentat celei de-a XVI-a sesiuni zentantuL sovietic a subliniat că aceste
La 28 m artie Comitetul celor 18 a A dunării G enerale a O.N.U. un m e propuneri afectează în m are m ăsură
state nu s-a întrunit în şedinţă ple m orandum în care a preconizat o se diferit* laturi ale procesului de d c Răspunsul Sui Ben K h ed d a Ş e d S o fa . C a m iT e i P o p u l a r e
nară. In sala de consiliu a Palatului rie de m ăsuri menite să aducă o con zarm are şi de aceea, ele trebuie sâ
N aţiunilor din Geneva a avut loc în tribuţie substanţială la întărirea în fie exam inate în legătură cu capito la m esajul lui N. S. H ru şcio v a fit. SI. Germ ane
cursul acestei zile prima şedinţă a crederii între state, la slăbirea încor lele corespunzătoare ale Tratatului de
Comitetului care studiază m ăsurile ne dării internaţionale şi la cauza dezar dezarm are generală şi totală şi tre MOSCOVA 28 (Agerpres). — tlce cu Uniunea Sovietică. El BERLIN 28 (Agerpres). — mică, producerea, folosirea, dis
cesare pentru a se ajunge la des mării generale şi totale. El a relevat buie să-şi găsească realizarea prac TASS transmite : este convins că „aceste relaţii La 28 martie, Ia Berlin a avut locarea şi obţinerea armamen
tinderea internaţională, din care fac cu satisfacţie că unele hotărîri ale tică în cadrul soluţionării acestei pro vor contribui în mare măsură loc şedinţa Camerei Populare tului nuclear, armei rachetă,
parte toate delegaţiile care participă Adunării Generale urm ăresc acelaşi ţel bleme. A încredinţa exam inarea aces La Moscova a fost dat publi- la întărirea legăturilor de prie a R.D. Get mane. Ministrul Afa armelor chimice şi biologice.
Ia tratativele pentru dezarm are de la ca şi propunerile sovietice. Ele au fost tor probleme Comitetului plenar, a de cit&ţîî mesajul de răspuns al tenie care unesc ţările noastre cerilor Externe al R.D.G., Lo-
Geneva. După cum sc ştie acest Co sprijinite, do asem enea, de m ulte de- c la ra t el, în seam n ă a-1 în d ep ărta de preşedintelui guvernului provi şi le va permite sâ realizeze o thar Bolz, a făcut o declaraţie Lothar Bolz a caracterizat con
mitet a fost creat în urm a hotărîru legaţii în ctirsul discuţiilor din Gonii- la sarcina sa directă. zoriu al Republicii Algeria, Ben colaborare rodnică“. în problemele politicii externe. vorbirile pe care le-a avut la
Com itetului celor 18, Ia propunerea telul celor 18. Khedda, adresat preşedintelui El a amintit de propunerile Geneva ca fiind excepţional de
delegaţiei R.P. Romîne. In încheiere, V. A. Zorin a subli Consliulul de Miniştri al URSS, Ben Khedda subliniază că po preşedintelui Consiliului de Stat folositoare. El a dat citire me
Astfel, în C om itet a fost la rg sjprijf- niat necesitatea unor hotărîri concre Nikita Hruşciov. porul algerian nu a uitat ajuto al R.D.G., Walter UlbriCht, fă morandumului guvernului R.D.G.
Şedinţa de miercuri a fost prezidata tâ ideea creării în întreaga lume de te şi constructive de natură să reducă rul şi sprijinul permanent pe cute guvernului R.F.G., ca am adresat Comitetului de la Ge
de delegatul Braziliei. zone în care să nu existe arm a ato încordarea internaţională şi -să întă în mesaj se subliniază, că gu care i l-a acordat întotdeauna bele guverne germane să cadă neva pentru dezarmare, al că
mică şi arm a cu hidrogen, şi în fa rească încrederea între state. vernul provizoriu al Republicii Uniunea Sovietică pentru a ob imediat de acord asupra dezar rui conţinut Camera l-a apro
D elegaţia Republicii Populare Polo voarea acestei ide! s-au pronunţat in Algeria consimte cu satisfacţie ţine victoria în lupta sa.- mării generale şi totale. Aceste bat in unanimitate.
ne, a d eclarat A. Rapacki, m inistrul tr-o formă sau alta delegaţiile B razi Inir-o scurtă cavîntare, reprezentan să stabilească legături diploma- propuneri prevăd, de asemenea,
Afacerilor Externe al R. P, Polone, liei, Suediei, Indiei, Poloniei, Romînieî, tul Etiopiei a chemat Comitetul ple renunţarea ambelor state ger Camera Populară a’ trecut
prezintă spre exam inare Comitetului Mexicului, Republicii Arabe Unite, Ce nar sâ dea 6 formă concretă rezo -------------- = = = = = ^ ' g®— rrr= = s -------------- mane de a folosi forţa faţă de apoi la examinarea planului
plenar o problemă de im portanţă vi hoslovaciei, Bulgariei, Etiopiei. luţiilor adaptate de Adunarea Gene un terţ stat, precum şi unul faţă economiei naţionale al republi
tală a cărei soluţionare este menită rală a O.N.U. privind declararea Afri Pentru folosirea In scopuri paşnice de celălalt, acordul privind în cii pe anul 1962. Raportul iii
să contribuie la realizarea acordului In m em orandum ul guvernului sovietîc cii zonă denuclearizată, interzicerea cetarea imediată a înarmării,
cu privire la dezarm area generală şi din 26 septembrie 196t se atrag e aten folosirii arm ei nucleare şi măsurile a spaţiului extra atmosferic precum şi renunţarea celor două această problemă a fost pr^t
to tală. E ste vorba, a sp u s A. R a ţia asupra faptului că crearea unor a st pentru preîntîmpilnarea difuzării a r state germane la înarmarea ato-
packî, de propunerea prezentată pen fel de zone a r m icşora p ro b atitatea iz mei nucleare. Cavîntarea reprezentantului romîn zentat de preşedintele Comisiei
tru prim a oară în 1957 de guvernul bucnirii conflictelor militare, a r pre
R.P. Polone cu privire la crearea in veni posibilitatea difuzării primejdioa R eprezentantul S.U.A., A. Dean, a în Comitetul O. N. U. de Stat a Planificării a R.D.G.,
centrul Europei a unei zone denuclea cerut să se studieze am ănunţit toate K. Mewis.
rizate. Tinînd seam a de părerile unor se a armei nucleare unor not ţări şi propunerile, fapt care, după cum s-a NEW YORK 28 (Agerpres). — de ştiinţă romîni, care dispun
cercuri occidentale, noi am introdus continente, ar contribui la stabilirea exprim at el, nu v a perm ite Comite
ulterior u nde modificări în planul nos unei atmosfere de încredere în rela tului plenar să se abată de Ia calea Comitetul O.N.U. pentru folo de mijloace tehnice moderne,
tru iniţial. ţiile dintre state. cea justă. EI a încercat însă totodată
să pună la îndoială propunerea Re sirea în scopuri paşnice a spa s-au străduit să contribuie la Vicepreşedintele Bundestagului
V. A. Zorin a su b lin ia t că guvernul publicii Populare Polone privitoare la
sovietic sprijină întru totul propunerea ţiului extra atmosferic îşi con eforturile generale de explorare vest-german se pronunţă
de transform are a Africii într-o zonă crearea în centrul Europei a unei zone
dcnuclearizată şi cheamă toate celealte tinuă lucrările. Numeroşi dele paşnică a spaţiului extra atmos
state şi, în prim ul rînd puterile care denuclearizate în care să fie lim itat
arm am entul clasic. A. Dean a insis gaţi au expus punctele lor de feric, efectuînd o serie de stu pentru normalizarea relaţiilor
deţin arm a nucleară, să respecte o ho- tat ca Comitetul plenar să accepte
tărire în acest sens. programul de activitate propus de gu vedere faţă de această problemă. dii utile în cadrul Anului Geo-
vernele occidentale şi, în special, pro
Subliniind că ideea creării de zone Siiitem de părere că Comitetul are punerile secretarului de S ta t al S.U.A., Luind cuvîntul în numele de fizic Internaţional şi cu alte cu Uniunea Sovietică
posibilitatea să aducă o primă contri D. Rusk, şi ministrului Afacerilor Ex legaţiei R.P. Romîne, Mihail prilejuri.
denuclearizate şi-a g ăsit expresia în buţie pozitivă reală la această acţiune Haşeganu a subliniat, printre
(ie m are im portanţă nu num ai pentru terne al Canadei, If. Green. altele, că au început sâ se con In încheiere, reprezentantul
cuvîntările rostite de mulţi delegaţi popoarele Africii, ci şi pentru întreaga Guvernul Gehostovaciei, a declarat tureze bazele unei colaborări in R.P. Romîne a sp u s: „Guver BONN 28 (Agerpres). — nea Sovietică denaturează in
lume. domeniul folosirii paşnice a spa nul romîn se pronunţă în favoa Intr-un interviu acordat re prezent sensul acestui tratat.
în cursul lucrărilor Comitetului celor m inistrul Afacerilor Externe al R. S. ţiului extra atmosferic. rea cooperării ştiinţifice inter vistei „Der Spiegel“ care apare El a subliniat că Tratatul de Ia
Alte m ăsuri, a declarat în continuare. Cehoslovace, V. D avid, este g a ta să-şi naţionale pe baza egalităţii şi la Hamburg, vicepreşedintele Rapallo corespundea atît inte
18, A. R apacki a prezentat spre exa V- A. Zorin. care fă ră în d o ială m erită asum e toate obligaţiile ce decurg dm M. Haşeganu a subliniat că avantajelor reciproce. In acest Bundestagului vest-german Deh. reselor Uniunii Sovietice cit şi
să fie exam inate fără înfîrziere de că acordul cu privire la crearea in cen R.P. Romînă a urmărit cu un seils organismele ştiinţifice ro ier, lider al Partidului liber-de- celor ale Germaniei. „La Ra
m inare Comitetului plenar m em oran tre Comitet, sînt, după părerea noas trul Europei a unei zone denuclea mîne sînt gata să contribuie la mocrat s-a pronunţat din nou pallo s-a acţionat raţional", a
rizate şi a unei zone cu arm ament interes deosebit succesele înre activitatea internaţională in do pentru normalizarea relaţiilor spus Dehler. Tratatul, încheiat
dum ul Republicii P opulare Polone cu tră, m ăsurile îm potriva răspîndirii conti clasic limitat, propus de Republica meniul folosirii paşnice a spa R.F. Germane cu Uniunea So „a folosit poporului german şi
nue a arm ei nucleare. Considerăm că în Populară Polonă, dacă acest lucru îl gistrate în domeniul spaţiului vietică şî celelalte ţări socialis păcii în întreaga lume neadu-
privire la crearea în Europa a unei momentul de faţă există posibilitatea de va face R.F.G. V. D avid şi-a expri te. In legătură cu aceasta el a cînd prejudicii nimănui“.
a se încheia un acord potrivit căruia m at convingerea că Comitetul plenar criticat linia politică a guver
zone denuclearizate în care să fie va examina în timp util propunerile nului de la Bonn. Dehler a condamnat cu hota-
puterile nucleare şi-ar asum a obliga cuprinse în niamorandumul guvernului Referindu-se la însemnătatea rîre refuzul lui Adenauer de a
lim itat de asemenea armamentul ţia de a nu transm ite arm a nucleară Republicii Democrate G erm ane trimis pozitivă a Tratatului de la Ra- duce tratative directe între R.F.
altor ţări, iar statele care nu deţin C om itetului celor 18 sta te pentru de pallo dintre Uniunea Sovietică Germană şi U.R.S.S. Dehler a
clasic. 7-*' I, arm a nucleară să-şi asum e obligaţia zarm are. şi Germania. încheiat în anul
de a nu produce această arm ă şî de chemat guvernul R.F. Germane
Au lu a t apoi cuvîntul A. Segni, m i a nu şi-o procura de la puterile nu In continuare, au lu at cuvîntul II. extra atmosferic şî că oamenii ţiului extra1 atmosferic“. 1922, Dehler a declarat că ad
nistrul Afacerilor Externe al Italiei, cleare. Green, m inistrul Afacerilor Externe al versarii normalizării relaţiilor să dea dovadă de iniţiativă pen
C orndiu Mănescu, m inistrul Afaceri C anadei, K- Lukanov, m inistrul Afa --------===¦¦= ¦ ......- = dintre R.F. Germană şi Uniu-
lo r E xterne al R.P. Rom îne, V. A- V. A. Zorin a d e cla rat în continuare cerilor Externe al R.P. Bulgaria, re tru reglementarea problemei
Zorin, locţiitor al ministrului Aface că o a treia măsură urgentă care tre prezentantul M arii B ritanii, apoi A. Sărbătorirea Ziiei Rezistenţei
rilor Externe al U.R.S.S. buie să fie exam inată este propunerea M yrdal, rep rezen tan tu l Suediei, şi M. germane.
ele a se în ch eia un p act de n e a g re Sdesaî, delegatul Indiei.
V. A. Zorin a a ră ta t că rep rezen tan siune în tre ţă rile m em bre ale N.A.T.O. în Birma
ţii statelor membre ale Comitetului Apoi a lu a t din nou cuvîntul V. A.
celor 18 au trecut deja în mod practic şi aic T ratatului de la Varşovia. Aceas Zorin. El a subliniat utilitatea schim RANOOON 28 (Agerpres). — militară. In ccă mai mare , sală ------ -EL' •"MULirHSSSM . , -; '^ SS5~---- "
la înfăptuirea sarcinii lor — aceea de tă propunere figurează în m em oran TASS transmite: din Rangoon, Frontul Unităţii
a elabora acordul cu privire la dezar dumul guvernului sovietic din 26 sep Naţionale al Birmaniei a orga Evenimentele din Republica Arabă Siria
marea generală şi totală. Preambulul tem brie 1961. Acum 17 ani, la 27 martie nizat im miting. In cuvîntarea W W W H mmm intjii»w m iw — — « — b«— ţ
tratatului cu privire Ia dezarm area g e 1945, in Birmania sub condu sa, Takin Cit Maung, membru
nerală şi totală, propus de delegaţia In sfîr.şit. delegaţia sovietică con cerea eroului naţional, genera ai Prezidiului Frontului, a che Guvernul a demisionat 8 Arm ata a preluat puterea
sovietică, n-a întîm pinat obiecţii din lul Ating, San, a început insu mat la întărirea continuă- a uni
partea Comitetului plenar. Acum tre sideră indicat ca urm ătoarea m ăsură recţia împotriva Ocupanţilor ja tăţii naţionale. Vorbitorul a pro LONDRA 28 (Agerpres), — PARIS 28 (Agerpres). —
buie doar să se facă o redactare de ponezi. Insurecţia a fost- prece pus. sâ se creeze, în ţară, .,„un Referindu-se la postul de ra După cum transmite agenţia
finitivă a preambulului, ţinîndu-se să fie discu tare a şi realizarea unei dată de o largă activitate în consiliu naţional ca organ uni dio Damasc, postul de radio „France Presse“, preşedintele
seam a de unele observaţii făcute iu vederea creării armatei inde ficat al tuturor forţelor patrio Londra a comunicat că în dimi comandamentului suprem al for
tim pul discuţiei. înţelegeri în problema interzicerii pro pendente birmane, împreună cu tice din Birmania. neaţa de 28 martie, comanda ţelor armate siriene, luînd cu
Aung San,' Ia formarea şi con mentul forţelor armate ale Re- vîntul la postul de radio Da
D iscuţia generală care s-a încheiat pagandei de război. Aceasta este o solidarea armatei au participat Toate ziarele birmane publi pupubticii Arabe Siria, a dizol masc, a dat citire unui apel
de curînd, a spus V. A. Zorin, a a ră ta t generalul Ne Win şi alţi mili că la 27 martie articole de fond vat Adunarea Constituantă, de adresat poporului sirian în care
<'ă există deja condiţii pentru ela b o ra m ăsură sim plă şi clară şi, după pă tari de frunte. In cursul insu şi numeroase materiale şi foto oarece „nu şi-a îndeplinit obliga se vorbeşte de hotărîrea arma
rea şi înfăptuirea de urgenţă a unor recţiei a fost creat Un front na grafii consacrate Zilei Rezisten ţiunile“. Guvernul a demisionat.- tei de „a înlătura de la putere
m ăsuri menite să ducă la însănăto ţional unit în frunte cu genera ţei.
şirea situaţiei internaţionale şi sâ con
tribuie la realizarea unui acord cu pri
vire la dezarm area g en erală şi totală. rerea noastră, realizarea unui acord bului de păreri care a av u t Ioc la lul Aung San. elementele complotiste“, pentru
Mulţi delegaţi au vorbit despre m ăsuri in această privinţă nu trebuie să dea şedinţă şi a arătat că m ajoritatea vor Ziua de 27 martie a intrat Ciocniri îrsire p a trîo iii angolezi a „apăra Republica Arabă Siria
concrete care a r putea fi exam inate fie naştere la nici un fel de greutăţi. bitorilor au fost pentru stabilirea . or în istoria Birmaniei ca Zi de şi unitatea ei“. Armata a luat
acest subcomitet şl care ar putea să eimei precise a lucrărilor viitoare a luptă pentru libertatea şi inde şi coSonialsşH puterea în mîinile sale „pînă
fie traduse im ediat în viaţă. Zorin s-a referit apoi la propune Comitetului plenar. pendenţa patriei. cind va fi transmisă unui gu
rile unor delegaţii prezentate în cadrul PARIS 28 (Agerpres). — • angolezi şi trupele colonialişti vern care va fi format din ele
Sîfiietti de părere că trebuie să în discuţiei generale din Comitetul celor V. A. Zorin, precum şi reprezen La 27 martie îri Parcul Re In partea de nord a Angolei lor portughezi. mente devotate şi credincioase
cepem cti adoptarea celor m ai simple 18 pentru exam inarea un o r m ăsuri tantul S.U.A., A. D ean, au fost do zistenţei, în cinstea sărbătorii continuă luptele între patrioţii revoluţiei“. In apel se sublinia
hotărîri care pot fi uşor înţelese de separate. Secretarul de S tat al S.U.A. acord cu propunerea ca la viitoarea a avut loc tradiţionala paradă După cum relatează corespon ză că armata controlează situa
milioane de oameni şi care a r reduce
primejdia izbucnirii unui război.
Se înţelege de la sine că atît în Rusk, a vorbit în această ordine de şedinţă a Comitetului plenar ei să-şi Ultracolonialiştiî din O .A .S . continuă dentul din Lisabona al agenţiei ţia în ţară şi este gata „să dea
alegerea acestor m ăsuri, cît şi în tra idei despre reducerea cu 30 Ia su tă spună părerea în legătură cu ordinea France Presse, potrivit ştirilor o lovitură zdrobitoare tuturor
ducerea lor în viaţă, trebuie să căutăm a mijloacelor de transportare a armei exam inării problem elor care vor fi în provocările în A lgeria şi Franţa primite în regiunea Danger, si celor care încearcă să tulbure
ca nici un stat sau grup de state să nucleare, precum şi a principalelor scrise pe ordinea de zi a Comitetu tuată în partea de nord a An ordinea, să atenteze la securita
nu poată obţine vreun avantaj mili tipuri dc arm am ent clasic, cit şi des lui plenar. După o scurtă declaraţie PARIS 28 (Agerpres). — Algeria o declaraţie în care se golei, au avut loc ciocniri între tea şi la stabilitatea statului“.
ta r şi ca securitatea să fie asigurată pre încetarea producţiei de m ateriale a ministrului Afacerilor Externe al Potrivit ştirilor sosite din Al arată că „O.A.S.-iştii organizînd un grup de răsculaţi angolezi
tuturor statelor în egală m ăsură. fisionabile în scopuri militare. Repre- Nigeriei, şedinţa a luat sfîrşit. ^ geria, uitrâcolonialiştii îşi con atacuri asupra soldaţilor şi ofi şi trupe portugheze. După cum In ceea ce priveşte politica
tinuă acţiunile criminale. La ţerilor, a forţelor de poliţie şi rezultă dintr-un comunicat ofi externă, în apel se, arată că ar
V. A. Zorin a am intit că încă in 27 martie, Oranul a fost parali- jandarmeriei, atrăgînd populaţia cial dat publicităţii la Luanda, mata „promovează o politică de
septembrie anul trecut guvernul sovie- . zat de „greva“ care a fost or europeană în aventuri disperate, un nou grup de răsculaţi a ata
donată de O.A.S. Oraşul şi-a urmăresc un singur scop: să cat podul de pe şoseaua Quipe- neutralitate pozitivă, de nepar-
Cuvîntarea tovarăşului Cornelîu Mănescu încetat- activitatea, a fost lipsit provoace vărsare de sînge şi să dro, păzit de portughezi.
de curent electric, legătura între ticipare la blocuri, de respecta
Domnule preşedinte, ral provizoriu al O.N.U., în legătură reselor fundam entale ale popoarelor ţă
Domnilor delegaţi, cu rezoluţia 1664 adoptată la a 16-a rilor balcanice şi ar depăşi cu mult re a normelor şi tratatelor in
D elegaţia romînăy aşa cum am avut sesiune a Adunării Generale a N aţiu- ca im portanţă limitele acestei regiuni
ternaţionale şi a principiilor
Cartei O.N.U.“.
prilejul Să subliniez în declaraţia din nilor Unite. geografice“. Oran şi metropolă a fost între continue războiul“. BUDAPESTA. - După cum rela şului, profesori, ziarişti şi un nume
20 m atlie, consideră că sa rc in a prin-, Guvernele unor ţări din această re ruptă. Colonialiştii au deschis Este necesar, se arată în de tează agenţia MTI, M inisterul Aface ros public.
cipală căreia Comitetul nostru trebuie Republica Populară Romîttă susţine la Oran focul asupra cartiere rilor Externe al R.P. U ngare a adre
să-i consacre toate eforturile este ela propunerile guvernului polonez de giune s-au declarat de Acord cu aceste lor locuite de arabi. S-au înre claraţie, să fie adoptate măsuri sat . guvernului R.F. G erm ane o notă DAMASC. — Intr-un interviu acor
borarea neîntirziată a unui tra ta t cu creare în Europa centrală a unei zone propuneri în repetate rînduri. Guver gistrat morţi şi răniţi. pentru lichidarea cît mai grab în care protestează îm potriva faptu dat ziarului siria n „Al A yam u, prin
privire la dezarm area generală şi to denuclearizate şi consideră că adopta nul Republicii Populare Bulgaria s-a nică a acestei aventuri crimi lui că pe teritoriul Germaniei occiden ţul Taleb Ben Aii, fratele imamului
tală. rea unor m ăsuri sim ilare în alte regiu pronunţat în favoarea m ăsurilor cu Potrivit agenţiei France Pres nale şi să fie pedepsiţi fără tale este organizată o activitate de Galeb al Omanului, a declarat ca „în
ni ale globului a r contribui la în tă privire la crearea unei zone denuclea se, în cursul acţiunilor sînge- cruţare criminalii din O.A.S. spionaj şi subversivă îm potriva Repu tregul popor din Oman este indignat.,
Pronujiţtndu-se pentru realizarea de rirea securităţii internaţionale. rizate în Balcani. roase puse la caie de O.A.S.-işti blicii Populare U ngare. In acest scop de prezenţa forţelor militare engleze
zarm ării generale şi totale şi încheie în principalele oraşe algeriene, Un nou afac banditesc sînt folosiţi, se arată în notă, fas în O m an şi este hotărît să lupte pen
rea unui Tratat corespunzător, guver Convins că guvernele tuturor sta Guvernul Iugoslaviei a sprijinit, de numărul vittjjrieior se ridică la cişti unguri, precum şi contrarevolu tru libertate şi independenţă“.
telor, indiferent de orînduirea lor, pot asemenea, aceste măsuri. Realizarea 17 morţi şi 88 răniţi. la Paris ţionari şî crim inali de drept comun
nul romîn se declară totodată îit fa şi trebuie să joace un rol activ în ve- unei zone denuclearizate în sud-estul fugiţi din U ngaria. PARAMARIBO. — Bruma, preşedin
voarea înfăptuirii oricăror alte măsuri cţerea stab ilirii unei atm osfere d e d e s Europei este în funcţie de aderarea' Corespondenţii ziarelor pari PARIS 28 (A gerpres). — tele Partidului N aţional din Surinam ,
menite să contribuie la destinderea în tindere şi încredere m utuală, guver celorlalte state ale acestei regiuni. ziene subliniază în unanimitate A sasinii din „ O rg an izaţia a rm a tă se* MOSCOVA. — H enri Alleg, cunos a declarat că partidul său cere O lan
cordării internaţionale, sâ dacă la în nul romiti a propus încă din 1957 dîrzenia . excepţională a popu cretă“ au săvîrşit în noaptea de 27 cutul ziarist algerian, care a sosit la dei să acorde Surinamului indepen
tărirea încrederii între state şi sâ favo- realizarea unei înţelegeri între statele Opinia publică din ţările balcanice laţiei arabe care nu cedează spre 28 m artie un atac banditesc asu Moscova, a vizitat monumentele capi d en ţă total# pînă Ia 1 iulie 1963.
rizeze în felul acesta dezarm area g e regiunii balcanice în vederea a sig u ră a făcut o bună prim ire propunerilor provocărilor colonialiştilor în pra sediului organizaţiei Partidului talei după care s-a întîlnit cu Kra-
nerală şi totală. rii păcii îu această regiune. Dezvoltînd Republicii P o pulare Romîne, ceea Ce a deplinind indicaţiile Frontului Comunist Francez din arondismentul minov, secretarul conducerii Uniunii LISABONA. — Agenţiile de presă
propunerile sale din 1957, guvernai arăta* că ele corespund n ăzu in ţelo r şi de Eliberare Naţională a Alge tS al capitalei Franţei. P atru cri Ziariştilor sovietici. El va răcnîne cî relatează că studenţii de la Univer
Ne exprimăm satisfacţia că Comi romîn a susţinut, în declaraţia sa din intereselor vitale ale tuturor popoare riei. Nu încetează atacurile m inali înarm aţi din O.A.S. au atacat teva zile în U niunea Sovietică. sitatea din Lisabona au declarat luni
tetul plenar, creat de conferinţă în 7 iunie 1959, n ecesitatea transformăm lor balcanice. Propunerile ţării noastre O.A.S.-iştilor nici în Franţa. doi comunişti care păzeau voluntar o grevă de protest împotriva refuzu
acest scop, îşî începe astăzi activifa. rii regiunii din sud-estul Europei în au în prezent o actualitate cu atît mai sediul. 6u lovituri de pum nal a fost G E N E V A L a 27 m artie, D. Rusk, lui au to rităţilo r portugheze de a lo
tea. Acum este de cea m ai m are im tr-o zonă lipsită de arm e atomice. mare, cu cît ideea înţelegerilor reg it- Teroriştii fascişti aü provocat asasinat comunistul Georges Basoch secretar de Stat al S.U-A, a pără permite organizarea sărbătoririi „Zilei
portanţă să stabilim acele probleme nale şi a zonelor denuclearizate a în vîrstă de 24 de ani. Tovarăşul său sit G eneva, pierind cu avidnul la studenţilor“.
esenţiale în care trebuie sâ se ia m ă Tinînd seam a dc im portanţa inter clobîndit o larg ă recunoaştere în viaţa în dimineaţa zilei de 27 martie Josepb M artin a fost grav rănit şi a W ashington
suri vizîtid reducerea tensiunii inter naţională a acestor acţiuni, guvernul in tern aţio n ală, g ăsin d ti-şi ex presia Şi fost transportat la spital în stare LONDRA — Numeroşi membri ai
naţionale. romiu a propus discutarea la cea de-a în rezoluţii ale O.N.U,, cuni ar fi. de o explozie, la nodul de cale fe foarte gravă. V iaţa sa se află în prb HELSINKI. - La 26 martie, Aso Parlam entului britanic şi-au exprimat
15-a sesiune a A dunării G enerale a pilda, cea referitoare la transform area m ejdie. indignarea în legătură cu calitatea
După părerea delegaţiei romîne, ase O.N.U. a punctului „acţiuni pe plan Africii înfr-o zonă denuclearizată. rată Saint-Lazare (cea mai ciaţia F inlanda—Romînîa a organizat
m enea propuneri sînt enu m erate in regional în vederea îm bunătăţirii re Poliţia sosită la locul atacului ban unor spectacole .dc televiziune, care,
memorandumul prezentat de Uniunea laţiilor de bUnă vecinătate dintre state Ţara noastră va continua sâ depună mare gară din Paris). Bomba ditesc „tiu a putut“ să descopere u r .îu oraşul Riihim aki o expoziţie dc
Sovietică la 26 septem brie 196t. toate străduinţele- pentru realizarea mele crim inalilor care au dispărut. după cum arătă France Presse, „fac
europene a p arţîn în d tinor sistem e 60- propunerilor sale cu convingerea că a explodat sub o drezină pe aria populară, pictură, grafică şi mărci elogiul brutalităţii, asasinatelor,, îm
Guvernul Republicii Populare Ro- crearea unei zone defmClearizate în Locuitorii din cîteva cartiere ale a- puşcăturilor, bătăilor, pînă Ia nesim
mîne acordă o atenţie deosebită înţe cial-politice diferite“. sud-estul Europei ar sluji atît dezvol calea ferată. Ca răspuns la cestui arondism ent al Parisului, in poştale romîneşii. Expoziţia a fost
legerilor pe plan regional, inclusiv tării relaţiilor de bună vecinătate în dignaţi de acţiunile crim inale uepedp* ţire efc., şi care în general se carac
creării unor zone denuclearizate în După cum a subliniat preşedintele B alcani, cît şi , cauzei păcii şi dezar această nouă provocare a O.A.S. deschisă de prim arul oraşului, Vaino
E uropa, Africa şi alte părţi ale lumii, Consiliului dc S tat al R.P.R. şi con mării generale. site ale O.A.S,, vizitează în prezent
socotind că înfăptuirea mior astfel de ducătorul delegaţiei rom îne la a 15-a feroviarii de la gara Saint-La P.G. F ran cez din arondism eniul 18,
m ăsuri ar reprezenta o contribuţie sub sesiune a A dunării G enerale a O.N.U., D elegaţia 'rom înă propune ca acest
stanţială la rezolvarea problemei dezar Gh. Gheorghiu-Dej, „Am form ulat pro comitet plenar să înscrie pe ordinea zare au declarat în seară zilei îşi exprimă solidaritatea lor şi cer
punerile noastre cu convingerea că re de . zi studierea şi stabilirea cu prio
m ării, la în lă tu ra re a pericolului iz* giunea balcanică poate fi transform ată ritate a m ăsurilor caro să ducă la con de 27 martie o grevă de protest adoptarea de m ăsuri eficiente pentru
înfr-o zonă a păcii, fără arm am ent ato stituirea de zone denuclearizate, în di
bUcnirii unui nou război. Poziţia ţării mic, ram pe de lansare a rachetelor şi ferite regiuni ale lumii, ca un păs în. de scurtă durată.
noastre în această problemă a fost baze m ilitare străine. Aceasta ar co sem nat' în direcţia destinderii şi a rea
recent reafirm ată în răspunsul guver Secretariatul Consiliului Na
ţional al Păcii a publicat în le
nului rom în a d re sa t secretarului gene» respunde în cel m ai în a lt g ra d inter lizării dezarm ării gen erale şi totale. gătură cu situaţia încordată din m enţinerea ordinei in capitală. Leino. Au a sista t oficialităţi ale ora- terizează printr-o totală lipsă de g u st“.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale F. T.T.R. nr. 268.328 dm 6 noiembrie 1919. — liparul: Întreprinderea Foii grafică „1 Mai" — Deva.
