Page 97 - 1962-03

PROÎAÎAtii Tím TOATE CARTEE, tJNÎŢÎ-VX
¦¦M m
Anul XIV. Nr. 2258
CALITATEA — OBIECTIV PRINCIPAL
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE
Măsuri eficiente -
rezultate bune
T..a a ju sta j au so sit cîteva b a re de
oţel pentru a fi curăţite. P istolarul se
apucă de lucru dar, surpriză. D alta nu
poate birui tăria, duritatea metalului.
Oţel pentru ru lm en ţi! Ce e de făcui?
Întrebarea n-a răm as fără răspuns.
Azi, ? _ aju staju l lam inorului de 800
mm. o/--i Com binatul sid eru rg ic Hune-
d e J/,JVi poate acelaşi pisto lar a p a să cu
ri ^-'jjde braţele unei m aşini curioase
¦•-f'3'.pe ridate de o g rin d ă m etalică. P ia- barelor calde şi reducerea timpului dc
de polizor, acţionată de motorul
mectric situat la celălalt capăt al dis­
pozitivului, muşcă fin din metal, stîr-
*1 jerbă de seîntei. Una din m ăsu-
,.... -preconizate a fi înfăptuite in v e­
derea îm bunătăţirii calităţii lam inate­
lor şi anum e „Introducerea şi extin­
derea metodei de curăţire prin poliza­
re a oţelului de rulm enţi şi a oţeluri­
lor dure“, a prins viaţă,
Vorbind despre acest lucru tovară­
şul Alihai Purţuc, corespondent al zi­
arului nostru, arată într-o scrisoare
sosită recent la redacţie, că pînă în
prezent au fost montate 9 asemenea
polizoarc. Din corespondenţa to v ară­
şului Purţuc rezultă de asemenea că
la această secţie a combinatului hune-
dorean înfăptuirea planului de măsuri
tehnico-organizatorice este în atenţia
întregului colectiv, că deja s-atţ obţi­
nut pe această cale realizări de sea­
mă în îm bunătăţirea calităţii producţiei.
Intr-adevăr, făcînd o comparaţie în­
tre cantitatea de metal rebutată în lu ­
nile ianuarie r ş i februarie 1961 şi în
acest an, constatăm că lucrurile stau
în prezent mult, m ult mai bine. Dacă
în luna ianuarie 1961 rebutul dc lam i­
n are a în su m at 156,5 tone şi în fe­
b ru arie 72,1 tone, în lunile corespun­
zătoare din acest an s-au reb u ta t 48,9
şi respectiv 34,4 tone lam inate. P ro ­
gresul e evident şi cu atît inai semni­
ficativ cu cit rebutul a fost sub ci­
frele admise.
Aşa cum spuneam, aceste rezultate
•silit rodul. |rad u cerii . cu consecvenţa
în pÎatiuiiii ‘îeh m co -o rg an iza-
toriCi Gfr "m ăsuri cuprinde a c e s t'p la n ,
cum au fost create condiţiile pentru'
sporirea continuă a realizărilor ? Pen­
tru a da răspuns întrebărilor, trebuie
s ă ne întoarcem cu cîtva tim p iii urm ă.
Încă din 1961. o d a tă cu cunoaşte­
rea sarcinilor de plan pe anul in curs,
conducerea secţiei, la indicaţia şi sub
îndrum area biroului organizaţiei de
bază P.M.R.. a preconizat, pe baza
propunerilor făcute de m uncitori în
consfătuirile de producţie şi a unui
studiu a rezervelor interne nevalcri-
îicate. o seam ă de m ăsuri m enite ^ă
ducă la sporirea prodlicţiei şi îm bună­
tăţirea calităţii ei. Ulterior, cu prilejul
dezbaterii D irectivelor C.C. al P.M.R.
cu privire la criteriile principale ale
Carnet
® Zilele trecute, la Vulcan, form aţia
de e strad ă a clubului „I. C. F riu m “ a
prezentat un frumos spectacol în faţa
a peste 600 de spectatori. L a reuşita
lui şi-au d at concursul artiştii am atori
N. Baban, Ioana M artori; Viorel V lâduţ,
Felicia Stenczcr şi alţii. (IlOZU AU­
REL — corespondent).
« La începutul acestui an, cu sp ri­
jinul în v ăţăto rilo r V. Gros şi B. Mun-
feanu, şi în satul Totia a luat fiinţă
o echipă de teatru a artiştilor am a­
tori. Prim a piesă pusă în scenă a fost
creaţia scriitorului clujean Teofil Buşe-
caii „N eam urile". P re z e n ta t în s a t şi
la Simeria Veche, spectacolul cu aceas­
tă piesă s-a bucurat de succes. (ION
INULESCU — corespondent).
• Form aţia de teatru a căminului
cultural din G u rasad a a p rezentat in
comunele din cuprinsul raionului Ilia
pînă in prezent 5 spectacole cu pie­
socialismului
Vineri 30 martie 1962
întrecerii socialiste acest plan a fost
îm bogăţit.
După întocmirea lui s-a purces la
muncă. Rind pe rînd m ăsurile din plan
au început să prindă viaţă. In scopul
îm bunătăţirii calităţii ţaglelor şi redu­
cerii rebutului prin îm păturiri, la ca-
jelc finisoare au fost confecţionate
ghidaje cu role la cajele pregătitoare
şi finisoare. Pentru evitarea deform ăm
întoarcere a lor Ia calibrul IV al cajei dc
blocuri a fost prelungită calea cu role din
faţa cajei respective cu peste 1 tn. Avînd
în vedere faptul că în anul trecut secţia
a fost reclam ată de beneficiari pentru
am estecuri de m aterial, s-a trecut la o
repartizare justă a terenului, din aju s­
ta j pe beneficiari şi calităţi de oţeluri.
Acest lucru a dus .totodată la m ărirea
randam entului muncii curăţitorilor.
In acest an lam inorului de 800 mm.
ii revine sa rc in a de a la m in a o c a n ti­
tate apreciabilă de oţeluri speciale,
foarte pretenţioase. • Pentru ca aceste
oteluri să fie de bună calitate, s-a lu at
m ăsura ca cele două cuptoare de re-
coacere să funcţioneze perfect, a şa fel
îneît tot oţelul necojit să se poată de-
coji în bune condiţiuni. De asem enea,
staţia de decapare a reuşit în ultimul
tim p să decapeze tot oţelul de rulm enţi
ce s-a lam inat. In acest fel, cele 9 po-
lizoare. — altă m ăsură din plan în făp ­
tuită, de care arii vorbit la început —
au fost asigurate cu m ateriale pentru
ajustare. Trebuie neapărat s ă -m a i a-
m întim că cuptoarele de recoacere lu­
crează pe trei schimburi, presa de în­
dreptat pe două schimburi, că a fost
com pletat efectivul la aceste prese.
Bineînţeles cele spuse pînă acum nu
epuizează lista m ăsurilor înfăptuite
sau pe cale, de înfăptuire. Vorbind de
acestea din urm ă, trebuie m enţionată
modificarea rolei calibrate din batiul
cajei de blocuri, m ăsură realizată in
proporţie de peste 50 la sută şi care
va duce la evitarea rebutului prin ră ­
suciri la c a ja :-:>de'.blocuri,' punerea 'tăi
funcţiune â unui-.nou fierăstrău de 'tă ­
iat la cald, în vederea evitării răcirii
barelor de oţel, lucrare la care deja
este în curs de efectuare montajul in­
stalaţiei mecanice. lansarea comenzii
pentru confecţionarea şabloanelor pen­
tru toate dimensiunile de otel rotund
necesare verificării lor Ia recepţie etc.
Eficacitatea acestor m ăsuri e dove­
dită de rezultatele obţinute şi care nu
fost am intite. Ele se datorează -muncii
neobosite 3 întregului colectiv, orga­
nizaţiei de partid care a an a l'z a t nu
odată stadiul îndeplinirii planului de
măsuri tehnico-organizatorice, care a
ajutat concret şi eficient conducerea
secţiei în înfăptuirea lui.
A. JU RCA
sele „Rîsul păm întului“ şi „Un iaz... şi
o poveste cu h a z “ în fa ţa a peste 1.100
spectatori. La punerea în scenă a aces­
tor piese, un sprijin substanţial l-a pri­
mit căm inul cultural din partea acto­
rului M ircea Zabalon de la Teatrul dc
sta t din Petroşani. (A. ANDRICA —
corespondent).
FÂRĂ REBUT
In decada a II-a a lunii mar­
tie s-au obţinut rezultate fru­
moase la turnătoria veche de
Ia Uzina „Victoria“ din Călan
în ce priveşte îmbunătăţirea ca­
lităţii pieselor turnate. Mai
mulţi turnători au lucrat în
acest timp fără rebut. Intre
aceştia sint comuniştii Vasile
Tînăra colectivistă 'Aurelia aroza este îngrijitoare ia ferma, de animale a G.'A.C. din
Balomir, raionul Orăştie.
Ea îşi iubeşte. deopotrivă, atu meseria aleasă, cit şi animalele din lotul ce i-a fost in-
credinţat spre îngrijire.
TI! R I L E Z U L E
» n r 'r 'r r
5.600 tone cărbune peste plan
Colectivul sectorului II de la E. M. Lupeni s-a angajat ca
în acest an să extragă peste plan 7.700 tone cărbune. Muncind
cu stăruinţă pentru a-şi îndeplini angajamentul, acest colectiv
a reuşit să extragă de la începutul anului şi pînă la 28 martie
a.c. 5.600 tone cărbune peste plan. La obţinerea acestui suc­
ces — care arată că există posibilităţi ca angajamentul anual
al sectorului să fie realizat cu 7-8 luni mai devreme — au con­
tribuit mult minerii din brigăzile conduse de Andrei Nagy,
Adalbert Salini, Eugen Stan şi Ştefan Tănasc.
E rarsie m oaraotar
istoric
Tim p de două zile,. elevii
clasei a X-a C de la Şcoala
[ medic m ixtă din oraşul Huedin,
t regiunea Gluj, au făcut o ex-
j: cursio cu c a ra c te r istoric in lectiviştii din Bră-
L regiunea noastră,
ţ In dim ineaţa zilei de 27 mar-
t tic a.c., ei au vizitat Combina-
^ tul siderurgic şi castelul Hunia-
ziior din oraşul Hunedoara,
L după-am iazâ au vizitat Uzina
^ „Victoria“ din Călan, iar seara
i. M uzeul regional din D eva.
^ A doua zi., mcei 38 rdlrc> peliervi
«.
r „ llo ria . Cloşca şi C rişan“ din Alba In 1ia, în v izilâ la M uzeul regional din !o-
i îm preună cu cadrele didactice
l carc-i însoţesc, au vizitat cc-
{ % din Alba Iul ia (M uzeul
L Batthyaneum şi biblioteca).
De rem arcat că excursia, or­
g anizată prin O.N.T. G arpaţi
Cluj, a fost pregătită cu m ult
timp înainte, iar m aterialul a
fost prelucrat cu elevii în ore­
le dc dirigenţic în cursul tri­
m estrului II-
Beşeleu, Marin Budu şi Iulian
Sîrbu, precum şi utemiştii Nl-
chifor Honciung, Iordache Hriţ-
cu şi Aurel Mamara. De remar­
cat faptul că toţi aceşti turnă­
tori au depăşit cu mult planul
de producţie.
V. TĂTĂRUŞ
corespondent
hJeşteri „dre-
ge tot“.
RAID-ANCHETĂ:
W F% f Difuzarea ziarului - sarcina
o Rezultate bune în creşterea de mare răspundere
puilor de găină (II) (pag. 2 -a ) ;
[ Cite noutăţi nu aduce ziarul pentru fiecare cititor, in pa-\
® In centrul activităţii sin d ica­ [ginite sale sint oglindite aspecte din munca şi viaţa munci-]
Itorilor din fabrici şi întreprinderi, din mine, din viaţa şij
telor — înfăptuirea obiectivelor pla­ [munca colectiviştilor, a intelectualilor, şcolarilor etc.; sint relatate)
nului de 0 a n i; \de asemenea veşti sosite prin aparatele telegrafice, transmise dej
'agenţiile de presă din alte ţări, de pe întregul glob.
V <. W - y m & • îndeplinirea angajam entelor ~ ţ Pentru a fi informaţi operativ despre ceea ce se reali-]
o chestiune de onoare (pag. 3-a); yzează zilnic in ţară şi peste notare, mii, zeci de mii de cititori i
4 pagini 20 bani [aşţeaptă cu multă nerăbdare sosirea fiecărui număr de ziar.)
» De peste hotare (pag. d-a) ( Este oare satisfăcută pe deplin această cerere a miilor de {
| abonaţi, a cititorilor, de a li se distribui ziarul in mod ope-ţ
Jrativ, proaspăt ieşit de sub tipar? Pentru a afla acest lucru]
ţ redacţia ziarului nostru. cu sprijinul unui număr de corespon- •
{denţi. voluntari şi colaboratori, « organizat un raid-anchetă. j
De munca oamenilor
depinde difuzarea ziarului
Fără Îndoială că majoritatea timp. Toate aceste deficienţe
factorilor poştali, a difuzorilor constatate au fost aduse la cu­
voluntari şi difuzorilor procen­ noştinţa dirigintelui oficiului
tuali depun eforturi susţinute P.T.T.R. din Simeria. El insă a
pentru ca presa de partid să răspuns:
ajungă la timp in mina abona­ — Se prea poate. La Sintan-
ţilor. a tuturor cititorilor. Exem­ drei avem' o tovarăşă care nu
ple de acest fel sint multe. Co­ îşi face datoria in mod con­
munistul Gheorghe Boticî, fac­ ştiincios. O să luăm măsuri...
tor poştal pentru comuna Bucu- Dar aceste măsuri au intîrziat
reşci, Ana Morarii de la Criş- mult.
cior. raionul Brad, Petru Şer- La Galda de Jos, raionul Alba,
ban, Constantin Lascu, Gheor- ziarele centrale ajung în ju­
ghe Preotu din Lupeni şi alţii, rul orei 17. Ce folos însă că fac­
s-au dovedit a fi la înălţimea torul poştal, Traían Hălălaie,
sarcinilor care le stau în faţă. nici nu vine măcar să ridice
Din păcate există şi unii oa­ pachetele. In loc să distribuie
meni care nu se străduiesc în ziarele chiar în aceeaşi seară.
suficientă măsură să asigure Traían Hălălaie le imparte abo­
abonaţii cu. ziarele şi revistele naţilor abia a doua zi.
respective în timpul cei mai La chioşcul de difuzarea pre­
Electrificarea scurt.. In ziua de marţi, 27 mar­ sei pentru abonaţii exploatării
tie, de pildă, abonaţii, din Sin- miniere Lupeni lucrează agenţii
tandrei, care sint deserviţi de . procentuali María Butmălai şi
oficiul P.T.T.R. Simeria, primi­ Georgeta Prună. Trebuie spus
seră ziarul. de sîmbătă. Tov. Du­ , că ele nu au nici pregătirea
mitru Dejan, preşedintele Co­ necesară şi nici pasiune pentru
mitetului executiv al sfatului această muncă de mare răspun­
popular comunal Sintandrei ne-a dere. Jn loc să se intereseze de
comunei Vinerea mărturisit că uneori ziarele nu difuzarea in ceîe mai bune con­
sint difuzate cite ,2-3 zile, ca diţii a presei, cei doi difuzări
Colectiviştii din comuna V inerea apoi să se dea pachet. Nici. re­
raionul O răştie, a u trim is com itetu- -j
lui executiv al Sfatului popular rc- ^ vistele nu sint distribuite ¦ la (Continuare în pag. 2-a)
gional o telegram ă, sem nată de se- ţ
cretarul o rg an izaţiei de p artid a l ') wm m m , f¦ * ?
G.A.C. şi preşedintele comitetului e- ţ
xecutiv al sfatului popular comunal, 3 Mi mm mm
im e \
3prin care a n u n ţi te rm in area elcctri-
Filmul Pentru ficării comunei Vinerea. In telegram ă 1
colectiviştii îşi exprim ă adînca lor J j
„Puterea oţelăriile m ulţum ire organelor de partid şi de ^
piin ii'1 Hunedoarei s ta t din regiune pentru ajutorul a - ¦j
...-.corelat în electrificarea com unei,. . •}
la Brănişea Tinerii de la tur­ Ctors de in stru ire 3
nătoria veche a u- 3
Nu de mult, co­ zinei „V ictoria" din a directorilor
Gălan au organizat 3
nişca şi Boz au a- zilele trecute o ac­ 3
vut prilejul să cu­ ţiune de colectare căm inelor culturale $ . - V î ¦• • • :
noască realizările .*3*»
a fierului vechi. Cu
unor gospodării co­ acest prilej s-au Dc curînd s-au deschis la Sebeş -j
lective fruntaşe din strîns şl predat
regiunea noastră cursurile de instruire a directorilor }
vizipniud f i l m a i 20.000 kg. fier
„Puterea plinii“. La vechi. S-au eviden­ de cămine culturale, fn cadrul aces- ^
ţiat în mod deose­
spectacol au fost tor cursuri sînt organizate şi schim- >
bit tinerii Alexan­
prezenţi peste 400 dru M o l d o v a n, buri de experienţă la căminele cui- ^
de colectivişti. Bucurel •Bota, loan
turale din raion.
Cei peste <80 de particip an ţi la j mmm M "'i, M
instruire au avut prilejul să urm ă- -j
rească la Răhău un program artistic ţ
M, ŢIC Hodorog, Constan­ prezentat de form aţia artistică a că- ) !N F O T O : Un grup de elevi din clasa a V111-a E de la Şcoala ifiedie
corespondent tin Derman, ş.a. minului cultural din comună. 1 calitaic, ascultă cu atenţie explicaţiile prof. loan Triîţă.
tAimmJtUirjl w f wj u*Ji—J».-/ 1--<V_IL 3
LACLUB1 l u n i dum inică
, ............. I IIIMIIIIIIIIllllllllllllllllllllllliinilHIIIlfllIIIIIIIIIIIDlililIllllllllllIlMIIilIffl liHKl^milllllilIII!
OOOÔOOOOOOOCOQO
V<x >o <xxjooooooock>
o
Acum vă rog să-mi daţi o car­ — De la început / Uite-aşa: naţională, despre probleme ale
te despre fotografiat, că mi-am un-doi-trei-patru! Acum!
Clubului „Fiiimon Sirbu“ cumpărat un aparat. Există? construcţiei socialiste în pa- L
din Hunedoara Si revine un Perechile încep să danseze
rol de seamă în munca de — Cum să nu... Chiar mai în ritmul viu şi precis al me­ tria noastră, expuneri pe teme g
educare, de ridicare a con­ multe. lodiei populare. Cei 40 de
ştiinţei socialiste a lucră­ membri ai echipei de dansuri profesionale, pe teme de edu- o
torilor întreprinderii de Tinărul pleacă. Urmează o — fete şi băieţi — s-au intîl-
construcţii siderurgice Hu­ fetiţă care cere o carte de nit la repetiţie. Pregătesc cu caţie...
nedoara, Sarcinile sale sînt basme. Apoi un inginer, care sîrguinţă un nou spectacol.
de mare răspundere, fie şi se interesează de monografia Miercuri seara constructorii a
numai dacă ne gîndim la .,B e t h o v e n o gospodină, ti­ In sala mare de la parter,
faptul că I.C.S.H. numără neri muncitori, o funcţionară, cercul de croitorie, salariate au luat parte la simpozionul g
cîteva mii de salariaţi, fă­ un maistru zidar. Tinăra bi­ sau soţii, şi fiice a.le construc­
ră a mai aminti şi pe mem­ bliotecară Firja Victorina ii cu­ torilor se adună de două ori „Clasicii marxism-leninismuUii g
brii familiilor lor, faţă de noaşte aproape pe toţi, le cu­ pe sâptâmlnă pentru a desluşi
care clubul are îndatoriri noaşte gusturile. Ii ascultă cu alfabetul unei adevărate arte: despre problemele păcii şi so­
de seamă. atenţie şi le răspunde cu răb­ aceea a croitoriei. Mulţumite?
dare. ¦ Puţin spus. Incîntatc. cialismului“.
Cum se achită colectivul
clubului „Fiiimon Sîrbu“ Intr-o singură zi — luni 26 Tot in această dupâ-amiază, Joi, clubul găzduieşte mani­
de îndatoririle sale ? Să martie — au trecut pe la bi­ 749 (exact!) de spectatori, au
răspundem acestei între­ bliotecă 261 de cititori, din­ vizionat un film la cinemato­ festarea „seara prieteniei“.
bări analizînd în rîndurile tre care 11 noi... graful clubului, membrii uneia
de mai jos programul unei 'din cele 5 echipe de teatru au Participanţii întreprind „O că­
săpiămîm de activitate: •k avut repetiţii, ca în fiecare
26 martie — 1 aprilie. luni, iar circa 100 de munci­ lătorie imaginară pe marile
...Alături este sala de jocuri. tori din cartierul Buituri au
O zi Alesele de şah stau orinduite ascultat „acasă“ expunerea şantiere din ţara constructori­
ca piesele la începutul parti­ ..ştiri din mişcarea sindicală
E primăvară doar in filele dei. Dispute pasionante. Dia­ mondială“, pe care a ţinut-o lor comunismului“, după care
calendarului. Şi — adaugă po- loguri interesante. La o masă: un activist al clubului...
ascultă un program de muzică g
ieţii — în sufletele oamenilor. — Aha! Indiana veche! ...O zi din activitatea clubu­
Prin ploaia măruntă, cenuşie Atunci... ţine ! Calul la li 3 I lui. ,,Fiiimon Sirbu“ al LC.S.H. populară rominească şi a po o
ce se cerne, vizitatorii se în­ Alături: O săptămînă poarelor Uniunii Sovietice m o
—- Nu, măi Vasilică / Ţi-ani aceeaşi zi, in cadrul bibliotecii,
dreaptă spre club. Ai crede că mai spus: pionul nu are voie Să răsfoim mai departe pro­ o<>
vremea mohorîtă îi reţine aca­ să meargă înapoi, numai îna­ gramul acestei săptămîni. O
să. Dar nu, ei vin la club. Nu­ inte. Vasilică se supune şi... seamă de conferinţe. Marţi, la se prezintă recenzia romanului ^
mută tura în diagonală. ora 18 inginerul Gheorghe Molăt
%meroşi. Semn bun. Dar, ce importanţă are I a vorbit despre importanţa „Bogăţia unui sărac“ dc ion
— Bună ziua. Am adus car­ Jucători vechi şi pricepuţi ală­ economică a noii secţii de f ur­
turi. de începători se întîlnesc nale. Miercuri se ţin concomi­ Grecea.
tea... zi dc zi la mesele de şah ale
Tinărul scoate din servietă clubului. Petrec cîteva ore Sîmbătă se va desfăşura
romanul lui V. Kojsvnîlcov ..Seara tineretului studios“,
„Vi-l prezint pe Baluev“. dedicată mimeroşilor construc­
— Ţi-a plăcut ?
tori care îşi completează stu­
diile. „Ieri şofer, astăzi ingi­
ner mecanic“ nu este numai g
titlul expunerii inginerului c>
'Şerban Ştefan, ci şi, intr-un <>
fel,... biografia sa. In conţi- %
nuare, un elev al şcolii medii g
serale, muncitor constructor, °
va vorbi despre strădaniile sale
şi ale colegilor săi pentru a-şi
însuşi ştiinţa şi cultura. Ur­
mează un concurs „Cine ştie
cîştigă“, la care vor lua parte
muncitoriî-elevi.
Bibliotecara îi cercetează plăcute. tent 6 conferinţe la sălile de La diferite puncte, se
O chipul. Acelaşi lucru se poate spu­ cultură pe care clubul le pa­ ţine duminică
$ — Foarte mult. Doar vor­ ne şi despre cei din sala ală­ tronează. Temele sint variate:
O turată. expuneri despre situaţia inter-
o beşte despre constructori.
iox>