Page 99 - 1962-03

Nr. 225» DRUMUL' SOCIALISMULUI pa?- 3

V iaţa de partid P entru sănătatea

îndeplinirea oamenilor muncii
angajamentelor —
o chestiune de onoare Printre fruntaşii Congresul Crucii roşii ţinut care concură la siguranţa cir­
în întrecerea socia­ anul acesta, subliniază printre culaţiei. Drept urmare a aces­
Anul acesta minerii, inginerii şi în consfătuirea de producţie listă dé la secţia altele, necesitatea antrenării tei măsuri, la începutul anului,
şi tehnicienii sectorului .11 de la şi a fost aspru criticat. Critica I-a locomotive a cadrelor medico-sanitare la ac­ personalul staţiei C.F.R. Simeria
mina Teliuc şi-au luat angaja­ tovărăşească l-a ajutat. Acum el atelierelor R.M.R. tivitatea educativ-sanitară de â fost supus unor consultaţii
¦Simeria se află şi masă. la munca de propagare a atente din partea medicilor spe­
mente sporite: să dea peste munceşte cu răspundere. Tov. montatorul loan regulilor de igienă şi a acţiuni­ cialişti.
Delapeta. Pc lingă lor curativo-profilactice in rîn­
plan 3.800 tone metal, să redu­ Alimpescu, care de asemenea dă­ faptul că îşi dcpă- dul maselor largi populare. Această acţiune a continuat
. şeşte zilnic norma şi In luna martie. In ziua de
că procentul de steril cu 1 la dea minereu cu conţinut mare cu 10— 15 la sută, Ca urmare a recomandărilor 21, bunăoară, brigada complexă
el execută lucrări făcute la congres, in cadrul s-a deplasat la secţia de va­
sută faţă de cifra planificată, de steril, a fost pus în discuţia spitalului C.F.R. şi acircum­ goane a Atelierelor R.M.R.. iar
de cea mai- bună scripţiilor sanitare, din oraşul in ziua de 23, la depoul C.F.R.
să facă 100.000 lei economii la adunării de partid. Ajutorul pri­ Simeria, s-au organizat brigăzi din localitate.
calitate. complexe de medici specialişti,
preţul de cost şi să realizeze in­ mit din partea comuniştilor a In foto : loan care s-au deplasat lalocurile Bolnavilor depistaţi cu acea­
dicii de calitate prevăzuţi pen­ fost eficace. In prezent, din aba­ de muncă făcind consultaţii stă ocazie, li s-a recomandat
tru anul 1965. Angajamentele tajul in care lucrează, se extra­ Delapeta monlînd pentru prevenirea eventualelor tratamentul corespunzător. Unde
luate trebuie traduse în viaţă. ge minereu bun. îmbolnăviri. a fost cazul, împreună cu con­
Cuvîntul dat trebuie respectat. Tot în scopul îmbunătăţirii legătura dc gardă ducerea administrativă şi orga­
Ce am făcut noi pentru ca anga­ calităţii minereului extras, con­ In această acţiune profilacti­ nizaţia sindicală, s-au încheiat
jamentele luate să se Înfăptuias­ ducerea sectorului a întărit con­ la cuzirief. că s-au dat consultaţii preven­ procese verbale pentru a se crea
că ? In primul rînd am căutat trolul tehnic calitativ, iar va- tive în faza iniţială. S-a avut condiţii mai bune la locul de
să facem din aceste angajamen­ gonetele care conţineau steril în vedere ca aceste brigăzi să se muncă.
te o chestiune de onoare pen­ vizibil au fost rebutate. deplaseze în primul rînd la lo-
! cui dc muncă al personalului V. DAFINOIU
tru fiecare muncitor, inginer şi Lulnd asemenea măsuri, am

tehnician. In acest scop am or­ reuşit să creem o opinie de masă

ganizat şi desfăşurat o largă împotriva acelora care neglijau

pruncă de agitaţie în mase folo- calitatea şi să-i determinăm să
f'nd pentru aceasta agitatorii, ga­ simtă răspunderea cuvenită fa.

fele de perete, graficele, pa- ţă de sarcini. In acest fel am

.ourile şi lozincile. Comuniştii reuşit să avem multe brigăzi de

au fost primii care au pornit mineri, ca cele conduse de Con- G rija ţaţei d e o m

Ia acţiune, mobilizînd prin stantin Popa, Pavel Bolovan,

exemplul lor întreaga masă de loan Bănuţ, Ion M. Popa şi al­ Activul obştesc cu protecţia muncii Şi în urm a controlului efectuat ui
de la preparaţia Retrila, a luat o serie luna februarie s-au constatat o série
muncitori. tele, care nu rebutează nici un ~ -................f "~ 1, ..... ...—--- . ----- OCÜtS. ............... , de m ăsuri în scopul respectării norme­ de deficienţe. Drept urm are s-au luat
lor de tehnica securităţii muncii. In­ măsuri pentru etanşarea carcasei ven­
Organizaţia de partid s-a în­ vagonet de minereu. De aseme­ tre acestea a m in tim : efectuarea con­ tilatorului de desprăfuire de la briche-
trolului lunar din partea comisiei de taj (prin evitarea ieşirii prafului de
grijit şi de crearea condiţiilor nea, am reuşit să dăm un mine­ Piese de bună c a lita te control obştesc asupra stării aparata- cărbune în hala topitoriei de sm oală).
jelor de protecţie de la toate u tilajele;
necesare îndeplinirii planului şi reu cu un conţinut mult mai bo­ Propunerile muncitorilor C om uniştii loachim Faur, Dio- reiustruirea periodică a întregului co­ In acest fel s-a reuşit ca în tunile ia­
nisie Pop şi Rotnolus Filip de lectiv de muncitori. Acest instructaj se nuarie şi februarie a.c. să se reducă
a angajamentelor. In acest scop, gat decît cel planificat. Ca ur­ la Atelierele C entrale Grişcior face începînd cu şeful de echipă şi ter- num ărul accidcnlelor cu 91 la sută- fală
execută la strung num ai lucrări minîiul cu conducerea unităţii. In ur­ dc aceeaşi perioadă a anului trecut.
a îndrumat conducerea sectoru­ mare, pe seama depăşirii pla­ de mare precizie. Luna aceasta ma controlului efectuat in luna ianua­
ei şi-au lu a t an g aja m en tu l de a rie s-nu adus o serie de îm bunătăţiri Mai sînt în să unii m uncitori care nu
lui să ia măsurile tehnico-orga- nului de producţie şi a măririi au fost traduse în viată confecţiona 275 discuri pentru privind buna funcţionare a utilajelor. respectă întocmai instrucţiunile pe li­
9 supape la compresoare. Astfel, s-au m odificat tuburile de aspi­ nie de protecţia muncii. Intre aceştia
nizatorice corespunzătoare. Ast­ conţinutului de metal în mine­ raţie pentru captarea prafului de la îi am intim pe loan Hada şi loan (ira-
Orgauizîndu-şi bine munca, benzile A l şi A2, s-au rep arat tuburi­ su, care au fost găsiţi încărcîtid chibla
fel, la orizontul 180 s-a introdus reuri, colectivul sectorului nos­ Mai sînt ctleva zile pînă la consfă- , Acelaşi lucru se poate spune şi des­ folosind turaţii mari, ei au reu­ cu sm oală în timp cc electropalamil
luirea de producţie pe secţie. Tov. Nis- pre propunerea lui loan Pietraru şi to a­ şit să realizeze an g aja m en tu l cu le între cicloane, pentru evitarea scu r­ încărcat era deasupra lor.
o maşină de încărcat, fapt ce tru a reuşit să dea peste plan, tor irinca, preşedintele comitetului sin­ te celelalte. Astăzi transportul pistoane- A zile înc/ote de termen iar pie­ gerilor de apă pe căile de acces.
dical al secţiei locomotive de la Atelie­ lor şi liniarelor la partida de cilindri se sele. sfrunjite să fie de bună ca- GHEORGHE ECORESCU
contribuie la mărirea randa­ în perioada 1 ianuarie — ] mar. rele R.M.R. Sim eria, urm ăreşte cu ateu , efectuează cu ajutorul unui cărucior, po- litaie
mentelor şi la uşurarea mun­ tie a.c. 740 tone metal, cu 108 to­ ţie documentele consfătuirii anterioare. lizoarele fixe din hală au fost dotate corespondent
Se opreşte meditativ asupra propune­ cu pietre de polizat, astfel încit, pentru
cii. Tot la acest orizont se mon­ ne mai mult decît îi revenea din rilor făcute de m uncitori: „Da, cazan­ ascuţirea sculelor, oamenii nu mai tre­
giul Petru Bozan a propus ca buletine­ buie să se deplaseze la strungărie, par-
tează un screper pentru tran­ angajament pe aceste luni. Tot­ le de lucru să nu m ai fie în m în ate m ai­ tizile sînt aprovizionate în bune con-
ştrilo r, ci şefilor de g ru p ă — s-a iă-i diţiuni cu scule şi materiale, este re­
sportul mecanizat al producţiei odată s-a ajuns la o productivi­ cut... Alontatorul loan Pietraru a pro­ glem entată problema orelor de muncă
pus repararea băncilor de lucru şi a suplim entară ş.a.tn.d. Toate acestea, sînt
şi rambleului. De asemenea, s-a tate de 4,40 — 4,50 tone pe post sertarelor — este... repararea cărucio­ urm area aplicării propunerilor făcute în
rului de la vopsitorie a fost propusă consfătuirea de .producţie din februarie.
trecut la experimentarea unor în abataje, iar pe sector la o pro­ Cît despre eficacitatea lor, cea m ai bună
de vopsitorul Cornel Radu..." dovadă este reducerea sim ţitoare a
metode de miincă mai produc­ ductivitate de 2,73 tone pe post In total, la consfătuirea de producţie T.G.-urilor (reparaţii în termen de ga­
ranţie) şi rem edierilor după probă (n u ­
tive, iar pînă la 12 aprilie gale­ faţă de 2,62 cit este planificat. ce a av u t loc la sfîrşitul lunii febru­ mărul remedierilor după probă a scă­
arie, au fost făcute 28 de propuneri. zu t în ultim ul tim p cu circa 60-70 la
riile de transport vor fi ilumi­ Brigăzile conduse de comuniştii Toate sînt izvorîte din dorinţa uuincp sută.).
torilor de a îndrepta anum ite deficien­
nate electric. Nicolae Dănilă, Ion M. Popa şi ţe şi de a aduce îm bunătăţiri în pro­ D ar să nc oprim puţin şi asupra fe­
cesul de producţie. Iată, Petru Bozan lului cum au fost traduse în viaţă aces­
La rîndul său comitetul sindi­ Emilian Bălan, au dat împreu­ şi-a dat seam a că vechea metodă de te propuneri. O parte din ele au fost
catului, îndrumat de organiza­ înm inare a buletinelor de lucru m ai­ rezolvate la nivelul secţiei. Comitetul
ţia de partid, a reorganizat în­ nă 332 t.one metal peste plan, a- ştrilor, avea m ai multe neajunsuri. In sindical din secţie a luat legătura cu
ducîndu-şi o importantă contri­ primul rînd şeful de grupă nu-şi cunoş­ conducerea tehnico-adm inistrativă a
trecerea socialistă între brigăzi tea în întregim e lucrarea şi deci nu-şi acesteia şi. le-a aplicat în term enul cel
pe bază de obiective mal con­ buţie la realizarea angajamente­ putea organiza în modul cel m ai judi­ mai scurt. Altele însă, au fost în ain ta­
crete. Acesta se ocupă de urmă­ lor luate de colectivul sectoru­ cios m unca. Apoi, oam enii din g ru p ă te comitetului sindicatului pe întreprin­
lui în întrecerea socialistă. nu puteau ii la curent cu realizările, şi dere. Aici, au fost înregistrate propune­
ch iar cu cîştigul. De aceea propunerea1 rile de la toate secţiile. Ele au fost
rirea şi popularizarea rezultate­ Obţinerea acestor succese se lui a fost cit se poate de binevenită. aduse la cunoştinţa conducerii între­
lor ce se obţin, de popularizarea datoresc şi faptului că in adu. Acest lucru de altfel îl dovedeşte aplP prinderii şi a comitetului de partid şi
fruntaşilor, a metodelor lor de nările de partid noi luăm în carea ei în practică. Fiecare şef de s-au luat cele mai eficiente m ăsuri pen­
muncă şi, periodic, organizează discuţie şi dezbatem probleme grupă îşi urm ăreşte singur lucrările, iar tru traducerea lor în viaţă în mod ope­
schimburi de experienţă între strîns legate de înfăptuirea sar­ termenut de etccuţic şi calitatea lor. rativ.
brigăzile de mineri. In angaja­ cinilor de producţie şi de anga­ sînt respectate cu stricteţe.
De rem arcat că propunerile făcute în
mentele brigăzilor, un loc de jamente cum s în t: calitatea, Cu o lună în urm ă. la vopsitorie, pie­ consfătuirea de producţie din luna fe­
preţul de cost, productivitatea sele se transportau anevoios, cu b ra­ bruarie la secţia locomotive au fost apli­
frunte îl ocupă calitatea. ţele, în timp ce căruciorul destinat aces­ cate aproape în întregime. Nerezolvate
tui scop stătea nefolosit. La propunerea au răm as doar cîtcva, din motive obiec­
Pentru ca din abatajele sec­ muncii, angajamentele etc. De Iii Corne! R adu, el a fost re p a ra t şi tive. In faţa şevaletu­
torului nostru să nu iasă la su­ asemenea, periodic, în adunări- redat producţiei. Condiţiile de muncă lui, la cercul de ar­
prafaţă minereu de slabă cali- Ie de partid conducătorii bri­ s-au îm bunătăţit astfel simţitor. GH. COMŞUŢA te plastice — Lu-
unÎflfS-iPOi am- creat o opinie de găzilor şi. maiştri dc revire ra- peni.
•-masă 'împotriva acelora care ‘ portează verbal cum îşi îndepli­
manifestă lipsă de răspundere şi nesc sarcinile ce le revin.

neglijează calitatea producţiei. Faptul că am obţinut rezulta,
Muncitorii mineri, membri de te bune, ne bucură. Noi însă, nu
partid, care dau minereu de sla­ ne vom opri aici. Mai avem de
bă calitate sînt discutaţi în adu­ înlăturat şi unele neajunsuri,
nările de partid, utemiştii în Avem încă două brigăzi care mai
adunările U.T.M., iar membrii de rărnîn sub nOrmă, iar în ce pri­
sindicat în consfătuirile de pro­ veşte calitatea, putem să facem
ducţie. Nu de mult Aurel Croi­ şi mai mult.
toru, vagonetar, a încărcat în
vagonete steril. Pentru această IOAN ENAŞCAU

faptă el a fost discutat atît în secretarul organizaţiei de bază

P..M.R. din sectorul 11 al I. M.

adunarea organizaţiei U.T.M. cit Teliuc

La creşterea producţiei indus­ IN CENTRUL ACTIVITĂŢII SINDICATELOR - măsuri care să ducă la continua
triale în 1965 — aşa cum pre­ îmbunătăţire a activităţii sin­
văd Directivele celui de-al m - ÎNFĂPTUIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE 6 ANI dicatelor, la înlăturarea lipsuri­
lea Congres al P. M. R. — de lor semnalate în conferinţă, cu
aproximativ 2,1 ori faţă de ¦»•<»»>» ¦ O¦ ¦ O¦ -O-<!>¦<>¦<>>'<¦*>«5?'- O *8»-1«» 0 - 1 > - ,• -o « o - -<J><*>¦•«• scopul de a atrage cu mai mul­
1959, o mare contribuţie trebuia tă competenţă masele la reali­
să-şi aducă şi minerii, forestie­ aproape 400 de delegaţi şi in­ —- în majoritatea întreprinde­ 42.796 kg. fire de mătase ar­ Toate aceste cifre — despre pentru scoaterea brigăzilor de zarea angajamentelor stabilite
rii, filatorii şi muncitorii secto­ vitaţi participanţi la Conferinţa rilor — pentru extinderea ini­ tificială, iar la energie electri­ care in conferinţă s-a vorbit sub plan. pentru acest an. Astfel, hotărî­
rului energetic din Valea Jiu­ locală au analizat activitatea ţiativei muncitorilor fruntaşi că planul a fost depăşit cu cu satisfacţie — ilustrează de rea prevede ca în cursul lunii
lui. Este o sarcină de mare răs­ sindicatelor prin prizma sarci­ de a prelua brigăzile rămase în 14.500.000 kWh. In 1961 a cres­ fapt activitatea rodnică desfă­ Lipsurile ce s-au manifestat martie să se facă defavoarea an­
pundere şi pentru îndeplinirea nilor ce li s-au încredinţat de urmă. In acest sens, la exploa­ cut valoarea producţiei globale şurată de majoritatea comite­ în activitatea unor comitete de gajamentelor anuale pe trimes­
ei se cer a fi mobilizate toate către partidul nostru. A reieşit tările miniere s-au evidenţiat realizată de întreprinderile din telor sindicatelor din Valea sindicat, neîndrumate la timp tre, luni, pe sectoare, secţii si
forţele. astfel că Consiliul local al sin­ minerii fruntaşi Aurel Cristea, oraşul Petroşani faţă de 1960 Jiului. Evidenţiindu-le, Confe­ de C.L.S., au avut o influenţă brigăzi, să se acorde mai multă
dicatelor din oraşul Petroşani, Francisc Barta, Emanoil Bor- cu peste 95.000.000 lei. In acea­ rinţa n-a trecut însă cu vede­ negativă în realizarea unor an­ atenţie organizării întrecerii so­
In primii doi ani ai şesenalului condus de către Comitetul oră­ dea, Andrei Nagy şi mulţi alţii. stă perioadă productivitatea rea peste lipsurile ce s-au mai gajamente. cialiste.
(i960—1961) in faţa minerilor şenesc al P.M.R., a îndrumat Cu rezultate bune a fost extin­ muncii a. fost mărită cu 18,5 la manifestat în cadrul unor co­
Văii Jiului a stat angajamentul mai bine activitatea sindicate­ să şi iniţiativa minerilor din mitete de sindicat. In cel de-al treilea an al şe­ In construcţii se prevăd ase­
de a extrage peste plan 320.000 lor din Valea Jiului, obţinîndu- Teliuc. aplicată pentru prima Conferinţa senalului — 1962 — colectivele menea măsuri care să ducă la
tone de cărbune cocsificabil şi se succese de seamă, in cursul dată în Valea Jiului de briga­ locală a sindicatelor Delegaţii la Conferinţă au întreprinderilor din Valea Jiu­ scurtarea termenului de finisare,
energetic, de a mări producti­ anilor 1960-1961, sarcinile de da condusă de Sabin Gbioancă din oraşul Petroşani luat poziţie faţă de faptul că lui au sarcini sporite. Făcîndu-se cu cel puţin două luni la un
vitatea muncii de la 0,911 tone plan au fost mai judicios de­ de la mina Lupeni sub lozinca uneori. în extinderea iniţiati­ insă o analiză temeinică a re­ bloc de locuinţe.
pe post (cit a fost in 1959) la falcate pe întreprinderi, sec­ ..Nici un vagonet de cărbune re- sută în cadrul C.C.V.J., cu 18,7 velor, s-a desfăşurat o muncă zervelor ce n-au fost folosite
1,100 tone pe post în 1961 şi de toare, secţii şi brigăzi, asigu- butat pentru şist“, iar iniţiati­ la sută în sectorul forestier şi sporadică, aceasta observîndu-se din plin, a posibilităţilor noi Pină la 10 aprilie, C.L.S. tre­
a îmbunătăţi continuu calitatea rindu-se o temeinică dezbatere va fruntaşilor de la „Viscoza“ cu 38,9 la sută la termocentra­ mai ales în sectorul construcţii, create, oamenii muncii din toate buie să facă un plan amănun­
producţiei, iar muncitorii din Lupeni ca la fiecare 1.000 bo­ la Paroşeni. unde frumoasa iniţiativă de a sectoarele economice s-au an­ ţit de extindere a iniţiativelor
sectorul energetic trebuiau să a lor de către masa largă a bine nici una să nu fie repu­ se introduce prerecepţia cali­ gajat ca şi in acest an să rea­ „Nici un vagonet de cărbune re-
ajungă la o producţie de ener­ muncitorilor. Sindicatele din Va­ tată, a fost extinsă în toată fa­ Creşterea productivităţii mun­ tativă pe faze de lucrări, nu a lizeze însemnate depăşiri de butat“, „Trei fîşii la două zile
gie electrică măre. Sarcini de lea Jiului au îndrumat condu­ brica. cii, Îmbunătăţirea calităţii pro­ fost îndeajuns sprijinită, Pe plan. Pe baza acestor angaja­ şi două fişii în abatajele fron­
mare răspundere au avut şi lu­ cerile tehnico-administrative ca duselor şi reducerea consumu­ şantierele de construcţii şi în­ mente, a analizei făcute, Con- tale“, „6 cîmpuri pe zi de fie­
crătorii din construcţii, forestie­ odată cu cifrele de plan să De asemenea, in ultimii doi rilor specifice — obiective pen­ trecerea socialistă a fost defec­ ferjnţa regională de partid a care aripă în abatajele came­
rii. filatorii şi toate colectivele pună in dezbaterea maselor şi ani s-au organizat mai multe tru care au militat sindicatele tuos organizată, iar la unele apreciat că in 1962 sarcinile de ră“, „Introducerea prerecepţieî
unităţilor ce activează în Valea planurile de măsuri tehnico-ov- schimburi de experienţă pentru din Valea Jiului — au avut ca locuri de muncă (săpături şi plan pot fi depăşite simţitor, calitative pe faze de lucrări în
Jiului. ganizatorice, planuri care au extinderea metodelor fruntaşi­ rezultat reducerea simţitoare a instalaţii) n-a fost organizată existind posibilităţi ca în acest construcţii“ etc.
fost completate cu propunerile lor, consfătuirile de producţie preţului de cost. Pe ansamblul de loc. Aici au fost deficienţe an să se îndeplinească şi unii
In îndeplinirea acestor sar­ făcute de către muncitori. Ele au fost organizate mai bine, unităţilor oraşului Petroşani în şi în organizarea consfătuirilor indici prevăzuţi a se realiza in Măsuri importante au fost
cini, a obiectivelor de viitor ce au organizat mai bine întrece­ urmărindu-se înfăptuirea pro­ anii 1960-1961 s-au realizat pes­ de producţie. Aceste lipsuri au anii viitori. Astfel, minerii sint prevăzute şi în domeniul acti­
stau în faţa colectivelor de rea socialistă în special după punerilor ce se făceau de că­ te sarcina de reducere a pre­ persistat datorită faptului că chemaţi să-şi unească eforturi­ vităţii cultural-educative unde
muncitori din Vadea Jiului, sin­ apariţia Directivelor C. C. al tre muncitori. In această direc­ ţului de cost 24.000,000 lei. Din consiliul local al sindicatelor, le pentru a extrage în acest an se prevede ca zilnic la fiecare
dicatele au avut şi au un mare P.M.R. cu privire la criteriile ţie rezultate bune au obţinut Sceastă sumă o economie, de deşi cunoştea situaţia, n-a ana­ 5.000.000 tone cărbune eoesîfi- club să se desfăşoare programe
rol. „Sindicatele, — se spune in principale ale întrecerii socia­ exploatările miniere Petrila, aproape 8.000.000 lei a fost ob­ lizat activitatea din construcţii, cabll şi energetic, din care coc­ cuîtural-edueative, să se orga­
raportul la cel de-al ni-lea liste, stabilind ca obiective prin­ Lupeni, Anlnoasa, Vulcan ş. a. ţinută prin aplicarea inovaţii­ din care cauză nici comitetele sificabil 140,000 tone peste plan, nizeze seri de odihnă pentru
Congres al P.M.R. — punind in cipale îmbunătăţirea calităţii lor şi raţionalizărilor, sindicatelor de pe şantiere n-au fruntaşi, excursii colective etc.
centrul activităţii lor lupta pen­ produselor, mărirea productivi­ Măsurile politice şi organiza­ să realizeze o productivitate me­
tru înfăptuirea obiectivelor pla­ tăţii muncii şi reducerea pre­ torice luate de către sindicat, Este meritul muncitorilor din primit ajutorul necesar. Aceasta Noul consiliul local al sindi­
nului de 6 ani, trebuie să de­ ţului de cost. sub conducerea organelor de Valea Jiului, al sindicatelor, că s-a răsfrînt negativ asupra mun­ die pe baain de 1,180 tone. pe catelor (preşedinte tov. samoilă
pună o intensă muncă de orga­ partid, au contribuit la obţine­ încă din 1960 s-a înfăptuit ini­ cii de pe şantiere care, in pri­ Momeu) are datoria1 să aplice în
nizare a întrecerii socialiste, a In această întrecere au apă­ rea unor realizări de seamă pe mii doi ani ai şesenalului, au post, productivitate prevăzută viaţă hotărîrea conferinţei, să
consfătuirilor de producţie, să rut Iniţiative valoroase, a cres­ linia Îndeplinirii planurilor de ţiativa valoroasă „Omul şi tona rămas datoare oamenilor mun­ lupte cu perseverenţă pentru
de cărbune“, că în 1961 s-a cii cu 533 apartamente. iniţial pentru anul 1964. Fila­ înlăturarea lipsurilor ce s au
extindă mişcarea inovatorilor Şi cut, experienţa multor munci­ producţie şi a angajamentelor ajuns la realizarea a 12.934.000 desprins din lucrările confe­
raţionaUzatorilcr. să desfăşoare tori. Consiliul local al Sindi­ luate, in anii 1960-1961 s-au lei beneficii peste plan. De asemenea, în unele ex­ torii trebuie să producă peste rinţei.

o largă muncă educativă în rîn­ catelor ş-a îngrijit ca acestea extras peste plan 247.268 tone ploatări miniere ca Lonea, Lu­ plan 8.000 kg. fire mătase arti­ in felul acesta se va Îmbună­
să fie larg extinse. A existat de tăţi mult activitatea sindicate­
dul maselor muncitoare, să li­ cărbune cocsificabil şi energe­ peni, 'Anincasa, s-a trecut cu ficială, forestierii 7.350 m. c. lor din Valea Jiului, care tre­
chideze metodele administrative exemplu, o mai mare preocupare buie să albă şi pe viitor in
şi manifestările de birocratism tic, s-au realizat peste plan întîrziere la luarea de măsuri lemn de lucru etc. atenţia lor înfăptuirea obiecti­
care mai au loc în activitatea velor planului şesenai.
lor“. Tocmai de aceea, cei Conferinţa locală a sindicate­
R. BUDIN
lor din Petroşani, în hotărîrea

adoptată, a prevăzut asemenea

I