Page 1 - 1962-04
P. 1
T n u n ro v « '
m o i E F M I V W T'Ö'ÄTE TAWfZZ, UWÎŢI-VA !
§ i* 8 0 â z ilô
(pag. 2-a) D upă o lunăoooooooooooooo oooo&ooooooo
» Noul comitet sa desfăşoare o c>
tnufică mai susţinută o
o In fiecare dimineaţă, cinci nizată şi nu folosea raţional g
(pag. 3-a)
o In întîmpinarca Congresului o intră pe poarta exploatării timpul Deci, vinci era a şe- g
mondial pentru dezarmare generată
si pace 0 Petrila, inginerul Mircea Fe- fului de brigadă. ooX
o Bazele militare trebuie lichidate! L lea încerca un sentiment de Aşa se face că intr-una. din
(pag. 4-a) g vinovăţie. Cinci ajungea la bi- zilele lui februarie, minerul
Sint multe muncitoare <> rou primul lucru pe care-l losif Moldcvan, din brigada L
la fabrica ăe tricotaje
I Anul XIV. Nr. 2269 Duminică 1 aprilie 1962 4 pagini 20 bani „Sebeşul“ din sebeş care S făcea era să se intereseze de pregătire a lui 'Adalbert o
lună de lună depăşesc pla
nul de producţie, ăind in g cum merg lucrările de la 'Kibedy, din acelaşi sector, a o
acelaşi tim p produse de
e&BmmmmommsaiiiassBBxmmBSBmmamBmBaaaaBmaumsmmmBBmvmmmmummBmmtauana omtPimxi5!Q!&xx53i&m3SB3s& bună calitate. g pregătirea stratului 6 est. Aici fost invitat, împreună cu şe- S
Asigurarea bazei furajere — IN FOTO: Paraschiva $ se afla cel mai. slab punct ful său, la conducerea sec- %
Lupu munceşte la o ma
şină circulară de tricotat g clin activitatea sectorului, Şi torului. Era dc faţă şi secre- g
ciorapi. Ea îşi depăşeşte
lunar planul cu circa 40 0 de fiecare dată răspunsul pe tarul organizaţiei, de partid o
la sută, iar planul produ
selor de calitatea l-a cu x, care i-l dădeau maiştri m i Gheorghc Cenaru. o
ICO la sută.
sarcina de mare răspundere to neri răsuna ca o ofensă la -- Avem un proiect cu dum- %
oo adresa colectivului şi chiar a neă'tale tovarăşe Moidovan, ^
lui personal.
a intrat in discuţie secreta- g
O dată cu încheierea proce cea din satul Aurel Vlaicu, care o — Slab tovarăşe inginer... rul. . ' S
sului de colectivizare a agricul a realizat peste 50.000 kg. po
turii, în gospodăriile agricole rumb siloz Ia ha., ne dovedeşte o — lară-şi slab ? ! îmi. scot —; Să-l auzim, tovarăşe Ce
colective din regiunea noastră că în regiunea noastră sînt con
s-au creat condiţii deosebit de diţii să se poată obţine în me o peri albi cu lucrarea asta. se naru, •
prielnice pentru dezvoltarea ce die cel puţin 40.000 kg. masă o apropie termenul pentru in-
lor mai rentabile ramuri de pro verde la hectar. — Am ho/ărit, împreună cu
ducţie. Creşterea animalelor s-a
dovedit una dintre ramurile cele Ltrarea stratului in exploata- conducerea, sectorului, să te
mai productive, cele mai mari
aducătoare de venituri. g re şi n-avem nici un abataj facem şep de brigadă. Eşti
Gospodăria colectivă din Pri- o deschis. doar miner vechi şi cu expe
caz, de pildă, a realizat în anul
trecut de la sectorul zootehnic Porumbul siloz este furajul 8 — - Vechea poveste cu bri- rienţă la lucrările de pregă
un venit de aproape 500.000 Iei. cel mai bun pentru perioada de
Venituri mari de la fermele de stabulaţie. Ei stimulează pofta X gada lui Haiduci losif, tova- tire. Primeşti ?
animale au obţinut şi colecti de mineare, asigură o bună di
viştii din Clinic, Bobîlna, Apol- gestie, îmbogăţeşte raţia ali 0 răşc inginer... Nu face nici o — Nu- se poate să nu-ţl
dul de Sus, în general toate mentară în proteine, hidrocarbo
gospodăriile colective care au nate, săruri minerale şi vitami L treabă... ajuţi sectorul — i sc adresă,
îngrijit şi furajat bine anima ne. Menţine constantă produc
lele. ţia animalelor în perioada de şeful de sector. Dacă pri
stabulaţie, iar vara, cînd este
O condiţie esenţială pentru secetă, înlocuieşte cu succes L — Aşa nu sc mai- poate meşti. înseamnă că rezolvăm
dezvoltarea efectivelor de ani iarba verde. Porumbul siloz se
male şi pentru sporirea produc to continua. Trebuie să facem problema ridicării tuturor bri- o
tivităţii lor este asigurarea de
către fiecare unitate agricolă g ceva cu ea, a hotărit intr-o găsitor la nivelul celor frun- 8
socialistă a unei puternice baze
furajere formată din nutreţuri o bună zi inginerul. taşe. g
îndestulătoare, consistente şi O
variate pentru toate speciile de o Au urmat apoi zile de — înţeleg, este vorba de g
animale. Lipsa unei alimentaţii ţ frămîntări pentru conduce-
complete care să conţină toate brigada lui Haiduci... g
substanţele nutritive necesare,
atît stării de întreţinere cit şi X rea sectorului. Concluzia la — întocmai. înţelegem, Mol- o
celei ele producţie sau îngră-
şare a animalelor, s-a făcut sim dovedeşte a fi cu mult supe § care s-a ajuns a fost că bri- dovan baci. cu-ţi vine greu o
ţită în anul trecut în multe gos rior celorlalte plante furajere.
podării agi'icole colective clin re La o producţie de 40.000 kg. g gada, cu tot sprijinul tehni- să pleci dintr-o brigadă frun- g
giunea noastră. Bunăoară, gos masă verde porumb siloz la hec
podăriile agricole colective clin o co-material care i s-a acor- BĂLAN g
Biscavia, Şibot, Şoimuş, Bretea o dat, nu-şi realiza planul pen- x
Pomină, Birsău şi altele s-au — ---------------------------------------------—
mulţumit să asigure pentru ani
male cantităţi cîe furaje neeo- tar se obţin 3.000 unităţi nu L tru că munca era slab orga- (Continuare in pag. 3-a) g
respunzătoarc nevoilor şi sărace tritive faţă de numai 4.200 uni o
•'ti substanţe nutritive. Drept re tăţi nutritive cit rezultă dintr-o OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 3 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o c o oo
zultat in aceste unităţi s-au ob producţie de 30.000 kg. sfeclă
ţinut producţii de lapte sub la ha. In ceea ce priveşte con In vederea aprovizionării unităţilor agricole
1.500 litri pe cap de vacă fur ţinutul de unităţi nutritive, po
î-ajată. Consiliile dp conducere socialiste cu combustibil si lubriiianii
ale acestor unităţi caută sa jus
tifice lipsa de interes pentru rumbul siloz s-a dovedit supe Ş T I R I L E ZILE In întreaga ţară au fost luate măsuri de încărcare şi distribuire a combus
asigurarea furajelor, prin fap rior ovăzului şi orzului. Faţă în vederea aprovizionării unităţilor a- tibilului.
tul că anul trecut a fost un an de aceste două culturi el pro /¦-*/—•i—1 r**1 gricole socialiste cu combustibilul şi
oarecum vitreg pentru agricul duce la ha. cu peste 6.000 uni lubrifiant» necesari campaniei agricole Depozite de produse petroliere sc
tură şi nu s-au putut produce tăţi nutritive mai mult. U tila je de primăvară. In acest scop la Cerna afiâ a,cum aproape în toate raioanele
furaje. La prima vedere arn pu m oderne vodă şi Leliliu au fost construite şi şi centrele agricole din Iară. Rentai o
tea considera justificată acea 'Alături de porumbul însilozat, Noi mago azine *! date în folosinţă noi depozite moderne mai bună servire a unităţilor agricole
stă afirmaţie dacă nu ar exista care asigură nutreţul suculent Pe curind, în ca- de unde se vor aproviziona unităţile socialiste cu combustibil, parcul dc
în regiune gospodării agricole în timpul iernii, păşunile şi ti in cuisul zilei de 29 martie, în Gura- urul secţiei a IV ^ agricole din această parte a ţării. Un autocisterne a fost mărit în cursul aces
colective ca cele din Spini, Brîz- netele naturale constituie surse barza, au fost deschise un magazin alimen mecanică a atelie } ait depozit se află în construcţie la tui trimestru cu 30 dc noi maşini.
nic, Oiejdea. Sebeş, Reciu şi importante de producere a nu relor R.M.R. Slme- 'j Tg. Cărbuneşti regiunea Oltenia. La 20
altele care, lucrînd în aceleaşi treţurilor pentru animale. Pe tar, unul textil şi o măcelărie. ria a fost montat de depozite printre care cete clin Bur- In prezent depozitele din întreaga
condiţii de secetă., au procurat păşunile naturale se produce un nou strung peh- 3 dujeni. Braşov, Călăraşi, Gîlnic, Craio ţară ce aparţin Ministerului Industriei
pentru animale hrană îndestu Noile magazine, frumos amenajate, asi tru strunjlrea fu 3 Relrolului şi Chimiei, cit şi cele ale
lătoare pînă la începerea 'păşu- selor. Noul strung, 3 va, Deva, Sînnicolau Marc, Tg. Mureş unităţilor agricole socialiste sint apro
natului. cea mai mare cantitate de iar gură o deservire optimă a cetăţenilor, in de o construcţie şi Slatina au fost instalate noi rezer vizionate la întreaga lor capacitaic cu
im'dorvă, asigură j voare şi s-au mecanizat operaţiunile combustibilul necesar.
Faptul că gospodăriile agrico bă verde necesară animalelor, Teiul acesta, condiţiile de aprovizionare ale un randament cu 3
le colective din Şibot Balomir 00 ia sură mai ma- ^ (Agcrpres)
sau Şoimuş sint deficitare în re faţă dc utilajul Ţ
furaje, fiind obligate în momen începind cam ’din luna aprilie oamenilor muncii de la E. M. Barza, Ate vechi existent aici. 3
tul de faţă să le cumpere scump
şi să le aducă de la distanţe plnă în octombrie. Jar fineţele lierele . centrale şi 8. G. NELUŢU 3 TKTüh«5i i i r ti. « iic e e s s il
mari, ridicind astfel preţul de se îmbunătăţesc simţitor. corespondent
cost al laptelui, se explică şi naturaIe asigu?ă|^-' 'can11¦ -j.
prin aceea că ele nu au fost
în suficientă măsură îndrumate tate din finul necesar în timpul
către organele dc partid şi iernii. In i-eşiuue!F'™astră pă Şi la Orăştie s-a deschis ele curind un c a m p a n ie i a g rlc © Ie d e p r im ă v a r a
de sfaturilor populare să-şi modern magazin de încălţăminte. Magazi
stringă cit mai multe furaje şi şunile şll^pfeţele ocupă o su nul este înzestrat cu mobilier nou şi cu un
f însilozeze cantităţi mai mari. personal calificat.
prafaţă de 58*i la sută din tere- A u în ch eiat pregă&in’fe ren cu aciditate ridicată, colecti pregătite răsadniţele pentru 35
Cu toate că porumbul siloz nul agricol. S-aa.’ părea că o ast viştii au procurat pentru corec ha. ce vor fi plantate cu tutun,
s-a dovedit an de an a fi fu Colectiviştii din satul Apol- tarea ei 33 tone amendamente legume şi zarzavaturi. Pentru
rajul dc bază, in multe unităţi fel dc suprafaţă asigură şi chiar dul de Jos' s-au pregătit temei calcaroase. vie au fost procuraţi 10.000 bu
agricole socialiste crescătoare nic pentru această campanie. Ei căţi araci.
de animale, acestei plante de prisoseşte animalelor. Realitatea In exenrsie Farmacii frunfaşe au asigurai; din vreme săminţa La gospodăria coiecîivă
nutreţ nu i s-a dat şi încă nu necesară pentru ceie 283 ha. ce Asigură o recoifă bogaiă
i se dă suficientă atenţie, in este însă alta. Din lipsa de pre Zilele trecute, un vor îi cultivate cu porumb pen din Cîirsic
anul trecut porumbul destinat’ grup de elevi din tru boabe, 70 ha. cu porumb fu Şi tînăra gospodărie colectivă
însilozârii nu a fost prăşit de ocupare de care au dat dovadă clasele a Vil-a şi De curind, in cadrul oficiului, fannaceu rajer, 25 ha. cu floarea-soarelui, In scopul obţinerii unor recol din satul Deal, raionul Sebeş, es
cîte ori a fost nevoie. Datorită a Xf-a a Şcolii tic regional a avut loc o şedinţă de ana- 20 ha. cu tutun, 20 ha. cu sfeclă te bogate, colectiviştii din Cli te gata pregătită pentru începe
acestui fapt ştiuleţii nu s-au unele organe de partid şi sfa lisă a activităţii desfăşurate de farmaciile ^ furajeră, 14 ha. cu legume, 24 nic s-au pregătit aşa cum se ce rea însămînţărilor. Conştienţi că
format îndeajuns, producţia a din regiunea Hunedoara. Cu acest prilej, 1 ha. cu ovăz şi 40 ha. cu cartofi. re unul bun gospodar. Ei au se numai prin folosirea seminţelor
fost mică, iar valoarea sa nutri turi populare, cit şi multe con -j In afară de aceasta, terenul este lecţionat 5.000 kg. ovăz pentru de mare productivitate vor’ pu
tivă a fost considerabil redusă. bine pregătit şi îngrăşat cu gu săminţa, au ales săminţa de po tea obţine recolte sporite, colec
Din constatările făcute reiese silii de conducere ale G. A. C., medii din Gugir au datorită rezultatelor bune obţinute în ac- ] rumb necesară insămînţani ce tiviştii au schimbat la baza do
că nici in acest an porumbului noi de grajd. Atenţia cuvenită lor 200 ha. planificate, şi-au recepţie 800 kg. grîu de primă
siloz nu i se acordă importanţa păşunile şi fineţele nu produc făcut o excursie !a tivitatea sa. farmaciei nr. 3 din oraşul 3 s-a acordat şi pregătirii răsad procurat 50 tone îngrăşăminte vară, 1.600 kg. orz si 600 kg.
cuvenită. Pentru efectivul de niţelor. Au fost pregătiţi 284 chimice, iar fineţele şi păşunile ovăz. De asemenea, au ales 4.800
deeît o cantitate mică de fura Hunedoara! unde an Hunedoara i-a -fost acordat drapelul de ^ au fost îngrăşate cu 35.000 1. kg. porumb şi 26.000 kg. cartofi
nimale pe oare-l vor deţine vizitat Combinatul ,,Farmacie fruntaşă pc re g iu n e R e z u lta te -j m.p. răsadniţe în care o mare urină diluata. De asemenea, sînt pentru sămînţă.
gospodăriile agricole colective, je. Un exemplu semnificativ în siderurgic şi Ora bune au obţinut şi farmaciile nr. 9 Călnn parce din răsaduri au răsărit.
cele 6.000 ha. ce se vor cultiva şul Muncitoresc. Gu şi nr. 47 Petroşani.
cu porumb siloz nu vor putea această privinţă îl oferă păşu acest prilej, ei s-au Avînd o mare suprafaţă de te.
satisface necesarul de nutreţ intilnit cu Eroul VALER RUSU
suculent. Producţia de 30.000 kg. nea gospodăriei agricole colec
roasă verde Ia hectar indicată farmacist
de către secţia agricolă regio tive din Turdaş care, neîiind
nală a se obţine în fiecare gos
podărie colectivă este de ase curăţată, supraînsămînţată şi Muncii Socialiste Adăposfnrf pentru animale
menea mică. Spunem acest lu
cru deoarece hibrizii de porumb îngrăşată, iar păşunatul făcin- Ştefdn Tripşa, care
care se vor cultiva sint deose Colectiviştii din Cli
bit de productivi, iar experienţa ciu-sc neraţional, în anul tre Rină acum ei au procu
gospodăriilor colective cultiva a explicat elevilor nic, vor construi in rat 30 m.c. cherestea dc
toare rde porumb pentru siloz, cut ea nu a produs deeit 5.00C procesul tehnologic acest an un grajd cu o diverse esenţe, 20 m.c.
printre oare putem aminti pe
kg, masă verde la hectar. La penlru obţinerea o- capacitate de 100 capete cherestea de răşinoase, ţj
fel de slab productive se pre ţelului.i vite mari, o maternitate '0 m.c. lemn pentru con-
zintă şi păşunile din Zam, Po- pentru 50 scroafe şi vor strucţii rurale şi 70 m. ţj
jega, raionul Ilia şi multe al- G. GEORGL5CU prelungi saivanul ,pentru cubi piatră de construcţii ] fişr A is ja
öyiNEjliig
profesor a adăposti cu 500 de oi ..i-au săpat fundaţia pen- ]
mai mult. tril maternitate. 3
(Continuare in- pag. 3-a) imJ JU.3 w ! u./ w u Folosirea judicioasă a creditelor acordate
de stat — cale sigură
pentru dezvoltarea creşterii animalelor
Cel Intre ei: „Uite cit e 'de mich'. Gospodăriile agricole colective din ra ţie efectivul de animale proprietate ob tive. Cumpărările de animale s-au făcut
ionul Sebeş au obţinut in anul trecut ştească la care să ajungă pînă la finele de către comisii ale gospodăriilor colec
însemnate succese în ceea ce priveşti anului trecut. Pentru o planificare cit tive alcătuite din oameni pricepuţi în
sporirea efectivelor de animale. Faţă mai judicioasă s-au studiat amănunţit creşterea animalelor şi medicii veteri
de numai 2.78G bovine clin care I.7G2 posibilităţile existente în fiecare gospo nari de circumscripţii care, cu acest
vaci şi jiininci, 11.600 oi şi 735 capete dărie, calcuiîndu-se de către cadre bine prilej, au executat şi probele rcvela-
porcine proprietate obştească a colecti pregătite măsura în care poate fi spo lorii peniru tuberculoză şi bruceloză. In
viştilor Ia începutul anului 1061, efec rit efectivul dc animale prin obţinc- felul accsla animalele procurate de gos
tivul de animale a ajuns să numere podării sînt sănătoase, şi’ întrunesc toa
la 30 decembrie a aceluiaşi an : 6.063 Gonvorbirc cu iov. MIRGEA BIRIŞ, te calităţile cerute pentru producţie şi
capete bovine din care 3.464 vaci şi ju- preşedintele Comitetului .cxecutţv al reproducţie.
nitici, 1.105 viţele, 14.065 ovine şi 3.473
capele porcine. Sfatului popular raional Sebeş Orientarea noasiră a fost ca majorita
tea cumpărărilor să iie efectuate de că
Pentru a cunoaşte factorii care au im rea întregului tineret apt pentru repro tre toate gospodăriile in primele două.
ducţie, prin cumpărări de animale din trimestre, aceasta în scopul unei efi
fluenţat această creştere a numărului de creditele acordate de stat şi din fondu cienţa economice cit mai mari. Indica
animate, ne-am adresat tovarăşului Mir- rile proprii Apoi, Comitetul executiv al
cea Biriş. preşedintele comitetului exe sfatului pţ puiar raional a repartizat ţiile date de căire Comitetul raional de
cutiv , ai stalului popular raional, cu creditele acordate de stat tuturor gos partid şi comitetul executiv au fost res
citeva întrebări. Iată întrebările şi răs podăriilor obiective. Acestea au însumat pectate. cu multă strictele de către
punsurile primite : în anul tre .ut 5.997.000 lei. aproape toate gospodăriile colective.
Aşa se face că faţă de 806 capete vaci
ÎNTREBARE: Garc au fost măsuri Pentru ca gospodăriile colective să-şi şi viţele, cit a fost planificat să se cum
le luate şi ce metode s-an folosit in procure mimai animale de mare produc pere în primele două trimestre, în
gospodăriile cofedive din raionul Sebeş tivitate ş | sănătoase, prin medicii .şi această perioadă au fost cumpărate
pentru sporirea continuă a şepielului ? tehnicieni zooveterinari din raion s-au 1.173 capete vaci şi viţele. Drept re
identificat toate vacile de la ţăranii mun zultat. producţia de lapte pe cap de
RĂSPUNS : Gel de-al .lll-lea Congres citori carţe şi-au manifestat dorinţa să vacă furajată în unele G.A.C. ca acelea
al partidului a pus în faţa unităţilor le vindă/'gospodăriilor colective. Exem
socialiste din agricultură sarcini spo plarei^ identificate au fost supuse Ia din Presaca, Cut, Gărpiniş etc. care
rite privind dezvoltarea creşterii anima control prin sondaj şi numai după ce
lelor. Peniru înfăptuirea acestor sarcini, s-a cohstatat că ele corespund din punct şi-au procurat din timp animalele, s-a
Comitetul raional de partid şi Comitetul dc vedere calitativ au fost recomanda
executiv al stalului popular raional te sprei cumpărare gospodăriilor colec ridicat la 2.000-2,258 lilri. _
Sebeş au luat din vreme unele măsuri
eficiente. In primul rînd, gospodăriile La depăşirea planului de cumpărări
agricole colective au fost îndrumate să
prevadă concret în planurile de produc V. PÎŢ AN
(Continuare In pag. 3-a)