Page 1 - 1962-04

T n u n ro v « '
I Anul XIV. Nr. 2269
e&BmmmmommsaiiiassBBxmmBSBmmamBmBaaaaBmaumsmmmBBmvmmmmummBmmtauana omtPimxi5!Q!&xx53i&m3SB3s&
Asigurarea bazei furajere —
sarcina de mare răspundere
O dată cu încheierea proce­
sului de colectivizare a agricul­
turii, în gospodăriile agricole
colective din regiunea noastră
s-au creat condiţii deosebit de
prielnice pentru dezvoltarea ce­
lor mai rentabile ramuri de pro­
ducţie. Creşterea animalelor s-a
dovedit una dintre ramurile cele
mai productive, cele mai mari
aducătoare de venituri.
Gospodăria colectivă din Pri-
caz, de pildă, a realizat în anul
trecut de la sectorul zootehnic
un venit de aproape 500.000 Iei.
Venituri mari de la fermele de
animale au obţinut şi colecti­
viştii din Clinic, Bobîlna, Apol-
dul de Sus, în general toate
gospodăriile colective care au
îngrijit şi furajat bine anima­
lele.
O condiţie esenţială pentru
dezvoltarea efectivelor de ani­
male şi pentru sporirea produc­
tivităţii lor este asigurarea de
către fiecare unitate agricolă
socialistă a unei puternice baze
furajere formată din nutreţuri
îndestulătoare, consistente şi
variate pentru toate speciile de
animale. Lipsa unei alimentaţii
complete care să conţină toate
substanţele nutritive necesare,
atît stării de întreţinere cit şi
celei ele producţie sau îngră-
şare a animalelor, s-a făcut sim­
ţită în anul trecut în multe gos­
podării agi'icole colective clin re­ La o producţie de 40.000 kg.
giunea noastră. Bunăoară, gos­
podăriile agricole colective clin
Biscavia, Şibot, Şoimuş, Bretea
Pomină, Birsău şi altele s-au
mulţumit să asigure pentru ani­
male cantităţi cîe furaje neeo-
respunzătoarc nevoilor şi sărace
•'ti substanţe nutritive. Drept re­
zultat in aceste unităţi s-au ob­
ţinut producţii de lapte sub
1.500 litri pe cap de vacă fur
î-ajată. Consiliile dp conducere
ale acestor unităţi caută sa jus­
tifice lipsa de interes pentru
asigurarea furajelor, prin fap­
tul că anul trecut a fost un an
oarecum vitreg pentru agricul­
tură şi nu s-au putut produce
furaje. La prima vedere arn pu­
tea considera justificată acea­
stă afirmaţie dacă nu ar exista
în regiune gospodării agricole
colective ca cele din Spini, Brîz-
nic, Oiejdea. Sebeş, Reciu şi
altele care, lucrînd în aceleaşi
condiţii de secetă., au procurat
pentru animale hrană îndestu­
lătoare pînă la începerea 'păşu-
natului.
Faptul că gospodăriile agrico­
le colective din Şibot Balomir
sau Şoimuş sint deficitare în
furaje, fiind obligate în momen­
tul de faţă să le cumpere scump
şi să le aducă de la distanţe
mari, ridicind astfel preţul de
cost al laptelui, se explică şi
prin aceea că ele nu au fost
în suficientă măsură îndrumate
către organele dc partid şi
de sfaturilor populare să-şi
stringă cit mai multe furaje şi
f însilozeze cantităţi mai mari.
Cu toate că porumbul siloz
s-a dovedit an de an a fi fu­
rajul dc bază, in multe unităţi
agricole socialiste crescătoare
de animale, acestei plante de
nutreţ nu i s-a dat şi încă nu
i se dă suficientă atenţie, in
anul trecut porumbul destinat’
însilozârii nu a fost prăşit de
cîte ori a fost nevoie. Datorită
acestui fapt ştiuleţii nu s-au
format îndeajuns, producţia a
fost mică, iar valoarea sa nutri­
tivă a fost considerabil redusă.
Din constatările făcute reiese
că nici in acest an porumbului
siloz nu i se acordă importanţa
cuvenită. Pentru efectivul de
nimale pe oare-l vor deţine
gospodăriile agricole colective,
cele 6.000 ha. ce se vor cultiva
cu porumb siloz nu vor putea
satisface necesarul de nutreţ
suculent. Producţia de 30.000 kg.
roasă verde Ia hectar indicată
de către secţia agricolă regio­
nală a se obţine în fiecare gos­
podărie colectivă este de ase­
menea mică. Spunem acest lu­
cru deoarece hibrizii de porumb
care se vor cultiva sint deose­
bit de productivi, iar experienţa
gospodăriilor colective cultiva­
toare rde porumb pentru siloz,
printre oare putem aminti pe
Duminică 1 aprilie 1962
cea din satul Aurel Vlaicu, care
a realizat peste 50.000 kg. po­
rumb siloz Ia ha., ne dovedeşte
că în regiunea noastră sînt con­
diţii să se poată obţine în me­
die cel puţin 40.000 kg. masă
verde la hectar.
Porumbul siloz este furajul
cel mai bun pentru perioada de
stabulaţie. Ei stimulează pofta
de mineare, asigură o bună di­
gestie, îmbogăţeşte raţia ali­
mentară în proteine, hidrocarbo­
nate, săruri minerale şi vitami­
ne. Menţine constantă produc­
ţia animalelor în perioada de
stabulaţie, iar vara, cînd este
secetă, înlocuieşte cu succes
iarba verde. Porumbul siloz se
dovedeşte a fi cu mult supe­
rior celorlalte plante furajere.
masă verde porumb siloz la hec­
tar se obţin 3.000 unităţi nu­
tritive faţă de numai 4.200 uni­
tăţi nutritive cit rezultă dintr-o
producţie de 30.000 kg. sfeclă
la ha. In ceea ce priveşte con­
ţinutul de unităţi nutritive, po­
rumbul siloz s-a dovedit supe­
rior ovăzului şi orzului. Faţă
de aceste două culturi el pro­
duce la ha. cu peste 6.000 uni­
tăţi nutritive mai mult.
'Alături de porumbul însilozat,
care asigură nutreţul suculent
în timpul iernii, păşunile şi ti­
netele naturale constituie surse
importante de producere a nu­
treţurilor pentru animale. Pe
păşunile naturale se produce
cea mai mare cantitate de iar­
bă verde necesară animalelor,
începind cam ’din luna aprilie
plnă în octombrie. Jar fineţele
naturaIe asigu?ă|^-' 'can11¦
tate din finul necesar în timpul
iernii. In i-eşiuue!F'™astră pă­
şunile şll^pfeţele ocupă o su­
prafaţă de 58*i la sută din tere-
nul agricol. S-aa.’ părea că o ast­
fel dc suprafaţă asigură şi chiar
prisoseşte animalelor. Realitatea
este însă alta. Din lipsa de pre­
ocupare de care au dat dovadă
unele organe de partid şi sfa­
turi populare, cit şi multe con­
silii de conducere ale G. A. C.,
păşunile şi fineţele nu produc
deeît o cantitate mică de fura­
je. Un exemplu semnificativ în
această privinţă îl oferă păşu­
nea gospodăriei agricole colec­
tive din Turdaş care, neîiind
curăţată, supraînsămînţată şi
îngrăşată, iar păşunatul făcin-
ciu-sc neraţional, în anul tre­
cut ea nu a produs deeit 5.00C
kg, masă verde la hectar. La
fel de slab productive se pre­
zintă şi păşunile din Zam, Po-
jega, raionul Ilia şi multe al-
(Continuare in- pag. 3-a)
Cel
m o i E F M I V W T'Ö'ÄTE TAWfZZ, UWÎŢI-VA !
(pag. 2-a)
» Noul comitet sa desfăşoare o
tnufică mai susţinută
(pag. 3-a)
o In întîmpinarca Congresului
mondial pentru dezarmare generată
si pace
o Bazele militare trebuie lichidate!
(pag. 4-a)
Sint multe muncitoare
la fabrica ăe tricotaje
4 pagini 20 bani „Sebeşul“ din sebeş care
lună de lună depăşesc pla­
nul de producţie, ăind in
acelaşi tim p produse de
bună calitate.
IN FOTO: Paraschiva
Lupu munceşte la o ma­
şină circulară de tricotat
ciorapi. Ea îşi depăşeşte
lunar planul cu circa 40
la sută, iar planul produ­
selor de calitatea l-a cu
ICO la sută.
Ş T I R I L E ZILE
/¦-*/—•i—1 r**1
U tila je
m oderne
Noi mago azine *!
Pe curind, în ca-
in cuisul zilei de 29 martie, în Gura- urul secţiei a IV ^ agricole din această parte a ţării. Un
barza, au fost deschise un magazin alimen­ mecanică a atelie­ } ait depozit se află în construcţie la
relor R.M.R. Slme- 'j
tar, unul textil şi o măcelărie. ria a fost montat
un nou strung peh- 3 dujeni. Braşov, Călăraşi, Gîlnic, Craio­
Noile magazine, frumos amenajate, asi­ tru strunjlrea fu 3 Relrolului şi Chimiei, cit şi cele ale
selor. Noul strung, 3 va, Deva, Sînnicolau Marc, Tg. Mureş
gură o deservire optimă a cetăţenilor, in de o construcţie
im'dorvă, asigură j voare şi s-au mecanizat operaţiunile
Teiul acesta, condiţiile de aprovizionare ale un randament cu 3
00 ia sură mai ma- ^ (Agcrpres)
re faţă dc utilajul Ţ
oamenilor muncii de la E. M. Barza, Ate­ vechi existent aici. 3
lierele . centrale şi 8. G. NELUŢU 3 TKTüh«5i i i r ti. « iic e e s s il
se îmbunătăţesc simţitor. corespondent
-j.
Şi la Orăştie s-a deschis ele curind un c a m p a n ie i a g rlc © Ie d e p r im ă v a r a
modern magazin de încălţăminte. Magazi­
nul este înzestrat cu mobilier nou şi cu un
personal calificat.
A u în ch eiat pregă&in’fe
Colectiviştii din satul Apol-
dul de Jos' s-au pregătit temei­
nic pentru această campanie. Ei
In exenrsie Farmacii frunfaşe au asigurai; din vreme săminţa
necesară pentru ceie 283 ha. ce
Zilele trecute, un vor îi cultivate cu porumb pen­
grup de elevi din tru boabe, 70 ha. cu porumb fu ­
clasele a Vil-a şi De curind, in cadrul oficiului, fannaceu rajer, 25 ha. cu floarea-soarelui,
a Xf-a a Şcolii tic regional a avut loc o şedinţă de ana- 20 ha. cu tutun, 20 ha. cu sfeclă
lisă a activităţii desfăşurate de farmaciile ^ furajeră, 14 ha. cu legume, 24
din regiunea Hunedoara. Cu acest prilej, 1 ha. cu ovăz şi 40 ha. cu cartofi.
-j In afară de aceasta, terenul este
bine pregătit şi îngrăşat cu gu­
medii din Gugir au datorită rezultatelor bune obţinute în ac- ]
noi de grajd. Atenţia cuvenită
făcut o excursie !a tivitatea sa. farmaciei nr. 3 din oraşul 3 s-a acordat şi pregătirii răsad­
niţelor. Au fost pregătiţi 284
Hunedoara! unde an Hunedoara i-a -fost acordat drapelul de ^ au fost îngrăşate cu 35.000 1.
vizitat Combinatul ,,Farmacie fruntaşă pc re g iu n e R e z u lta te -j m.p. răsadniţe în care o mare
siderurgic şi Ora­ bune au obţinut şi farmaciile nr. 9 Călnn parce din răsaduri au răsărit.
şul Muncitoresc. Gu şi nr. 47 Petroşani.
acest prilej, ei s-au Avînd o mare suprafaţă de te.
intilnit cu Eroul VALER RUSU
farmacist
Muncii Socialiste Adăposfnrf pentru animale
Ştefdn Tripşa, care
Colectiviştii din Cli­
Rină acum ei au procu­
a explicat elevilor nic, vor construi in rat 30 m.c. cherestea dc
procesul tehnologic acest an un grajd cu o diverse esenţe, 20 m.c.
penlru obţinerea o- capacitate de 100 capete cherestea de răşinoase, ţj
ţelului.i vite mari, o maternitate '0 m.c. lemn pentru con-
pentru 50 scroafe şi vor strucţii rurale şi 70 m. ţj
G. GEORGL5CU prelungi saivanul ,pentru cubi piatră de construcţii ]
profesor a adăposti cu 500 de oi ..i-au săpat fundaţia pen- ]
mai mult. tril maternitate. 3
imJ JU.3 w ! u./ w u Folosirea judicioasă a creditelor acordate
de stat — cale sigură
pentru dezvoltarea creşterii animalelor
Intre ei: „Uite cit e 'de mich'. Gospodăriile agricole colective din ra­
ionul Sebeş au obţinut in anul trecut
însemnate succese în ceea ce priveşti
sporirea efectivelor de animale. Faţă
de numai 2.78G bovine clin care I.7G2
vaci şi jiininci, 11.600 oi şi 735 capete
porcine proprietate obştească a colecti­
viştilor Ia începutul anului 1061, efec­
tivul de animale a ajuns să numere
la 30 decembrie a aceluiaşi an : 6.063
capete bovine din care 3.464 vaci şi ju-
nitici, 1.105 viţele, 14.065 ovine şi 3.473
capele porcine.
Pentru a cunoaşte factorii care au im
fluenţat această creştere a numărului de
animate, ne-am adresat tovarăşului Mir-
cea Biriş. preşedintele comitetului exe­
cutiv , ai stalului popular raional, cu
citeva întrebări. Iată întrebările şi răs­
punsurile primite :
ÎNTREBARE: Garc au fost măsuri­
le luate şi ce metode s-an folosit in
gospodăriile cofedive din raionul Sebeş
pentru sporirea continuă a şepielului ?
RĂSPUNS : Gel de-al .lll-lea Congres
al partidului a pus în faţa unităţilor
socialiste din agricultură sarcini spo­
rite privind dezvoltarea creşterii anima­
lelor. Peniru înfăptuirea acestor sarcini,
Comitetul raional de partid şi Comitetul
executiv al stalului popular raional
Sebeş au luat din vreme unele măsuri
eficiente. In primul rînd, gospodăriile
agricole colective au fost îndrumate să
prevadă concret în planurile de produc­
§ i* 8 0 â z ilô
D upă o lunăoooooooooooooo oooo&ooooooo
c>
o
o In fiecare dimineaţă, cinci nizată şi nu folosea raţional g
o intră pe poarta exploatării timpul Deci, vinci era a şe- g
0 Petrila, inginerul Mircea Fe- fului de brigadă. ooX
L lea încerca un sentiment de Aşa se face că intr-una. din
g vinovăţie. Cinci ajungea la bi- zilele lui februarie, minerul
<> rou primul lucru pe care-l losif Moldcvan, din brigada L
S făcea era să se intereseze de pregătire a lui 'Adalbert o
g cum merg lucrările de la 'Kibedy, din acelaşi sector, a o
g pregătirea stratului 6 est. Aici fost invitat, împreună cu şe- S
$ se afla cel mai. slab punct ful său, la conducerea sec- %
g clin activitatea sectorului, Şi torului. Era dc faţă şi secre- g
0 de fiecare dată răspunsul pe tarul organizaţiei, de partid o
x, care i-l dădeau maiştri m i­ Gheorghc Cenaru. o
to neri răsuna ca o ofensă la -- Avem un proiect cu dum- %
oo adresa colectivului şi chiar a neă'tale tovarăşe Moidovan, ^
lui personal.
a intrat in discuţie secreta- g
o — Slab tovarăşe inginer... rul. . ' S
o — lară-şi slab ? ! îmi. scot —; Să-l auzim, tovarăşe Ce­
o peri albi cu lucrarea asta. se naru, •
o apropie termenul pentru in-
— Am ho/ărit, împreună cu
Ltrarea stratului in exploata- conducerea, sectorului, să te
g re şi n-avem nici un abataj facem şep de brigadă. Eşti
o deschis. doar miner vechi şi cu expe­
8 — - Vechea poveste cu bri- rienţă la lucrările de pregă­
X gada lui Haiduci losif, tova- tire. Primeşti ?
0 răşc inginer... Nu face nici o — Nu- se poate să nu-ţl
L treabă... ajuţi sectorul — i sc adresă,
şeful de sector. Dacă pri­
L — Aşa nu sc mai- poate meşti. înseamnă că rezolvăm
to continua. Trebuie să facem problema ridicării tuturor bri- o
g ceva cu ea, a hotărit intr-o găsitor la nivelul celor frun- 8
o bună zi inginerul. taşe. g
O
o Au urmat apoi zile de — înţeleg, este vorba de g
ţ frămîntări pentru conduce-
brigada lui Haiduci... g
X rea sectorului. Concluzia la — întocmai. înţelegem, Mol- o
§ care s-a ajuns a fost că bri- dovan baci. cu-ţi vine greu o
g gada, cu tot sprijinul tehni- să pleci dintr-o brigadă frun- g
o co-material care i s-a acor- BĂLAN g
o dat, nu-şi realiza planul pen- x
— ---------------------------------------------—
L tru că munca era slab orga- (Continuare in pag. 3-a) g
o
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 3 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o c o oo
In vederea aprovizionării unităţilor agricole
socialiste cu combustibil si lubriiianii
In întreaga ţară au fost luate măsuri de încărcare şi distribuire a combus­
în vederea aprovizionării unităţilor a- tibilului.
gricole socialiste cu combustibilul şi
lubrifiant» necesari campaniei agricole Depozite de produse petroliere sc
de primăvară. In acest scop la Cerna­ afiâ a,cum aproape în toate raioanele
vodă şi Leliliu au fost construite şi şi centrele agricole din Iară. Rentai o
date în folosinţă noi depozite moderne mai bună servire a unităţilor agricole
de unde se vor aproviziona unităţile socialiste cu combustibil, parcul dc
autocisterne a fost mărit în cursul aces­
tui trimestru cu 30 dc noi maşini.
Tg. Cărbuneşti regiunea Oltenia. La 20
de depozite printre care cete clin Bur- In prezent depozitele din întreaga
ţară ce aparţin Ministerului Industriei
unităţilor agricole socialiste sint apro­
şi Slatina au fost instalate noi rezer­ vizionate la întreaga lor capacitaic cu
combustibilul necesar.
ren cu aciditate ridicată, colecti­ pregătite răsadniţele pentru 35
viştii au procurat pentru corec­ ha. ce vor fi plantate cu tutun,
tarea ei 33 tone amendamente legume şi zarzavaturi. Pentru
calcaroase. vie au fost procuraţi 10.000 bu­
căţi araci.
La gospodăria coiecîivă
Asigură o recoifă bogaiă
din Cîirsic
Şi tînăra gospodărie colectivă
In scopul obţinerii unor recol­ din satul Deal, raionul Sebeş, es­
te bogate, colectiviştii din Cli­ te gata pregătită pentru începe­
nic s-au pregătit aşa cum se ce­ rea însămînţărilor. Conştienţi că
re unul bun gospodar. Ei au se­ numai prin folosirea seminţelor
lecţionat 5.000 kg. ovăz pentru de mare productivitate vor’ pu­
săminţa, au ales săminţa de po­ tea obţine recolte sporite, colec­
rumb necesară insămînţani ce­ tiviştii au schimbat la baza do
lor 200 ha. planificate, şi-au recepţie 800 kg. grîu de primă­
procurat 50 tone îngrăşăminte vară, 1.600 kg. orz si 600 kg.
chimice, iar fineţele şi păşunile ovăz. De asemenea, au ales 4.800
kg. porumb şi 26.000 kg. cartofi
urină diluata. De asemenea, sînt pentru sămînţă.
fişr A is ja
öyiNEjliig
ţie efectivul de animale proprietate ob­ tive. Cumpărările de animale s-au făcut
ştească la care să ajungă pînă la finele de către comisii ale gospodăriilor colec­
anului trecut. Pentru o planificare cit tive alcătuite din oameni pricepuţi în
mai judicioasă s-au studiat amănunţit creşterea animalelor şi medicii veteri­
posibilităţile existente în fiecare gospo­ nari de circumscripţii care, cu acest
dărie, calcuiîndu-se de către cadre bine prilej, au executat şi probele rcvela-
pregătite măsura în care poate fi spo­ lorii peniru tuberculoză şi bruceloză. In
rit efectivul dc animale prin obţinc- felul accsla animalele procurate de gos­
podării sînt sănătoase, şi’ întrunesc toa­
Gonvorbirc cu iov. MIRGEA BIRIŞ, te calităţile cerute pentru producţie şi
preşedintele Comitetului .cxecutţv al reproducţie.
Sfatului popular raional Sebeş Orientarea noasiră a fost ca majorita­
tea cumpărărilor să iie efectuate de că­
rea întregului tineret apt pentru repro­ tre toate gospodăriile in primele două.
ducţie, prin cumpărări de animale din trimestre, aceasta în scopul unei efi­
creditele acordate de stat şi din fondu­ cienţa economice cit mai mari. Indica­
rile proprii Apoi, Comitetul executiv al
sfatului pţ puiar raional a repartizat ţiile date de căire Comitetul raional de
creditele acordate de stat tuturor gos­ partid şi comitetul executiv au fost res­
podăriilor obiective. Acestea au însumat pectate. cu multă strictele de către
în anul tre .ut 5.997.000 lei. aproape toate gospodăriile colective.
Aşa se face că faţă de 806 capete vaci
Pentru ca gospodăriile colective să-şi şi viţele, cit a fost planificat să se cum­
procure mimai animale de mare produc­ pere în primele două trimestre, în
tivitate ş | sănătoase, prin medicii .şi această perioadă au fost cumpărate
tehnicieni zooveterinari din raion s-au 1.173 capete vaci şi viţele. Drept re­
identificat toate vacile de la ţăranii mun­ zultat. producţia de lapte pe cap de
citori carţe şi-au manifestat dorinţa să vacă furajată în unele G.A.C. ca acelea
le vindă/'gospodăriilor colective. Exem­
plarei^ identificate au fost supuse Ia din Presaca, Cut, Gărpiniş etc. care
control prin sondaj şi numai după ce
s-a cohstatat că ele corespund din punct şi-au procurat din timp animalele, s-a
dc vedere calitativ au fost recomanda­
te sprei cumpărare gospodăriilor colec­ ridicat la 2.000-2,258 lilri. _
La depăşirea planului de cumpărări
V. PÎŢ AN
(Continuare In pag. 3-a)