Page 100 - 1962-04

P R O L t f A M tiW T?)ATZ TATUIE. mt i Ţl - VĂ!

Lucrările sesiunii extraordinare

a Marii Adunări Naţionale Zilnic, în cadrul brigăzilor de cimp ale gospodăriei colective din Romos, în orele dc
prînz se fac citiri ale presei în colectiv, organizate de conducerea căminului cultural.
Duminică dimineaţa, in prezenţa celor peste 11.000 de parti­ Cuvîntul tovarăşului
cipanţi în marea sală a Pavilionului Expoziţiei Economiei Nicolae Ceauşescu in fotografia de faţă, directorul căminului cultural citind colectiviştilor din brigada de
cimp nr. 1, din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu privire la încheierea colec­

tivizării şi reorganizarea conducerii agriculturii.

naţionale din Bucureşti, au continuat lucrările sesiunii extra­ Tovarăşi, marxist-leninistă şi aplicind-o în
mod creator la condiţiile con­
ordinare a Marii Adunări Naţionale a R.P. Romîne. In aceste zile de primăvară, crete ale ţării noastre, partidul
cind parcă şi natura este în săr­ a elaborat linia sa politică, for­
La discuţia generală asupra celor două puncte de pe or­ bătoare, privirile întregului po­ mele de organizare şi metodele
por romîn sînt aţintite spre ca­ de muncă, corespunzătoare sar­
dinea de zi a sesiunii, Raportul eu privire la încheierea colec­ pitala patriei noastre, unde se cinilor fiecărei etape de dezvol­
desfăşoară lucrările sesiunii ex- tare.
tivizării şi reorganizarea conducerii agriculturii, prezentat de traordinare a Marii Adunări Na­
ţionale consacrate încheierii co­ Trebuie subliniată importanţa
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi proiectul de lege cu pri­ lectivizării agriculturii. deosebită pe care a avut-o isto­
rica Plenară a C.C. al P.M.R. din
vire la înfiinţarea Consiliului Superior al Agriculturii şi a In raportul prezentat sesiunii 3-5 martie 1949. Raportul tova­ Cu cinci zile Zaharie, Ioan Cişlaru şi Chiri- lă. In secţia lăcătuşerie II au
de tovarăşul Gheorghiu-Dej se răşului Gheorghiu-Dej la aceas­ ţă Enache. fost introduse în fabricaţie noi
consiliilor agricole regionale şi raionale — au luat cuvîntul: face un cuprinzător bilanţ al tă plenară a făcut o analiză şti­ mai devreme sortimente: scaune şi mese pen­
strălucitelor victorii de însem­ inţifică, marxist-leninistă, a I. CIUR tru grădinile de vară.
Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. nătate istorică obţinute de po­ transformărilor revoluţionare Brigada de mineri condusă de
porul romin pe drumul con­ care au avut loc în ţara noastră comunistul Emilian Bălan de la corespondent Rezultate asemănătoare s-au
al P.M.R.t deputatul Gheorghe Necula, prim-secretar al. Comi­ struirii depline a socialismului şi a trasat drumul pentru tran­ E. M. Teliuc este una dintre obţinut şi in secţiile poligrafie,
in patria noastră. Raportul face sformarea socialistă a satelor. fruntaşele întrecerii socialiste La staţia C.F.R. turnătorie, împletit sirmă şi
tetului regional Bucureşti al P.M.R., deputatul acad. Gheor­ o analiză profundă, marxist- din această întreprindere. Ea altele. Muncitori ca Gheorghe
leninistă a condiţiilor în care s-a Iată cum se definea în raport şi-a propus să întîmpine ziua Simeria Ştef, Petru Tripşa, Teodor An-
ghe Călinescu, deputatul iosif Uglar, prim-secretar al Comi­ politica partidului la sate : de 1 Mai cu realizări cit mai ghel, Ioana Javlă şi mulţi al­
desfăşurat munca pentru con­ frumoase. De aceea, în ultimul Cu eforturi sporite lucrează ţii şi-au depăşit cu mult sarci­
tetului regional Maramureş al P.M.R., Alexandru Drăghici, struirea socialismului la sate, „Partidul Muncitoresc Romîn timp, şi-a organizat mai bine şi ceferiştii de la staţia C.F.R. nile de plan.
relevă succesele însemnate obţi­ îşi pune ca sarcină să ducă o munca şi a lucrat cu eforturi Simeria. Realizările pe care le
fi membru al Biroului Politic al c.C . ai P.M.R., vicepreşedinte nute în dezvoltarea agricultu­ astfel de politică la sate, să apli­ sporite. Drept urmare, a reuşit obţin sînt din ce in ce mai fru­ P. C IUHAT
rii şi trasează sarcinile pentru ce astfel de măsuri practice, in­ să realizeze planul lunii aprilie moase. In zilele de 23, 24 şi 25
fi consolidarea realizărilor dobîn- cit să apere ţărănimea munci­ cu 5 zile mal devreme. aprilie bunăoară, tura condusă corespondent
dite, creşterea continuă a pro­ toare de ruinarea sălbatică şi de de Ioan Moraru II şi-a depăşit
fi al Consiliului de Miniştri, deputatul Ene Ţurcanu, prim-se­ ducţiei agricole, îmbunătăţirea exploatarea barbară din partea Brigada comunistului Emilian planul cu 7,95 la sută. Tura con­ Programe ale
conducerii agriculturii, asigura­ chiaburilor şi a cămătarilor de Bălan întîmpină astfel ziua de dusă de Cornel Munteanu, Ia
fi cretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., acad. Tudor rea cu cadre necesare de spe­ tot soiul, pregătind treptat con­ 1 Mai aşa cum se cuvine ! toate trenurile in circulaţie, n-a brigăzilor artistice
fi cialişti, pentru întărirea econo- diţiile în vederea trecerii ţărăni­ înregistrat nici un minut lntîr-
mico-organizatorică a gospodă­ mii la socialism. N. PREDA ziere. In acelaşi timp. ea a re­ In cinstea zilei de 1 Mai, !ă
fi Arghezi, preşedintele de onoare al Uniunii Scriitorilor, depu­ riilor agricole colective. dus simţitor timpul de staţio­ clubul muncitoresc al sindicate­
fi In acest scop, partidul va cău­ corespondent nare.
fi tatul Ştefan Boboş, preşedintele Sfatului popular al regiunii In anii care au trecut de la ta : lor din Cugir a avut loc un con­
eliberarea de sub jugul fascist, Cărbune peste plan E. CREŢU curs al brigăzilor artistice do
6 Bacău, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al ţara noastră a parcurs o întrea­ să limiteze chiaburimea şi să agitaţie de la U.M.C.
gă epocă istorică ; a fost lichi­ pregătească condiţiile desfiinţă­ La mina Petrila în prezent, corespondent
e dată pentru totdeauna exploata­ rii treptate a exploatării omu­ se desfăşoară o însufleţită în­ In programele prezentate au
fi C.C. al P.M.R. rea omului de către om, au tri­ lui de către om Ia sate : trecere socialistă între brigăzi Prin buna organizare fost popularizate succesele ob­
fi umfat pe deplin relaţiile de pro­ şi sectoare. In primele două de­ ţinute în întrecerea socialistă
fi Lucrările sesiunii continuă. ducţie socialiste în economia să interzică vînzarea, cumpă­ cade ale acestei luni au fost a muncii in cinstea zilei de 1 Mai. Bri­
naţională. rarea şi arendarea pămintului extrase peste plan mai mult de găzile artistice de agitaţie au
fi (Agerpres). spre a feri ţărănimea săvacă şi 2.200 tone cărbune. Conţinutul de Pentru colectivul întreprinde­ mai prezentat in aceste zile nu­
ţ Ca urmare a politicii partidu­ mijlocaşă de primejdia de a rii de industrie locală din meroase programe în sălile de
pierde pămîntul ; cenuşă în cărbunele livrat pre- Alba Iulia, întîmpinarea zi­ cultură din secţiile uzinei şi la
C u v în tu l tovarăşului lui de industrializare socialistă a paraţiei a ; fost redus cu 5 ţş lei de 1 Mai a însemnat staţiile de radioficare.
Emil Bodnăraş ţarii, în anii regimului demo­ să dezvolte toate modurile de sută faţă de plan. mobilizarea . ’ tuturor efortu­
crat-popular, au fost create noi cooperaţie în agricultură ; rilor la depăşirea sarcinilor de Spectatorii prezenţi au apre­
Tovarăşi deputaţi, tovarăşi in­ tornicit ca bază de neclintit a ramuri industriale, s-a dezvol­ Dintre sectoare, cele mai plan. Datorită unei mai bune
vitaţi, orânduirii socialiste in toate ra­ tat puternic industria grea cu să contribuie la mecanizarea bune realizări le-au Înregistrat organizări a muncii s-a reuşit ciat în med deosebit spectacole­
murile economiei naţionale. pivotul ei — industria construc­ şi electrificarea tot mai largă a sectoarele II şi III. Echipe frun­ ca planul lunii aprilie să fie le brigăzilor artistice de agita­
Marea Adunare Naţională a toare de maşini. gospodăriei agricole cu ajutorul taşe sînt cele conduse ’de Petrii depăşit la multe secţii. Astfel, ţie, cărora li s-au decernat di­
Republicii Populare Roraine în­ Aceasta reprezintă o mare S.M.T. şi a mijloacelor proprii Roibu, Gheorghe Firoiu. Vasile secţia tîmplărie I a produs pes­ plome şi premii în cărţi.
trunită în sesiune extraordinara, victorie a partidului nostru, a Se schimbă văzind cu ochii în­ ale cooperativelor ; te plan trei garnituri de mobi­
dezbate rezultatele şi sarcinile clasei muncitoare, a ţărănimii făţişarea patriei. Pe harta ţării C. CONSTANTIN
izvorîte din încheierea procesu­ muncitoare, a întregului nostru să dea lin larg ajutor finan­ r :i!ll!!l||l!IIR -= ^
lui de colectivizare a agricultu­ popor. . au apărut uzine şi fabrici noi, ciar cooperativelor, prin credite corespondent
rii, una din cele mai însemnate înzestrate cu maşini şi utilaj ieftine şi ajutor ţărănimii mun­
realizări obţinute de poporul Pentru a ajunge la această modern, care asigură creşterea citoare. In numeroase gospodării colective
nostru sub conducerea încercată victorie, partidul nostru s-a că­ continuă a producţiei industria­ s-a terminat însăminţarea porumbului
a Partidului Muncitoresc Romîn. lăuzit neabătut de învăţătura le, dezvoltarea armonioasă a în­ Dezvoltarea gospodăriilor a-
marxist-leninistă. el a păzit ca tregii economii naţionale. C In cinstea zilei de 1 Mai şl a sesiunii extraordinare a Ma- } lira r i t m s t a s p M t a ^
La baza dezbaterilor Marii lumina ochilor şi a întărit zi de gricole colective, extinderea nu­
Adunări Naţionale stă raportul zi alianţa dintre clasa munci­ O mare amnloare au luat con­ t- rii 'Adunări Naţionale, colectiviştii şi-au intensificat efor t u-) Pe întreg cuprinsul regiunii,
prezentat de primul secretar al toare şi ţărănimea muncitoare, strucţiile de locuinţe şi de aşe­ mărului lor nu va putea şi nu ritmul lucrărilor agricole din
Comitetului Central al Partidu­ principiu conducător in întrea­ j rile şi. au obţinut succese remarcabile la insămînţarea po- ^ actuala campanie s-a intensifi­
lui Muncitoresc Romîn, pre­ ga sa activitate. zăminte social-culturale, care trebuie să aibă loc d ecît: cat mult in ultimele zile. Drept
şedintele Consiliului de Stat al fac ca oraşele noastre să fie tot ( nimbului. Redăm mai jos citeva aspecte. -j rezultat, semănatul porumbului
Republicii Populare Romîne, to­ Partidul nostru a arătat lim­ mai frumoase şi să asigure con­ pe măsura creşterii industriei este acum terminat sau avan­
varăşul Gheorghiu-Dej. pede că drumul spre o viaţă de diţii de viaţă din ce în ce mai ____________ Muncind cu In gospodării­ sat în multe unităţi agricole.
bunăstare, cultură şi civilizaţie bune pentru oamenii muncii. socialiste, capabilă să înzestre­ 1 deosebită insu- Există insă şi unele rămineri
încheierea colectivizării agri­ a milioanelor de ţărani săraci şi ORASTIE le agricole co- in urmă (mai ales la G.A.S.),
culturii, eveniment de covîrşi- mijlocaşi şi a familiilor lor nu Urmind cu încredere drumul ze ©gricultUl'â socialistă cu ma­ A L B A fieţire, folosind lective din raio­ înspre lichidarea cărora trebuie
este şi nu poate fi altul decît arătat de partid, peste 3.200.000 ------------- -— !. cu pricepere în­ să-şi îndrepte fără întîrziere
toare însemnătate politică şi eco­ drumul marii agriculturi socia­ familii ţărăneşti s-au unit în pu­ şini agricole perfecţionate : treaga capacitate de lucru a nul Ovăştie se­ atenţia, organele de partid şt
nomică în viaţa poporului nos­ liste, drumul gospodăriilor .co­ ternice gospodării colective : în tractoarelor, maşinilor agricole de stat şi conducerile unităţi­
tru, a lărgit cadrul acestei se­ lective. locul gospodăriilor ţărăneşti pe măsura formării cadrelor şi a atelajelor proprii, alte gos­ mănatul porumbului se apropie lor respective.
siuni a Marii Adunări Naţionale. mici s-au format mari gospodă­ podării agricole colective din
Planul înfăptuirii transformă­ rii colective care dau posibili­ de agronomi, capabili să condu­ raionul Alba au raportat termi­ de sfîrşit. Organizarea bună a Graficul de mai jos ilus­
La dezbateri participă pre­ rii socialiste a satului a fost tra­ tatea folosirii din plin a mijloa­ trează proporţia în care s-a
şedinţii tuturor gospodăriilor sat de istorica plenară a Comi­ celor mecanizate, aplicării ştiin­ că agricultura unei asemenea narea însăminţării porumbului. muncii, folosirea din plin a ma­ realizat semănatul porumbului
agricole colective din ţară, di­ tetului Central al Partidului ţei si agrotehnicii înaintate, asi­
rectorii gospodăriilor agricole de Muncitoresc Romin din martie gură creşterea continuă a pro­ gospodării colective, şi Printre acestea se numără gos­ şinilor, a atelajelor şi a fiecărei —¦ pe raioane şi oraşe (exclu­
1949. ducţiei agricole şi crearea unui
"Stat, reprezentanţii clasei mun­ belşug de produse agroalimen- pe îiaă'sura' creşterii conştiin­ podăriile colective din satele ore bune de lucru in cimp, au siv G.A.S.).
citoare din fabrici, uzine şi şan­ De 1a. această dată, zi de zi, tare.
tiere, reprezentanţii intelectua­ prin muncă stăruitoare, plină de ţei maselor largi ale ţărănimii Stremţ, Miceşti, Ighiel, Bucer- permis colectiviştilor din satele Situaţia însăminţării
lităţii noastre. răbdare, învingind greutăţi, Partidul nostru a considerat porumbului ia 28 aprilie
partidul a mobilizat în jurul transformarea socialistă a agri­ muncitoare asupra superiorită­ dea, Ţelna şi Ighiu, care au în- Şibot, Tărtăria, Sibişel, Foit,
Colectivizarea agriculturii a său masele largi de oameni ai culturii drept una din cele mai
soluţionat una din cele mai gre­ muncii, a creat baza tehnică- importante sarcini ale revoluţiei ţii şi necesităţii gospodăriei sămînţat 840 ha. cu porumb. Bucium şi Orăştioava de Sus, Bo-
le şi mai complexe probleme" ale materială necesară marii pro- socialiste, a cărei rezolvare con­
revoluţiei socialiste. stituie o condiţie obligatorie agricole colective“. ________ - ___ Folosind din bilna şi altele să termine prin­
(Conlinuare in pag. 2-a) pentru victoria deplină a socia­
Proprietatea socialistă asupra lismului. Cei 13 ani care au trecut de la li a r c e~ Tlin tractoarele tre primii însămînţările culturi­
mijloacelor de producţie s-a sta­ Plenară au confirmat pe deplin H A T ;L & ^ S.M.T. ce deser-
Urmind neabătut învăţătura justeţea acestor prevederi. Acest ----------------- L vesc gospodăria lor din campania agricolă de
document de mare importanţă colectivă şi toate atelajele pro­
teoretică şi practică îşi păstrea­ primăvară.
ză şi astăzi întreaga sa valabili­ prii. colectiviştii din Pui au reu­
__________ Zilele acestea
tate. şit să termine printre primii din
ILIA şi în raionul
Viaţa a arătat cit de justă a raionul Haţeg. însămînţatul po­ Uia s-a urgen-

fost orientarea partidului nos­ rumbului pe Întreaga suprafaţă -— ............ - tat însăminţa-
planificată.
tru de a porni de la formele sim­
Mara Maxim, Ionel Birc (bri­
ple de cooperare in producţia
gadieri) şi colectiviştii Mihai
agricolă. întovărăşirile au con­ Matei, Filip Matei, Mivon Biriş

stituit o adevărată şcoală de şi Viorel Ponea se numără prin­ rea culturilor de primăvară. Alba 88%
Colectiviştii din multe sate au Oraşul Deva 88%
educare, de obişnuire a ţărăni­ tre cei care s-au evidenţiat la Orăştie
aceste lucrări. 87, 5%
mii cu munca în comun şi a terminat In întregime însămin-
N. SBUCHEA
uşurat mult trecerea ei în masă ţările, iar in majoritatea gos­
corespondent podăriilor colective, lucrările
spre gospodăriile colective.

Acum ne dăm şi mai bine sea­ sînt avansate. Printre cei care Oraşul Huoedoara 86, 2% j
Sebeş
ma cit de dăunătoare a fost po­ 85% j

ziţia grupului antipartinic care au terminat de însămînţat în­

a sabotat timp de ani de zile treaga suprafaţă se numără co­

constituirea întovărăşirilor agri­ lectiviştii din satele Chimindia, Ilia «»% 1i
11rad
cole şi cit de criminală a fost Cuieş, Şoimuş şi Mintia. H a ţe g 71500;/0jj

acţiunea lor provocatoare faţă Ing. MARIA BOTA j

de ţărănimea muncitoare. în ­ corespondentă 51, 7%

călcarea legalităţii populare, =y'"„ ¦..

arestarea din ordinul lor a mii

de ţărani şi trimiterea lor în ju­ „Gosmos-4“ a aterizai cu succes

decată, au adus mari prejudicii

alianţei cu. ţărănimea munci­

toare, precum şi muncii de coo­ MOSCOVA 29 (Agerpres). ¦ late pe bordul satelitului pentru efectuarea dc
La 29 aprilie, la o comandă dată de pe Pă- cercetări în spaţiul cosmic şi în păturile supe­
perativizare a agriculturii. mînt, satelitul artificial sovietic „Cosmos-4“ a rioare ale atmosferei au funcţionat normal.
aterizat cu succes intr-un loc dinainte stabilit
Demascarea deviatorilor şi de pe teritoriul Uniunii Sovietice. In legătură cu încheierea programului de cer­
In comunicatul TASS în legătură cu aceasta cetări ştiinţifice, la o comandă de pe Pămînt
măsurile luate de partid pentru se spune : satelitul a aterizat cu succes în ziua de 29
aprilie intr-un loc dinainte stabilit de pe teri­
înlăturarea urmărilor politicii Satelitul artificial sovietic „Cosmos-4“, lan­ toriul Uniunii Sovietice. Ca urmare a lansării
satelitului „Cosmos-4" au fost obţinute date
lor au dus la creşterea încrede­ sat la 26 aprilie 1962, s-a aflat pe orbită timp ştiinţifice care în momentul de faţă sînt pre­
lucrate şi studiate.
rii ţărănimii în partid, care s_a de peste trei zile si a străbătut o distanţă de

convins că acţiunea acestor de- aproximativ două milioane kilometri. In tot

viatori era străină şi duşmănoa- cursul zborului, sistemele şi aparatele insta­

să liniei partidului.

Aspect din sala Pavilionului Expoziţiei Economiei Naţionale unde se desfăşoară lu- In toată perioada transfonnă-

crările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Continuare in pag. 2-a)