Page 101 - 1962-04
P. 101
< pig.2 VRU MUL SOC IK U S MU IU I Nr. 2285
35
Cuvîntul tovarăşului Emil Bodnăraş Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu
(Urmare din pag. l-a) toate unităţile şcolare, care sînt Este o sarcină de seamă a (Urmare clin pag. l-a) a avut loc o creştere continuă organizaţiilor de partid şi consi buie să vegheze Ia respectarea •
încadrate cit peste 80.000 de în Consiliului Superior al Agricul a producţiei agricole vegetale şi liilor de conducere a G.A.C. în
ducţii agricole socialiste'; a asi văţători şi profesori. turii şi Ministerului Invăţămîn- rii socialiste a agriculturii, Co animale, constituie un aport al îndeplinirea sarcinilor mari ce strictă a democraţiei interne A ,
gurai pregătirea de cadre pen tului să treacă neîntîrziat la or mitetul Central al Partidului, partidului nostru la îmbogăţi le revin. gospodăriei colective, la ţine
tru organizarea şi conducerea In anii puterii populare şcoa ganizarea acestei ramuri noi de Biroul Politic au vegheat la apli rea practicii construcţiei socia rea cu regularitate a adunărilor
unităţilor agricole ; a desfăşu la de 7 ani de la sate a dat invăţămint, la întocmirea pla carea în practică a liniei poli liste la sate, a tezaurului învăţă, Organizaţiile de partid, toţi generale, prezentarea la timp
rat o temeinică muncă organi circa 1 milion de absolvenţi. nurilor şi programelor de învă- tice stabilite de Plenara din turii marxist-leniniste. membrii şi candidaţii de partid a dărilor de seamă şi dezbate
zatorică şi politică în rîndul ţă ţămint pentru anul şcolar 1962- martie 1949, S-au preocupat în trebuie să fie în primele rinduri rea modului cum se realizează
rănimii muncitoare pentru a o Peste 17.500 studenţi prove 1963, ţinlnd seama ca pînă în mod sistematic de dezvoltarea Tovarăşi, ale luptei pentru realizarea ho sarcinile prevăzute în planul de
convinge de superioritatea gos niţi de la sate se află astăzi în anul 1970 să se ajungă la un nu continuă a agriculturii. Măsuri tărârilor partidului şi guvernu producţie, să asigure ca toate
podăriei agricole colective şi i-a institutele noastre de învăţă- măr de 50.000 tehnicieni agri le adoptate de recenta plenară Raportul prezentat de tova lui privind întărirea şi consoli problemele economice şi sociale
uşurat calea spre trecerea de Ia mint superior. coli. a Comitetului Central, corespun. răşul Gheorghiu-Dej cuprinde darea gospodăriilor agricole co ale gospodăriei colective să se
mica gospodărie individuală la zătoare noii etape de dezvoltare, un întreg program de măsuri lective, să fie prezenţi în locu discute şi să se rezolve cu
marea gospodărie socialistă. In anii puterii populare, insti Dezvoltarea agriculturii so reprezintă un exemplu grăitor al hotărîte la Plenara C.C. al rile hotăritoare ale producţiei. participarea activă a masei de
tutele de invăţămint superior au grijii permanente pe care o acor P.M.R. din 23—25 aprilie, me colectivişti.
In procesul de lămurire şi în dat peste 33.000 ingineri, me cialiste pe baza celor mai mo dă agriculturii, conducerea nite să asigure realizarea ma Organele şi organizaţiile de
drumare a maselor de ţărani dici, profesori şi alţi specialişti partidului nostru, în frunte cu rilor sarcini trasate de Congre partid trebuie să desfăşoare o Toţi tovarăşii care au luat
spre gospodăria agricolă colecti de înaltă calificare, fii de ţă derne mijloace tehnice reclamă tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- sul al III-lea al partidului cu largă muncă de educare a ţără cuvîntul au vorbit cu îndrep
vă, partidul a aplicat neabătut rani muncitori. Dej. privire la sporirea producţiei nimii în spiritul colectivist, al tăţită mîndrie despre măreţele
principiul leninist al cointeresă un număr însemnat de specia agricole, la întărirea gospodă patriotismului înflăcărat, al realizări înfăptuite în ţara noas
rii materiale şi al respectării cu Pentru trebuinţele învăţămân Transformarea socialistă a riilor agricole colective. dragostei faţă de munca în co tră ; cu toţii au subliniat jus
stricteţe a liberului consimţă- tului de toate gradele, statul de lişti de înaltă calificare tehnică agriculturii s-a făcut treptat, pe mun şi avutul obştesc, întrea teţea liniei politice a p artid u l^
mînt. democraţie populară a afectat măsura creării condiţiilor mate îndeplinirea măsurilor adop ga lor activitate să contribuie nostru. Cea mai de seamă reali
în ultimii 10 ani aproape 34 mi şi ştiinţifică. riale necesare şi a convingerii tate la plenară impune îm la formarea trăsăturilor omului zare o reprezintă însă succese
liarde de lei. ţărănimii de a trece pe calea so bunătăţirea continuă a muncii nou, constructor conştient al so le obţinute în formarea şi dez
Pentru aceste motive rapor cialismului. Putem spune, refe- organizatorice, a stilului şi me cietăţii socialiste. voltarea conştiinţei socialiste, a
rindu-ne la cunoscuta teză a lui todelor de muncă ale organelor omului nou, constructor al so
tul prezentat de tovarăşul Engeis, că ţărănimea din ţara şi organizaţiilor de partid, ale Plenara C.C. a arătat că pen cialismului.
noastră s-a convins realmente, organelor de stat şi economice. tru rezolvarea multiplelor sar
In cei 13 ani care au trecut Tovarăşi, Gheorghe Gheorghiu-Dej, acor muncind pe petecul ei de pămlnt cini ce se pun în domeniul agri Toate înfăptuirile depină acum
de la Plenara din 1949, Comi dă pregătirii cadrelor agronomi şi văzînd rezultatele obţinute de Organele de partid regionale culturii, de o mare însemnătate sînt rodul muncii entuziaste a
tetul Central al Partidului Mun Sarcinile care stau în faţa ce cu studii superioare o deo gospodăriile colective fruntaşe, şi raionale vor trebui să asigure este îmbunătăţirea continuă a minunatului nostru popor ai că
citoresc Romîn, pentru a asigu agriculturii, acum după înche sebită atenţie. că numai marea gospodă îndrumarea permanentă a ac muncii organizaţiilor de masă şi rui reprezentanţi întruniţi in
ra verificarea continuă a juste ierea colectivizării, sînt deosebit rie socialistă poate asigura creş tivităţii consiliilor agricole, să a organelor locale ale puterii de cel mal înalt for al ţării, dez
ţei liniei sale politice şi a mă de importante. Pentru rezolva Spre deosebire de sistemul de terea producţiei agricole şi ridi vegheze ca din ele să facă par bat cu competenţă cele mai im
surilor organizatorice, a convo rea lor cu succes, Comitetul invăţămint de pînă acum în carea bunăstării sale, şi de aceea te cele mai capabile şi talentate stat. portante probleme ale dezvol
cat periodic consfătuiri cu re Central al Partidului Muncito care toţi specialiştii cu califi a păşit în masă pe drumul ară cadre de ingineri agronomi, me Organizaţiile U.T.M. au dato tării agriculturii.
prezentanţii ţărănimii munci care superioară necesari agri tat de partid — drumul agricul
toare. resc Romîn a elaborat un com culturii erau pregătiţi în insti turii socialiste. canici, zootehnicieni, medici ve ria să-şi ridice necontenit nive Sesiunea noastră este cea mai
plex de măsuri, prezentate în tutele agronomice ale Ministe terinari etc., oameni cu expe lul activităţii politico-organiza- grăitoare demonstraţie a uni
Grija pentru aplicarea con raport. rului Agriculturii, sistemul ela Statul democrat-popular a rienţă în organizarea şi condu tăţii indisolubile între partid şi
secventă a învăţăturii marxist- borat de conducerea partidu acordat gospodăriilor colective cerea producţiei agricole, dor toriee în vederea creşterii influ popor.
leniniste în făurirea socialismu Reorganizarea conducerii agri lui nostru preconizează : un ajutor preţios, permanent, cu nici să-şi pună toate forţele în enţei lor în masele tineretului,
lui la sate, preocuparea stărui culturii prin înfiinţarea Con tractoare şi maşini agricole, cre slujba ridicării continue a agri a mobilizării întregului tineret In aceasta constă principala
toare şi atentă Ia fiecare fază întîi : trecerea întregului în dite, seminţe selecţionate, mate culturii. garanţie că sarcinile mari pe
â acestui proces complex, înlă siliului Superior al 'Agriculturii, văţământ superior agricol în rial săditor, le-a sprijinit prin de la sate spre a participa cu care ni le propunem vor fi pe
turarea fără întîrzlere a încer a consiliilor agricole regionale cadrul sistemului unitar al Mi trimiterea de cadre de specia Aşa cum s-a subliniat în re toată puterea entuziasmului său deplin realizate.
cărilor de deviere de la linia şi raionale, ocupă un loc cen nisterului învăţământului; lişti, care au adus un aport în centa Plenară a C.C. în faţa or creator, alături de cei vîrstnici,
fermă a' partidului, toate aces tral în cadrul acestor măsuri. semnat la creşterea producţiei ganizaţiilor de partid de ia sa Ia realizarea măreţelor obiecti Măreţele rezultate obţinute de
tea au dus la încheierea cu al doilea: durata unică de agricole vegetale şi animale. te stau noi sarcini de mare răs partidul nostru în transforma
succes a colectivizării agricul Principiul leninist al condu invăţămint de 5 ani pentru toa pundere. Ele au datoria să ridi ve ce ne stau in faţă. rea socialistă a satului, activi
turii,' fără grabă, dar şl fără cerii colective îşi găseşte astfel te specialităţile ; In încheierea colectivizării ce pe o treaptă mai înaltă în tatea rodnică desfăşurată de or
pierderi. deplină aplicare, asigurînd o în agriculturii un rol deosebit de treaga muncă organizatorică şi Comitetele regionale, raionale ganele şl organizaţiile de partid
drumare competentă şi opera al treilea: stabilirea specia important a avut vasta muncă politico-educativă, punînd în şi orăşeneşti, organizaţiile de ne dau deplina convingere că şi
Aceasta constituie un merit tivă a întregii economii agri lităţilor la ingineri agronomi, politică şi organizatorică dusă centrul ei întărirea economico- bază ale partidului au datoria în viitor sarcinile puse de partid
de seamă al Comitetului nostru cole. ingineri horticoli, medici vete organizatorică a gospodăriilor să-şi îmbunătăţească munca po în noua etapă de dezvoltare a
Central, al Biroului său Poli rinari, ingineri mecanici agri de organele şi organizaţiile de agricole colective, sporirea pro litică în rînduriie maselor de agriculturii, vor fi îndeplinite cu
tic şi personal al tovarăşului In raport se subliniază însem coli şi ingineri hidrotehnicieni; partid; Activitatea multilatera ducţiei agricole, organizarea femei, care au un rol de seamă succes.
nătatea pregătirii temeinice, nu lă, plina dd abnegaţie desfăşu unei largi întreceri socialiste în întărirea şi dezvoltarea gos
Gheorghiu-Dej. numai de ingineri, tehnicieni şi al patrulea: pregătirea ingi rata dd ’activul 9e partid, de toţi pentru ridicarea tuturor gospo podăriilor agricole colective, în îndeplinirea lor va duce la
Lucrările Consfătuirii pe ţară specialişti necesari agriculturii, nerilor agronomi, a inginerilor comuniştii 3e la sate a contri dăriilor colective la nivelul ce întreaga viaţă obştească a satu întărirea alianţei dintre clasa
ci în aceeaşi măsură a întregii horticoli şi a medicilor veteri buit la creşterea autorităţii or lor fruntaşe. muncitoare şi ţărănimea munci
a ţăranilor colectivişti din de ţărăniml. nari în institute agronomice, iar ganizaţiilor ele partid, a îmbogă lui. toare, a unităţii moral-politico
cembrie 1961 au demonstrat a inginerilor mecanici agricoli ţit experienţa lor in organizarea Este necesar ca organele şi or a întregului popor în jurul
succesele remarcabile obţinute Concepţia aceasta a conduce şi a inginerilor hidrotehnicieni şi mobilizarea ţărănimii la în ganizaţiile de partid să mun Ca urmare a reorganizării partidului şi guvernului — che
rii partidului nostru stă la baza în institutele politehnice, res făptuirea sarcinilor puse de cească într-un mod nou, să-şi conducerii agriculturii, creşte zăşie a noi victorii în desăvâr
de agricultura noastră socia unui întreg sistem de pregătire, pectiv de construcţii; pregătirea p artid; a întărit şi mai mult le îmbunătăţească stilul şi metode rolul şi răspunderea sfaturilor şirea construcţiei socialismului
listă. sistem care cuprinde toate trep cadrelor de economişti necesari găturile partidului cu masele. le de muncă, centrul întregii ac populare în condiicerea agricul şi trecerea treptată la comu
tele învăţământului agricol. agriculturii se va face la insti tivităţi de partid să fie mutat nism.
S-a întărit cu acest prilej şi tutul de ştiinţe economice; In lupta pentru construirea în gospodăriile agricole colecti turii. Ele trebuie să asigure în
mai mult convingerea că sînt Astfel, pentru ca tineretul să socialismului s-a ridicat pe o ve, gospodăriile de stat, S.M.T.- drumarea permanentă, si de zi (Cuvîntarea a fost subliniată
date toate condiţiile pentru ca tesc, viitorii colectivişti să-şi al cincilea : pregătirea practi treaptă mai înaltă, s-a cimentat uri acolo unde se hotărăşte soar a consiliilor agricole, să rezolve cu puternice aplauze).
sarcinile stabilite de Congresul însuşească o pregătire agroteh că în unităţi agricole de pro şi mai miiîî alianţa frăţească ta producţiei agricole. De mare cu competenţă şi la timp toate
al III-lea al Partidului Munci nică cit mai bună, în şcoala ge ducţie şi staţiuni experimentale, dintre clasai muncitoare şi ţără importanţă este ca cele mai pre
nerală de 8 ani de la sate se va organizată în funcţie de calen nimea muncitoare, baza de ne gătite cadre de partid, cu expe problemele legate de dezvoltarea
toresc Romîn, privind încheie studia in mod sistematic „Agri darul muncilor agricole pentru clintit a regimului nostru de rienţă, cunoscătoare aie proble gospodăriilor agricole colective,
rea colectivizării agriculutrii, să cultura“ ca obiect principal de a da studenţilor posibilitatea să mocrat-popular.- melor agricole, să fie repartiza de elaborarea planurilor lor de
fie înfăptuite înainte de termen. invăţămint, eşalonat pe 4 ani cunoască toate fazele procesului te să muncească în agricultură,
de studiu (clasele V—Vin). de producţie. Aplicarea consecventă a poli să acorde un ajutor permanent producţie şi Îndrumarea econo-
Chemarea lansată de Consfă ticii de îngrădire şi eliminare mico-financiară, să se ocupe de
tuire a fost urmată cu încrede In cadrul acestei discipline In vederea realizării acestor treptată a chiaburimii a dus la întreaga activitate gospodăreas
re şi entuziasm de întreaga ţă elevii vor primi cunoştinţe te o îndrumări urmează să fie in scăderea puterii ei economice, la că şi social-culturală din satul
rănime muncitoare.. retice şi practice despre sol şi colectivizat, să perfecţioneze ne
agrotehnică, îngrăşăminte şi f o limitarea continuă a posibilită contenit metodele şi stilul lor de
Socialismul a învins la sate. losirea lor raţională, cultura ce ţilor ei de exploatare. Aceasta a muncă.
In întreaga activitate desfă realelor, legumicultura, horticul permis ca în martie 1959, cind
sectorul socialist al agriculturii Organele şi organizaţiile de
şurată de partid pentru orga devenise preponderent, cuprin
zând peşte 60 la sută din supra partid, sfaturile populare tre-
faţa agricolă a ţării, să se ia
Cuvîntul tovarăşului prof, dr. Virgil
măsuri pentru desfiinţarea ori
căror forme de exploatare a directorul Institutului de Cercetări Zootehnice
omului de către om în agricul
nizarea şi îndrumarea ţărăni tura, protecţia plantelor, creşte stituită de îndată o comisie tură; Prin ăceste măsuri a fost In amplul Raport prezentat Palas. Aceste rezultate,, ca şi şi lucerna, plante bogate in p r o
mii spre a înţelege superiori rea animalelor, cunoştinţe des formată din profesori universi lichidată ultima clasă exploata de tovarăşul Gheorghe Gheor altele, dovedesc că avem în ţară teină, se realizează mai multe
tatea orînduirii noi, unul din pre maşini agricole şi despre tari, cercetători, ingineri şi teh toare’, S-a pus capăt pentru tot ghiu-Dej la sesiunea Marii Adu animale din toate speciile cu substanţe nutritive pe unitate
factorii de seamă în formarea organizarea producţiei agricole. nicieni din producţie care sub deauna exploatării omului de nări Naţionale se subliniază fap un mare potenţial productiv, de suprafaţă.
conştiinţei socialiste l-a consti conducerea Ministerului învăţă către om în ţara noastră. tul că în perioada colectivizării dar care n-a fost pus suficient
tuit ridicarea nivelului cultural însemnătatea acestei măsuri mântului să reexamineze şi să agriculturii a crescut numărul în valoare din cauză că nu s-au O deosebită importanţă au şi
al maselor ţărăneşti. este evidentă dacă avem în ve îmbunătăţească planurile şi pro rModul în care partidul nostru de animale la toate speciile, a aplicat pe scară largă metodele culturile de bostănoase şi rădă-
dere faptul că pînă in anul gramele de invăţămint, modul a rezolvat problema lichidării sporit producţia de lapte, car ştiinţifice de creştere şi mai cinoase datorită producţiei ri
Vorbind despre importanţa 1965 vor absolvi şcoala gene de organizare a pregătiri teo chiaburimii ca clasă, constituie ne, lină şi ouă. ales de hrănire. Cu toate că In dicate la hectar şi numărului
acestui factor, Lenin spunea : rală de 8 ani de la sate şi îşi retice şi practice în producţie. un exemplu de aplicare crea stitutul de cercetări zootehni mare de unităţi nutritive. La
„...fără lichidarea completă a vor fi însuşit aceste cunoştinţe toare, la condiţiile concrete ale Pentru creşterea in continuare ce a sprijinit un număr de staţiunea Slobozia şi la alte
analfabetismului... fără ca popu agricole circa 1 milion de elevi. De asemenea, urmează a fi ţării noastre, a marxism-leni- a producţiei animaliere este ne peste 150 gospodării colective, staţiuni s-au obţinut an de an
laţia să înveţe într-o măsură su elaborat un plan de perspec nismului. cesar să asigurăm o puternică c a : G.A.C. Gh. Lazăr, regiunea producţii Ia hectar de 70.000—
ficientă să folosească cărţile... Pentru o bună deservire a ma tivă pentru Înzestrarea labora bază furajeră, să urmărim cu Bucureşti, Bod şi Hărman — 100.000 kg. dovleci din soiul
nu ne vom putea atinge sco şinilor şi utilajului cu care agri toarelor, precum şi un plan de Merită subliniat faptul că, în perseverenţă ameliorarea în regiunea Braşov, Cocoşu — re Mariţa.
cultura va fi considerabil dota amplasare a construcţiilor pen ţara noastră, în procesul colec masă a raselor de animale, giunea Dobrogea, Oprişăneşti
p u l.,“. tă în viitorii ani, se prevede ca tru invăţămint în apropierea tivizării a avut loc o creştere formarea unor rase şi tipuri Experienţele noastre arată că
Raportul prezentat de tova pînă în 1970 să se ajungă la un unităţilor de producţie agricolă. continuă a producţiei agricole noi cu productivitate ridicată şi — regiunea Galaţi şi altele, to în aceleaşi condiţii, cultivînd
număr de peste 150.000 meca de cereale, îloarsa-soarelui, sfe bine adaptate la condiţiile din tuşi numărul gospodăriilor co sfeclă de zahăr se obţin cu cir
răşul Gheorghiu-Dej arată cită nici agricoli prin pregătirea în Cadrele noastre didactice, clă de zahăr, şi alte culturi, au ţara noastră. lective care s-au bucurat de ca 30 la sută mai multe uni
importanţă a acordat şi acordă şcoli profesionale cu durată de specialiştii din domeniul agri sporit numărul de animale şi acest ajutor este prea mic faţă tăţi nutritive şi proteină diges-
partidul acestei probleme. 3 ani, cit şi a unui număr de producţia de carne, lapte, lină, Ştiinţei zootehnice îi revine de cerinţele actuale. tibilă la hectar, faţă de sfecla
ouă, ceea ce a asigurat satisfa un mare rol în acţiunea de în furajeră. O bună experienţă a
In anii puterii populare în- cerea cerinţelor crescînde de
consum ale populaţiei şi a in mulţire a efectivelor de ani Pentru îmbunătăţirea rapidă dobîndit Institutul in ce priveş
dustriei cu materii prime. Expe
rienţa ţării noastre demonstrea male şi de ridicare pe o treap a efectivelor de animale un mij te cultura porumbului furaje?'
ză ca în perioada transformării
socialiste a agriculturii nu tre tă superioară a productivităţii loc important îl constituie fo în amestec cu soia şi cu ma
buie să aibă loc neapărat o scă
dere a producţiei agricole, ci, lor. losirea la maximum a repro zăre. A.ceste culturi dau mai
dimpotrivă, aplicind consecvent
văţămîntul şi cultura au pă peste 4.000 maiştri mecanici culturii, tineretul nostru stu principiul leninist al cointeresă Pentru înmulţirea rapidă a ducătorilor valoroşi, prin extin multe unităţi nutritive şi o can
rii materiale a ţărănimii şi dez- efectivelor de animale, sarcina derea însămînţărilor artificiale. titate sporită de proteină di-
truns adine în viaţa satului, de agricoli prin pregătirea in şcoli dios, sînt chemaţi să-şi pună voltînd baza tehnico-matevială noastră este de a găsi metode Nouă, cercetătorilor ne revine gestibilă, care asigură o produc
a agriculturii, se poate asigu cit mai practice şi accesibile de sarcina de a găsi metode me ţie animală mai mare cu peste
venind bunuri de fiecare zi alo tehnice de maiştri cu durata de toată priceperea şi dragostea ra in această perioadă creşte combatere a sterilităţii, mai ales reu mai perfecţionate pentru 20 la sută.
rea sistematică a producţiei la taurine, de ridicare a fecun îmbunătăţirea tehnologiei însă
ţărănimii. 3 ani. lor pentru a da agriculturii noi agricole. Putem spune, tovarăşi, dităţii la toate speciile de ani mînţărilor artificiale. Experienţele făcute la staţiu
că felul cum s-a rezolvat la noi male şi extinderea raselor şi nile Bonţida şi Runcu în ce pri
Satul nostru de azi, cu ţărani Un loc deosebit de important contingente de muncitori, teh problema transformării socialis liniilor cu prolificitate mare şi Menţionez că în regiunea veşte ameliorarea păşunilor şi
te a agriculturii, faptul că para sporuri însemnate în creştere. Dobrogea, Institutul nostru a fîneţelor de deal şi munte au
liberi şi luminaţi nu are nimic în sistemul de invăţămint pre nicieni şi ingineri cit mai te lel cu colectivizarea agriculturii sprijinit în anii 1950 şi 1961 o dus la obţinerea unor produc
In vederea îmbunătăţirii cit ţii de 14.000—17.000 kg. masă
din înfăţişarea satului din tre conizat, ii ocupă şcolile tehni meinic pregătiţi. mai rapide a efectivelor se acţiune largă de însămînţări ar verde la hectar. Păşunile şi fî-
impune de asemenea aplicarea tificiale a oilor. In total au fost neţele constituie cea mai iefti
cut, a cărui imagine a dispărut ce cu durata de 4 ani, care ur Nu încape îndoială că apli- unui complex de măsuri privind insămînţate artificial mai mult nă resursă de furaje. Vom spri
organizarea selecţiei pe baze de 600.000 oi. jini în continuare extinderea
pentru totdeauna. mează să pregătească tehni cind cu pricepere şi stăruinţă ştiinţifice, extinderea însămîn- experienţei pezitive privind
In anul 1933, după statistica ţărilor artificiale, creşterea şi In ultimii ani, institutul a li ameliorarea păşunilor, astfel
cieni: agronomi, horticultori, ve îndrumările Comitetului Cen păstrarea animalelor tinere, a- vrat gospodăriilor agricole de acestea să devină una din prii
oficială a vremii, peste un mi sigurarea unor adăposturi co stat şi colective peste 55.000 re- cipalele resurse pentru asigura
lion de copii de vîrstă şcolară terinari şi contabili agricoli. tral al Partidului Muncitoresc respunzătoare, concomitent cu producăisri de mare valoare zo rea bazei furajere.
erau în afara şcolii, îngroşînd hrănirea echilibrată şi economi otehnică din toate speciile şi
numărul neştiutorilor de carte, In aceste şcoli vor fi primiţi Romîn cit şi hotărârile ce vor că. Prin aplicarea acestor me aproape 500.000 pui de o zi. In noua etapă de dezvoltare
în timp ce 7.000 de învăţători absolvenţi ai şcolilor de 7 ani fi luate de Marea Adunare Na tode s-a obţinut la porcine re a agriculturii noastre, avem
erau şomeri. (8) ani, din mediul sătesc. Pla ţională, vom asigura o bună so ducerea consumului de nutre Asigurarea unei baze furajere sarcina de a ne îndrepta cer
nurile şi programele de învă- ţuri pînă la 3,6 unităţi nutri corespunzătoare creează posibi cetările spre o cit mai strînsă
In ceea ce priveşte numărul ţămînt vor cuprinde volumul de luţionare a problemelor care tive pentru obţinerea unui kg. litatea sporirii efectivelor de legătură cu cerinţele practicii,
gimnaziilor — comparabile ca cunoştinţe necesare unei pregă stau în faţa agriculturii noas spor în greutate vie, redueîn- animale — măririi producţiei eliminînd din preocupările noa
grad de invăţămint cu şcoala tiri temeinice, pentru ca absol tre socialiste în etapa in care du-se astfel preţul de cost sub acestora. Principala sursă pen stre cercetarea unor probleme
actuală de 7 (8) ani — în anul venţii acestor şcoli să poată în ea a intrat. tru asigurarea bazei furajere o minore, sau cu aplicabilitate
1938 erau in întreaga ţară doar deplini în bune condiţii funcţia 5 lei pe kg. La staţiunea expe constituie cultura porumbului restrînsă.
770 de unităţi, în timp ce as In acest spirit sînt convins rimentală zootehnică Bonţida, de siloz şi boabe.
tăzi numai la sate există 6.250 regiunea Cluj, în 365 zile de In numele celor care activea
de astfel de şcoli, de peste 8 de ajutoare directe ale ingine că angajamentul ferm al oame laetaţie s-au obţinut de la o O sarcină de seamă a Insti ză în munca de cercetare din
ori mai multe. rilor agronomi, horticultori şi nilor de ştiinţă, al profesorilor vacă 14.766 1. lapte cu 4,15 la tutului de cercetări zootehnice, domeniul creşterii animalelor ne
sută grăsime. De asemenea ca şi a celorlalte institute de angajăm să nu precupeţim nici
Invăţămint ti1 de cultură gene ale medicilor veterinari. Pen şi al învăţătorilor, de a aduce s-a obţinut o producţie mare cercetări agricole este să con un efort pentru a contribui la
rală la sate şcolarizează astăzi de 24,6 kg. lină fină de tribuie la organizarea bazei fu dezvoltarea cit mai rapidă a
tru însuşirea cunoştinţelor de la îndeplinire întocmai aceste la un berbec Merinos de rajere potrivit condiţiilor natu zootehniei noastre în vederea
ral climatice din fiecare zonă. creării unui belşug de produse
organizare şi conducere a mun ¦ îndrumări şi hotărîri nu va fi Prin extinderea mai largă a cul animaliere.
turilor de soia, mazăre, trifoi
cilor agricole, ultimul an de dezminţit.
şcoală este destinat exclusiv (Cuvîntarea a fost subliniată
aproape 2 milioane de elevi in practicii în producţie cu puternice aplauze).
