Page 102 - 1962-04
P. 102
Mr. 2285 »mnwri! ‘SOCIALISMULUI pag. 5
ECT2
Cuvîniul tovarăşului Gheorghe Apostol Construcţiilor de Maşini şi ale caracteristicile tehnice, modul prin încheierea colectivizării a-
Consiliului Superior al Agricul de funcţionare a tractoarelor, griculturii ne apropie şi mai
mult de obiectivul trasat de Con.
Dragi tovarăşi şl tovarăşe, îmbogăţite mereu, cu noi indi cratice ale formelor organizato Trăinicia şi puterea industriei turii. motoarelor, maşinilor şi insta greşul al III-lea al Partidului
caţii, măsuri şi soluţii, elabo noastre este dovedită şi de fap Măsurile stabilite de recenta laţiilor agricole, de a face îngri nostru : desăvîrşirea construcţiei
Actuala sesiune extraordinară, rate pe baza examinării temei rice vechi, mobilizînd la elabo tul că ritmul anual de creştere jirile tehnice şi executa toate
a Marii Kdunări Naţionale, care nice a problemelor şi fenome a producţiei globale realizat de plenară a C.C. al P.M.R. permit categoriile de reparaţii, de a în socialiste şi trecerea treptată
înmănunchează în această sală, nelor noi, apărute în procesul rarea măsurilor pentru ridicarea întreprinderile constructoare de ca, paralel cu dezvoltarea par spre comunism. Hotărîrile p e-
alături de deputaţi, delegaţii transformării socialiste a satu maşini din Ministerul Metalur cului de maşini şi tractoare, cu văţa să execute cu ajutorul ma narei C.C. al P.M.R. şi ale se
ţărănimii colectiviste, exponen lui, a generalizării experienţei nivelului agriculturii forţele cele giei şi Construcţiilor de Maşini şinilor toate lucrările mecani siunii extraordinare a Marii A-
ţii tuturor categoriilor de oa pozitive acumulate de-a lungul în perioada 1960-1962 creează dotarea S.M.T.-urilor şi G.A.S.- zate. dunări Naţionale vor da un nou
meni al muncii, este, prin ca anilor. mai capabile şi experimentata premlza ca spre sfîrşitul anului urilor cu noi utilaje mecanizate, avînt luptei poporului nostru
racterul său larg reprezenta 1963 — începutul anului 1964 să să se asigure formarea cadre Aceasta cere conducătorilor pentru întărirea puterii econo
tiv, o adevărată adunare a po O particularitate caracteris şi în; special cadrele legate ne se atingă nivelul prevăzut pen lor necesare întreţinerii şi folo G.A.S. şi S.M.T. să ia măsuri mice a patriei, pentru Înflori
porului însuşi, constituind o tică a acestei politici a fost tru anul 1965 în directivele Con organizatorice temeinice pentru rea industriei, agriculturii si
expresie elocventă a profundu atenţia deosebită acordată prin mijlocit de producţie. gresului al HI-lea pentru în sirii cu randament maxim a asigurarea ridicării nivelului de culturii socialiste, sporind con
lui democratism al orinduirii cipiului leninist al trecerii ţără treaga ramură. acestei mari avuţii a agriculturii pregătire tehnică a mecanizato tribuţia Republicii Populare Ro-
noastre socialiste. nimii pe făgaşul socialismului Avem convingerea că adopta socialiste. rilor, de aceasta depinzînd buna
în mod treptat, pe o cale cît rea de către Marea Adunare Na La unele produse importante utilizare şi îngrijire a parcului mîne la cauza întăririi forţei si
Această sesiune are, tovarăşi, mai simplă, mai uşoară şi mai ţională şi aplicarea în viaţă a ale industriei constructoare de Prezintă o deosebită impor de maşini agricole şi tractoare, coeziunii marii comunităţi a ţă
o însemnătate deosebită pentru accesibilă pentru ea. Este cu legii pentru reorganizarea con maşini planul pe anul 1962 pre tanţă indicaţia cuprinsă în ex prelungirea duratei de funcţio rilor socialiste, la victoria cau.
întregul nostru popor. Ea va noscut oamenilor muncii din punerea tovarăşului Gheorghe nare, sporirea randamentului zel păcii în lumea întreagă.
rămîne memorabilă în istoria ţara noastră, mai ales din do ducerii agriculturii, vor, da vede realizarea unor cantităţi Gheorghiu-Dej cu privire la ni lor. (Cuvîntarea a fost subliniată
ţării noastre care înaintează cumentele plenarei C.C. al apropiate sau chiar peste nive velul înalt de calificare pe care prin puternice aplauze).
victorios pe calea luminoasă a P.M.R. din noiembrie—decem roade din plin, deschizînd noi lul anului 1965 şi anume: la trebuie să-l aibă mecanizatorii Trăim, tovarăşi, zile istorice,
socialismului şi comunismului. brie 1961, că anumite elemente maşinile unelte pentru aşchie- din agricultură, cărora le re înălţătoare. Victoria obţinută
Am ascultat cu toţii, cu mare aventuriste, antipartinice, rupte posibilităţi de valorificare a ma rea metalelor 80 la sută, la trac vine îndatorirea de a cunoaşte
atenţie şi cu profundă emoţie, de realitate, existente în con rilor rezerve ale agriculturii toare 86 la sută, la vagoane de
Raportul prezentat de tovarăşul ducerea partidului în trecut, au noastre socialiste, de creştere marfă 100 la sută, la instalaţii Cuvîntul tovarăşului inginer
Gheorghe Gheorghiu-Dej, care împiedicat un timp înfăptuirea rapidă a producţiei agricole, în de foraj 104 la suta.
face o analiză ştiinţifică mar- indicaţiilor cu privire la dezvol vederea aprovizionării industriei directorul Institutului de cercetări hortiviticole
xist-leninistă a întregii activi tarea formelor simple de coope cu materii prime şi a populaţiei In etapa de transformare so
tăţi desfăşurate de partidul nos rare la sate, au zădărnicit crea cix produse agro-alimentare. Co Ga specialist, am să mă refer tehnica de execuţie şi lucrează aproape în tot timpul" anului
tru pentru transformarea socia rea întovărăşirilor, încercînd să lectiviştii, mecanizatorii, specia cialistă a agriculturii, în faţa la o problemă care de mult este cu mult entuziasm. fiind preferaţi totdeauna îna
listă a agriculturii. Victoria de compromită ideea cooperării în liştii şi oamenii de ştiinţă, toţi industriei constructoare de ma în atenţia partidului şi care dm intea altor fructe.
însemnătate istorică a încheie agricultură, rij'pindind chiar ca lucrătorii din agricultură, vor şini a stat ca o sarcină princi nou a fost ridicată de tovarăşul Din păcate, mai sînt unele
rii colectivizării marchează re lomnia că întovărăşirile agricole, simţi mai îndeaproape sprijinul pală înzestrarea acesteia cu Gheorghe Gheorghiu-Dej în Ra gospodării care nu respectă în De o excepţională importan
zolvarea celei mai grele şi mai încurajate şi sprijinite de parti şi îndrumările competente ale tractoare şi maşini agricole portul prezentat la această is tru totul indicaţiile date de a ţă sînt indicaţiile cu privire la
complexe probleme legate de dul nostru, reprezintă o deviere noilor organe de conducere a- moderne. Sînt bine cunoscute torică sesiune a Marii Adunări folosi cit mai raţional fondul organizarea învăţămîntului de
opera construcţiei socialiste. de la învăţătura marxist-leni gricole, ale Consiliului Superior de către ţărănimea muncitoare Naţionale. Este vorba de cul funciar şi plantează încă vii pe masă în care să fie cuprinsă In-'
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- nistă, un pericol pentru soarta al Agriculturii şi consiliilor a- tractoarele fabricate de către tura viţei de vie. terenuri plane. treaga ţărănime muncitoare.
Dej a prezentat în faţa noastră socialismului la sate. Aceşti oa grieole regionale şi raionale. uzinele din Braşov, combinele Din experienţa institutului nos
un program amplu şi concret meni străini de viaţa satelor produse de „Semănătoarea“ din Se ştie că ţara noastră are O mare rezervă pentru extin tru, ne-am convins pentru tot
de dezvoltare continuă a agri noastre profeţeau că ţăranii vor Experienţa acumulată de Parti Bucureşti, precum şi celelalte condiţii foarte favorabile pentru derea viilor o reprezintă şi te deauna că producţii mari de
culturii socialiste, de creştere părăsi gospodăriile colective şi dul Muncitoresc Eomîn în pro cultura viţei de vie, aşa cum nu renurile nisipoase din regiunile struguri, fructe şi legume, de
considerabilă in anii ce urmea se vor întoarce în întovărăşiri. cesul de transformare socialistă maşini agricole realizate la Boc au multe ţări de pe glob. De Galaţi, Oltenia, Crişana şi al calitate superioară şi la un preţ
ză a producţiei agricole vege a agriculturii, confirmă juste şa, ’ „Tehnometal“ — Timişoa aceea, Congresul al m -lea al tele. Şi aici extinderea viilor de cost redus nu se pot obţine
tale şi animale. Viaţa, faptele, şi-au bătut joc ţea tezelor general valabile ale partidului a stabilit să se a- trebuie făcută pe bază de s ls . decît cu muncitori cu un ori
învăţăturii marxist-leniniste şi, ra, „Magheru“ Topleţ, „7 No jungă la o suprafaţă de 300.000 tematizare şi organizare a te zont larg de cunoştinţe deoare
'Acum, cînd facem bilanţul de toate pronosticurile lor totodată, constituie o contribu iembrie“ — Cralova etc. de ha. viţă altoită şi indigenă ritoriului, ca să asigure condi ce ei sînt aceia care în ultimă
operei de colectivizare a agri absurde. Aceasta a demon- ţie la îmbogăţirea tezaurului te şi să se realizeze o producţie ţii bune de creştere, rodire şi analiză execută lucrările tehni
culturii, ne apare şi mai clar strat-o faptul că, începînd cu oretic şi practic al marii comu Pe ogoarele ţării noastre lu anuală de cel puţin 1.400.000 de mecanizare a lucrărilor. ce de care depinde mărirea
că politica partidului şi statu anul 1952, înfiinţarea întovără nităţi a ţărilor socialiste, al crează acum 54 mii de tractoa tone de struguri. producţiei, ca terasări, plantări,
lui faţă de ţărănime a fost o şirilor agricole a luat un curs mişcării comuniste şi muncito re fizice, peste 25 mii combine Paralel cu extinderea supra-, tăieri, altoiri etc. Pe lingă!
politică marxist-leninistă, justă, puternic, astfel că în 1959 exis reşti internaţionale. pentru păioase, 50 de mii de se Colectivizarea agriculturii cre feţelor cultivate cu viţă de vie munca de cercetare ştiinţifică,
clarvăzătoare, unitară şi con tau în întovărăşiri peste mănători mecanice şl alte ma ează acum cele mai bune condi şi buna îngrijire a lor este ne Institutul de cercetări hortivi
secventă, întemeiată pe cunoaş 1.700.000 de familii cu aproape La elaborarea tuturor măsuri şini agricole. Gradul de meca ţii pentru extinderea continuă cesar să îmbunătăţim radical ni ticole acordă o atenţie deose-i
terea profundă a realităţilor şi lor importante, îndreptate spre nizare a principalelor lucrări în a viticulturii şi sporirea sim ţi velul agrotehnic în viile pe rod, bită formării cadrelor, pregătind
3 milioane ha, teren arabil. în aplicarea consecventă, creatoa gospodăriile colective a crescut toare a producţiei la hectar, spre a obţine o producţie de pînă în prezent un număr de
tovărăşirile agricole au fost o re, a politicii partidului de tran neîncetat, ajungînd să fie în pentru îmbunătăţirea sortimen struguri de minimum 6.000 de 3.950 de colectivişti şi 2.700 de
sformare socialistă a agricultu anul trecut de peste 90 la sută tului şi calităţii strugurilor. maiştri hortiviticoli.
rii, un aport de seamă a adus, la arat şi la semănatul cerea Este necesar ca noile plantaţii kg. la hectar.
în fruntea Comitetului nostru lelor, de 70 la sută la recoltatul să fie făcute potrivit recoman Ţinînd seamă de recomandă
Central, tovarăşul Gheorghe acestora şi de 76 la sută la se dărilor Comisiei pentru proble Experienţa înaintată a unor rile comisiilor pentru produc
Gheorghiu-Dej care, preocupat mănatul porumbului; în G.A.S.- mele privind producţia pomi- gospodării colective şi de stat ţia pomivitlcolă făcute la Con
de asigurarea unui viitor de uri aceste lucrări sînt mecani cu caracter viticol precum şi a sfătuirea pe ţară a ţăranilor co
bunăstare si fericire întregului zate aproape în întregime. viticolă, a Consfătuirii din de staţiunilor experimentale vitico lectivişti, institutul, cu ajutorul
popor, a manifestat şi manifes cembrie 1961 a ţăranilor colec le arată că pentru a obţine a-
tă o necontenită grijă şi faţă Partidul şi guvernul au dat o ceastă producţie trebuie apli
’de ţărănime, de nroblemele ei mare atenţie formării cadrelor
de mu^că şi de viată, de întă
rirea alianţei muncitoreşt.i-ţăra- de muncitori, tehnicieni şi in
nesti — baza de neclintit a orin gineri, capabili să organizeze şi
duirii noastre socialiste.
particularităţilor ţării noastre, adevărată şcoală de executare Tovarăşi, să conducă cu pricepere pro tivişti, adică pe terenurile în cate următoarele lucrări: com organelor de partid şi de stat,
precum şi pe studierea atentă în comun a lucrărilor principa cesul de producţie în întreprin pantă şi pe terenurile nisipoase. pletarea golurilor prin marco- a organizat la staţiunile experi
şi aplicarea creatoare a expe le agricole prin care au trecut In cele ce urmează aş vrea să derile constructoare de maşini Asemenea terenuri, care nu pot taj, desfundarea parţială a so mentale o nouă formă de pre
rienţei înaintate a Uniunii So marea majoritate a familiilor mă refer la unul din factorii agricole. Numeroase cadre din fi valorificate economic decît lului şi administrarea de îngră gătire în condiţii de producţie a
vietice şi altor ţări socialiste. ţărăneşti. întovărăşirile s-au esenţiali ai procesului colectivi industrie şi îndeosebi din uzi- prin cultura viţei de vie, sînt şăminte organice şi minerale, 500 de ţărani colectivişti. Sub
dovedit a corespunde cel zării şi ai dezvoltării continue nele constructoare de maşini -~ cu zecile de mii de hectare în executarea de tăieri de rege directa îndrumare a cercetăto
Linia generală politică şi pro mai bine dorinţei ţăranilor de în viitor a agriculturii noastre au trecut în decursul procesu multe regiuni ale ţării. nerare a butucilor îmbătrâniţi, a rilor, aceştia deprind într-un
gramul concret al partidului în a se convinge prin propria lor socialiste, şi anume la crearea lui de transformare socialistă a ciclu întreg de producţie ce’e
vederea reconstrucţiei socialiste experienţă de avantajele agri şi întărirea bazei tehnico-mate- agriculturii în S.M.T.-uri, G.A.S.- Plantarea viilor pe terenurile lucrărilor de întreţinere a solu mai noi metode agrotehnice, de
a agriculturii au fost elaborate culturii socialiste; ele au creat riale a agriculturii. uri şi centre mecanice, pentru în pantă sau nisipoase are o lui, de combatere a manei şi venind astfel elemente active
de istorica plenară din 3-5 mar premizeJe pentru intensificarea întări,rea tehnică si organizato mare importanţă economică, de oidumului. de promovare a cuceririlor şti
tie 1949 a C.C. al P.M.R., care ritmului colectivizării, pentru Plenara din 3-5 martie 1949 a rică a acestora, în vederpa în oarece se pun în valoare teve inţei şi tehnicii hortiviticole
a stabilit că colectivizarea este trecerea în masă a ţărănimii, Comitetului Central al Partidu deplinirii sarcinilor mări ce le nuri neproductive sau slab pro In privinţa sortimentului, tre moderne în gospodăriile agrico
parte integrantă a întregii ope în ultimul timp, de la formele lui Muncitoresc Romîn a subli reveneau. ductive şi intr-un timp relativ buie să plantăm în anii ce ur le colective. Ne angajăm ca în
re de construire a socialismului simple de cooperare la gospo niat că pîrghia principală a dez scurt, de 3-4 ani, gospodăriile mează cel puţin 50 la sută anii viitori staţiunile experi
ce necesită instaurarea relaţii dăria agricolă colectivă. voltării întregii economii pe ca Tovarăşi, colective pot să realizeze veni soiuri de masă, astfel ca să rea mentale să pregătească în acest
lor socialiste de producţie atit lea socialismului, deci şi a tran turi mari. lizăm in final 30 la sută stru
la oraşe cit şi la sate, crearea încheierea colectivizării con sformării socialiste a agricultu Ca urmare a sarcinilor spo guri de masă. fel cite 1.500 de ţărani colec
unei economii socialiste unita stituie confirmarea dată de via rii, este industrializarea socia rite care se pun in domeniul Aceste terenuri trebuie să fie tivişti anual.
re, în plin progres. ţă însăşi justeţei politicii parti listă a ţării, întărirea industriei mecanizării agriculturii, Minis identificate din vreme spre a O problemă nouă, izvorîtă din
dului, demonstrează faptul că grele. terul Metalurgiei şi Construcţii se putea elabora un plan de expunerea tovarăşului Gheor încheierea procesului de co
La baza acestei linii a politi ea a fost înţeleasă, îmbrăţişată lor de Maşini şi întreprinderile perspectivă pe întreaga gospo ghe Gheorghiu-Dej şi care se lectivizare a agriculturii pune
cii partidului nostru a stat în şi urmată cu încredere de în Tovarăşul Gheorghe Gheor sale specializate trebuie să aibă dărie privind sistematizarea şi impune să fie urgent şi com în faţa noastră, a oamenilor de
văţătura leninistă despre revo treaga ţărănime, care s-a pro ghiu-Dej a înfăţişat un tablou mereu în atenţia lor moderni amenajarea antierozională. Mă petent rezolvată, este înmulţi ştiinţă, sarcini deosebit de im
luţia socialistă şi construcţia nunţat hotărît pentru calea so deosebit de convingător cu pri zarea şi perfecţionarea produc surile acestea sînt absolut ne rea soiurilor de masă foarte portante. In centrul preocupă
noii societăţi, teza sa cu privire cialismului — calea bunăstării vire la moştenirea pe care a lă- ţiei de maşini în vederea îm cesare pentru a se realiza plan timpurii şi timpurii, astfel ca rilor noastre trebuie să stea
la faptul că lichidarea exploa şi fericirii. Hşa cum a arătat sat-o regimul burghezo-moşie- bunătăţirii continue a caracte taţii pe suprafeţe mari, de tip să mărim actualul sezon de principalele probleme ridicate
tării şi victoria socialismului tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- resc în agricultură, ca de altfel risticilor constructive şi func socialist, capabile să asigure consum al strugurilor de masă de producţie: elaborarea meto
pot fi asigurate „numai prin- Dej în Raportul său, în R.P. Ro- şi în alte ramuri ale economiei buna organizare a muncii, m e de la circa 60 de zile, cit este delor agrotehnice specifice f ie
tr-o reconstrucţie a întregii eco mînă socialismul a învins defi naţionale. Romînia, pe care bur ţionale ale acestora, pentru ri canizarea în perspectivă a prin în prezent, la 100-110 zile în vi cărei podgorii, stabilirea siste
nomii sociale, prin trecerea de nitiv la oraşe şi sate, spulberînd ghezia şi moşierimea le plăcea cipalelor lucrări şi condiţii op itor. melor de înfiinţare a viilor pe
la mica gospodărie producătoa pentru totdeauna speranţele ce s-o numească „eminamente agri. dicarea productivităţii şi calită time de creştere şi rodire a terase, a sortimentului de stru
re de mărfuri, gospodărie indi cola“, nu poseda, după statisti Pentru cultura soiurilor de guri de masă şi vin pentru te
cele din anul 1938, decît Un ţii lucrărilor mecanizate în agri viei. masă extra timpurii şi timpurii, renurile nisipoase, obţinerea de
plug Ia trei gospodării ţărăneşti condiţii excepţional de bune se
cultură. In viile institutului situate pe găsesc de-a lungul Dunării şi
şi o grapă la patru gospodării.
Mai mult de o treime a ţărăni Conducătorii întreprinderilor
mii nu avea nici o vită de mun constructoare de tractoare şi
maşini agricole trebuie să asi
gure condiţii pentru ridicarea
viduală, izolată, la marea gos lor care se mai mîngîiau cu că. Cinismul fără margini al continuă a nivelului tehnic al terase, ca de exemplu la Va’ea în special pe malul lacului soiuri de struguri mai produc
ideea că „ţărănimea din Romî- claselor exploatatoare consta în producţiei şi aplicarea celor mai Călugărească, Iaşi, Greaca, se Greaca. Aici slnt condiţii aşa tive şi de calitate superioară.
podărie obştească“.
Este ştiut că agricultura ţării nia e refractară socialismului“. aceea că, pe măsură ce înăs noi procedee tehnologice. obţin astăzi producţii medii de de favorabile că strugurii tim Păstrînd permanent legătura
noastre era fărîmiţată în peste Numai nişte oameni care au preau exploatarea şi jefuirea ţă circa 10.000 kg.'struguri la hec purii se coc începînd de ia 15- cu producţia, cu gospodăriile
3 milioane gospodării individua pierdut cu totul simţul realită rănimii, ruinau agricultura, o Este necesar să fie Întărit con tar. Cu 10-15 ani in urmă aci 20 iulie — adică o dată ca stru colective şi de stat, oamenii de
le. Puteam oare cu o astfel de ţii îşi puteau închipui că ţăra condamnau înapoierii, dădeau trolul tehnic de calitate de-a nu se realizau asemenea pro gurii de masă din ţările mult ştiinţă din Institutul de cerce
agricultură, împărţită în mili nii sînt refractari progresului, vina pentru această stare mize lungul întregului proces tehno ducţii nici pe cele mai bune te mai sudice decît noi (Italia), tări hortiviticole se angajează
oane de parcele lucrate cu mij bunăstării şi fericirii. Chiar în rabilă pe aşa-zisa „incapacita logic, pentru înlăturarea defi renuri. iar sub adăposturi din mate să depună tot efortul şi toate
loace rudimentare, care nu pu 1957, cînd Dobrogea a devenit cienţelor pe care le mai au rial plastic se* coc cu încă 15 cunoştinţele lor în slujba rea-<
teau oferi nici minimul nece prima regiune colectivizată a te“ a ponorului nostru de a se unele maşini şi care produc Cu sprijinul organelor locale, zile mai devreme. lizării sarcinilor trasate de con
sar de existenţă celor ce le tru ţării, „vocile“ din străinătate adapta tehnicii industriale. greutăţi în timpul campaniilor rezultatele cercetărilor noastre ducerea partidului, in vederea
deau, să asigurăm aproviziona ale duşmanilor socialismului se agricole. Specialiştii Consiliului sînt generalizate in producţie în Podoaba nepreţuită a podgo consolidării gospodăriilor agri
rea cu materii prime a indus arătau încă sceptice cu privire După răsturnarea de la pu Superior al Agriculturii, care vor regiunile Argeş, Dobrogea, Ga riilor noastre, strugurii de masă cole colective şi înflorirea horti-
triei socialiste, în plin progres, la perspectivele socialismului în tere a burgheziei şi moşierimii, recepţiona maşinile la locul de laţi, Oltenia şi Bucureşti, unde viticulturii din scumpa noastră
şi a populaţiei muncitoare, în satele noastre, consolîndu-se cu producţie, au datoria să-şi mă lucrările de terasare se reali culeşi direct de pe butuc
creştere de la an la an, cu pro zicala „cu o floare nu se face sub conducerea partidului, rească exigenţa, să respingă zează pe mii de hectare de că patrie, Republica Populară Ro-
duse agro-alimentare ? Evident primăvară“. O floare însă ves muncitorii, inginerii, tehnicie ace4e produse care nu corespund sau consumaţi proaspăt peste mînă.
că nu. Agricultura dominată de teşte primăvara, şi dacă terenul nii, cadrele de conducere din prescripţiilor de calitate. Con tre colectivişti, care au deprins
mica-producţie de mărfuri, care, este îngrijit cu atenţie şi dra industrie ridicate din rlndurile structorii de maşini trebuie să iarnă — pot satisface necesită
după cum ne învaţă Lenin, ge goste de un grădinar priceput, clasei muncitoare, au făcut însă urmărească permanent, împreu Cuvîniul ţile de consum ale populaţiei
nerează neîncetat relaţii capita răsar apoi multe flori. Aşa s-a dovada materială a talentului nă cu specialiştii din agricul
liste, perpetua contradicţiile întîmplat şi în satele noastre, şi caducităţii lor de a gospodă tură, comportarea maşinilor în Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, deputatului Virgil Trofin
dintre oraş şi sat, împiedica care trăiesc acum din plin pri ri fabricile şi uzinele — fără exploatare şi să ia măsuri de
satul să înainteze pe calea socia măvara socialismului victorios. burghezie si mai bine decît bur îmbunătăţire a caracteristicilor Tineretul patriei noastre, ală demnă, plină de bucurii, va cu dului, şi-a adus şi îşi aduce
lismului, constituia o frînă pu ghezia — a perseverentei şi ab turi de toţi oamenii muncii, se noaşte doar din cărţi şi din contribuţia sa la obţinerea ma
ternică în calea dezvoltării pla Propunerile cuprinse în ex negaţiei în lupta uentru reali tehnice şi de ridicare continuă bucură din toată inima de mă povestirile celor vârstnici tre rilor victorii în dezvoltarea in
nificate. armonioase, a întregii punerea tovarăşului Gheorghe zarea politicii de industrializa a siguranţei în exploatare. reaţa victorie obţinută de po cutul întunecat de mizerie şi dustriei şi a tuturor ramurilor
economii naţionale. Gheorghiu-Dej — şi supuse dez re socialistă a ţării — factor porul nostru sub conducerea exploatare. economiei naţionale, la înflori
baterii sesiunii — referitoare la principal al asigurării progre Consiliul Superior al Agricul partidului: încheierea procesu rea culturii, la uriaşa muncă
Singura soluţie pentru lichi reorganizarea conducerii agri sului tuturor ramurilor econo turii trebuie să stabilească din lui de colectivizare a agricul Permiteţi-mi, tovarăşi, ca de politică organizatorică desfăşu
darea acestei situaţii era cea culturii corespunzător noii sale miei, inclusiv agriculturii. timp nevoile reale de piese de turii. Acesta este un eveniment la înalta tribună a sesiunii ex rată de partid pentru colecti
indicată de partid: unirea ţă etape de dezvoltare, la distri schimb necesare întreţinerii par de o excepţională însemnătate traordinare a Marii Adunări vizarea agriculturii.
rănimii în marea gospodărie buirea cadrelor de specialişti în Pentru industrializarea ţării în opera de desăvîrşire a con Naţionale să exprim cu acest
socialistă, care creează condiţii agricultură şi îmbunătăţirea or cului de maşini, care prezintă strucţiei socialiste în patria prilej partidului şi guvernului Ansamblul de măsuri cuprin
pentru folosirea largă a mijloa ganizării învâţămîntului agricol, au fost investite în ultimii 11 un volum însemnat în produc noastră, o expresie grăitoa nostru, clasei muncitoare, ţără-' se în raportul prezentat de to
celor mecanizate şi a ştiinţei scot în evidenţă încă o dată cu ani peste 104 miliarde lei, din ţia uzinelor constructoare de nimii colectiviste, intelectuali varăşul Gheorghe Gheorghiu-
agro-zootehnice, pentru dezvol putere caracterul creator al po care 7,5 miliarde în industria maşini. Aceasta va evita încăr re a încrederii cu care ţăranii tăţii, întregului popor, senti Dej, propunerile privind reor
tarea unei agriculturi intensive, liticii partidului nostru, faptul constructoare de maşini. carea nejustificătă a uzinelor muncitori au urmat şi urmea mentele de recunoştinţă ale ti ganizarea conducerii agricultu
capabilă să asigure mari pro că ea ţine permanent seama de cu piese de schimb şi crearea ză cuvîntul partidului, o con neretului pentru munca eroică rii, legea cu privire la înfiinţa
ducţii vegetale şi animale, să cerinţele noi ridicate de viaţă. Aşa cum aţi auzit din expu de stocuri supranormative în firmare strălucită a justeţei po depusă în vederea obţinerii rea Consiliului Superior al Agri
nerea tovarăşului Gheorghe bazele de aprovizionare ale a- liticii leniniste a Partidului nos acestei victorii istorice, în care culturii, a consiliilor agricole
Gheorghiu-Dej, producţia indus griculturii, aşa cum se mai în tru, a Comitetului său Central, tînăra generaţie vede o nouă regionale şl raionale, izvorăsc
tâmplă astăzi. în frunte cu tovarăşul Gheorghe şi puternică piatră de temelie din cerinţele vieţii şi corespund
trială a fost în anul 1961.de a- la făurirea viitorului său fericit, intru totul noii etape de dez
proape .5 ori şi jumătate mai De asemenea, o preocupare a un pas hotărltor pe drumul lu voltare a agriculturii noastre.
mare decît în anul 1949. In a- colectivelor de muncitori, ingi
nul 1961 producţia industriei neri şi tehnicieni din uzinele de
constructoare de maşini, a ener tractoare şi maşinile agricole
giei electrice si a materialelor va trebui să fie şi pe viitor re
’de construcţii a fost de peste ducerea continuă a preţului de
Î2 ori mai mare decit în anul
1938, iar a industriei chimice
contribuie din plin la ridica Principala calitate a noii con ’de peste 14 ori. cost. Gheorghiu-Dej. minos al socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor
rea nivelului de trai al poporu cepţii in orientarea şi îndruma Asigurarea coordonării unita Conştient de răspunderea care va mobiliza întregul tineret de
lui.' rea producţiei agricole constă îri Comparativ cu anul 1938 pro- S-a încheiat definitiv capi Ia sate să participe la întări
aceea că se asigură o conducere cîucţia pe cap de locuitor ă fost re a activităţii ştiinţifice şi tolul de tristă amintire a asu ii revine în făurirea vieţii noi, rea economico-organizatorică a
Hotărîrile luate la Plenara din ştiinţifică, competentă şi uni in anul 1961 de circa 59 kg. fon tehnice de perfecţionare con pririi seculare, ignoranţei şi mi socialiste, tineretul nostru, mo gospodăriilor agricole colective,
martie 1949 au stat permanent tă faţă de 8,5 kg., de peste 114 tinuă a maşinilor şi tractoare zeriei în istoria satului romî- bilizat de Uniunea Tineretului
kg. de oţel faţă de 18,2 kg., iar
lor cere o strinsă- colaborare
la baza activităţii practice a tară, a întregii agriculturi, în la energia electrică de circa 465 între organele de specialitate nesc, Tînăra generaţie de la Muncitor, sub conducerea şi în
ale Ministerului Metalurgiei şi sate, trăind o viaţă omenească, drumarea permanentă a parti-
partidului, fiind completate şi lăturîhd astfel practicile biro kWh. faţă de 72,4 kWtí. (Continuare, in pag; 6-a)
