Page 103 - 1962-04
P. 103
Paf. r r a w r e m sm tnsM vm n N r. 2285
Bg^gg g B ^ a ^ B ^ M BHgC T iMBPW gB ^ BBSCTasaBaaTOM w^ etctm ssa a ;3 w g as^ g ^ T s« g g B ^ ^
Cuvîntul tovarăşului Chivu Stoica altfel) căci legile dezvoltării so surilor pe care partidul nostru Cuvîntul deputatului
le-a luat pentru îndreptarea Virgil I r o fin
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, construcţiilor de locuinţe, dez mii, fixau preţuri la cote şi ia cietăţii conduc nu la trecerea de spre unităţile productive a imen
voltarea reţelei de învăţămînt, achiziţii care nu acopereau nici sei majorităţi a specialiştilor, a (Urmare din pag. 5-a) agricol, de educarea lor în spi
Raportul tovarăşului Gheorghe de ocrotire a sănătăţii, a aşeză cheltuielile de muncă ale pro la forme superioare la cele in oamenilor care prin pregătirea ritul înaltei răspunderi pentru
Gheorghiu-Dej prezentat in faţa mintelor de cultură, ilustrează ducătorilor, nu vroiau să ţină lor au misiunea de a fi sfătui la dezvoltarea avutului lor ob nobila profesiune de agronom.
sesiunii extraordinare a Marii procesul de ridicare continuă seama dacă în unele zone s-au ferioare ci Invers, de la forme torii nemijlociţi ai ţărănimii co ştesc, la Înflorirea întregii noa Partidul, statul nostru, a creat
Adunări Naţionale, consacrată a poporului muncitor spre o obţinut recolte slabe din cau lectiviste, organizatorii activi, stre agriculturi socialiste. In tinerilor dornici să se pregă
încheierii colectivizării agricul viaţă tot mai Îmbelşugată şi za calamităţilor naturale. Au inferioare la forme superioare. pe baze ştiinţifice, ai produc lupta pentru consolidarea ma tească ca specialişti pentru a-
turii, victorie istorică a poporu mai luminoasă. mers cu impunerea planului de Viaţa a dovedit, intr-un timp ţie noastre agricole. rilor succese obţinute, pentru gricultură minunate condiţii de
lui romin, constituie un strălu cultură pînă la gospodăria in realizarea unor producţii vege viaţă şi învăţătură. Datoria lor
cit bilanţ al măreţelor realizări Pe tot cuprinsul ţării, oriun dividuală a micului producător foarte scurt, justeţea deplină a Răspunzînd chemării partidu tale şi animale sporite, un lu este să răspundă cu cinste gri
obţinute de oamenii muncii, sub de îţi îndrepţi privirea, vezi Nu este de mirare că în aseme lui, mii de ingineri agronomi, cru de căpetenie este ca între jii ce li se poartă, învăţind bine,
conducerea partidului nostru, astăzi semnele minunate ale nea condiţii, unii producători a- celor spuse de tovarăşul Gheor zootehnîcieni, medici veterinari, gul tineret de la sate să-şi în mergînd după absolvire pe ogoa.
in făurirea economiei socialiste vieţii noi, marile transformări gricoli nu mai aveau interes să Însufleţiţi de spirit patriotic şi suşească cu perseverenţă temei re — acolo unde este locul spe
unitare, in dezvoltarea tuturor revoluţionare aduse de orîndui- cultive pămintul, ceea ce a con ghe Gheorghiu-Dej in Raportul pătrunşi de adevărata lor me nice cunoştinţe agrozootehnice. cialistului în agricultură — să'
ramurilor economiei naţionale rea socialistă, care a învins de tribuit ca uneori să fim nevoiţi nire, lucrează acum în gospo ajute cu pricepere şi energia
şi ridicarea pe această bază a finitiv, atit la oraşe cit şi la să importăm grîu. la Congresul a) IlI-lea al parti dăriile colective, îi ajută pe co Uniunea Tineretului Muncitor lor tinerească lupta ţăranilor
nivelului de trai al poporului. sate. lectivişti în aplicarea metode va face totul pentru ca fiecare colectivişti pentru obţinerea dd
Călcînd în picioare politica dului, cu privire la desfăşurare« lor agrozootehnice înaintate, in utemist, fiecare tînăr de la sate recolte cit mai îmbelşugate.
Urmind cu consecvenţă poli Marea victorie pe care o săr partidului, de întărire a alian procesului unic, neîntrerupt, de organizarea raţională a produc să fie un participant entuziast
tica leninistă de industrializare bătorim — terminarea colectivi ţei muncitoreşti-ţărăneşti, gru ţiei, contribuind cu toată capa la lupta pentru introducerea şl Organizaţiile U.T.M. vor des
socialistă a ţării, partidul a pus zării agriculturii, — demon pul fracţionist a recurs împo transformare a întovărăşirilor citatea lor la creşterea produc folosirea la maximum în toate făşura o intensă muncă politică
în centrul atenţiei creşterea cu strează mai puternic decit orice triva ţărănimii, la mijloace re ţiei agricole, la dezvoltarea şi ramurile de producţie agricolă pentru educarea tinerilor în spi
precădere a industriei grele, cu clarviziunea ştiinţifică a liniei presive, condamnate cu toată în gospodării colective, de uni consolidarea gospodăriilor co a ştiinţei şi tehnicii înaintate, a ritul colectivismului, al atitu
pivotul său, construcţia de ma stabilite de plenara istorică din hotărirea de partid. lective, la ridicarea întregii agri metodelor celor mai avansate de dinii socialiste faţă de muncă,-
şini, ¦temelia dezvoltării conti 3-5 martie 1949 a C.C. al Farti- re a gospodăriilor colective mici culturi şi înflorirea patriei muncă. al dragostei pentru gospodăria
nue a întregii economii naţio dului Muncitoresc Romin. Numai după ce au fost înlă noastre socialiste. agricolă colectivă, faţă de
nale. turaţi deviatorii din conducerea în gospodării mai mari, de în Ministerul Agriculturii, apli- proprietatea obştească, pen
Partidul nostru a privit de La rîndul lor colectiviştii, care cînd mecanic la condiţiile agri tru ca fiecare tînăr să înţeleagă
Datorită muncii pline de avinî la început transformarea socia partidului şi din funcţiile de tărirea economică a gospodări culturii sistemul de pregătire a că gospodăria colectivă ii asi
a eroicei noastre clase munci listă a agriculturii ca un pro răspundere pe linie de stat, s-a văd In activitatea neobosită a muncitorilor din Întreprinderi a gură o viaţă îmbelşugată,
toare, sarcinile stabilite de Con ces complex şi de durată, căci putut instaura politica justă a ilor colective, proces care a dua specialiştilor un sprijin deosebit creat şcoli profesionale agricole, posibilitatea de afirmare a ca
gresul al IlI-lea al partidului ea însemna trecerea ţărănimii partidului de cointeresare ma de important la dezvoltarea gos care nu au dat şi nu puteau pacităţii sale creatoare în toa
nostru în ce priveşte dezvolta pe un drum cu totul nou, care terială a ţărănimii la sporirea ta terminarea colectivizării. podăriei, îi înconjoară cu dra da rezultate. In general, pro te domeniile, atit material cit
rea industriei, se realizează şi schimbă profund modul de via producţiei agricole. încă în au goste şi le creează condiţii de blema pregătirii cadrelor nece şi spiritual.
se depăşesc an de an. In primii gust 1953 partidul şi guvernul Incepind de pe la sfîrşitul muncă şi de trai corespunză sare agriculturii noastre nu a
ani ai planului şesenal indus ţă, metodele şi formele de mun au trecut la aplicarea indi anului 1958 şi mai ales 1959, toare. constituit o preocupare centra Tineretul colectivist işi va do
tria noastră socialistă a realizat că ale ţărănimii, conştiinţa caţiilor înţelepte ale to orientarea ţărănimii spre gos lă a ministerului. vedi dragostea faţă de gospo
succese însemnate, ritmul me maselor ţărăneşti, ceea ce nu se varăşului Gheorghiu-Dej de a podăria colectivă a căpătat din Avem deplina convingere că dăria colectivă in primul rînd
diu anual de creştere fiind de poate înfăptui dintr-o dată. De ce în ce mai mult un inginerii agronomi, zootehni- Măsurile adoptate de partid prin participarea la muncă în
peste 16 la sută, faţă de 13 Ia aceea partidul, aplieînd crea pune, la baza relaţiilor comer cienii, medicii veterinari, horti- şi guvern privind îmbunătăţi totdeauna şi peste tot unde este
sută prevăzut în Directive. Deo tor la condiţiile ţârii noastre, ciale intre state şi ţărănime, caracter de masă iar în viticultorii, mecanizatorii vor rea organizării şi conţinutului necesară prezenţa sa. Pentru fie
sebit de important este faptul genialul plan cooperatist al lui contracte care să ţină seama de răspunde cu cinste încrederii învăţămîntului agricol vor lichi care tînăr colectivist, munca în
că numai sporul de producţie Lenin, a dat o importanţă deo interesele reciproce ale ţărăni lunile de după plenara din partidului, guvernului, ţărănimii da aceste neajunsuri şi vor duce gospodărie trebuie să devină o
ce se va obţine in primii trei sebită folosirii întovărăşirilor mii şi ale statului. In decembrie colectiviste, punîndu-şi toate la creşterea numărului şi a ni chestiune de onoare. Orice mun
ani ai planului şesenal este de ca o treaptă intermediară de 1956 cotele au fost desfiinţate, vara anului trecut, ritmul co. cunoştinţele şi întreaga lor pu velului de pregătire teoretică şi că in gospodărie este importan
36 miliarde lei şi reprezintă mai cooperare în producţia agricolă, s-a generalizat sistemul con lectivizării a fost mereu mai tere de muncă în slujba măre practică a cadrelor necesare tă şi se bucură de toată pre
mult decit dublul întregii pro ca o şcoală care deprinde ma tractelor încheiate prin bună rapid, pentru că — aşa cum am ţei cauze de ridicare la un ni- agriculturii noastre în continuă ţuirea. Partidul a chemat ţără
ducţii industriale a anului 1938. sele ţărăneşti cu organizarea mai spus — majoritatea ţără vel mereu mai înalt a agricultu dezvoltare, vor deschide in faţa nimea colectivistă să obţină de
socialistă a muncii şi le ajută învoială, între stat şi ţărănime, nimii a trecut prin şcoala înto rii noastre socialiste. tineretului de la sate vaste po pe suprafeţe mari de pămint
Succese deosebite s-au obţinut să treacă, de la această formă care are astfel un cumpărător vărăşirilor, iar gospodăriile co sibilităţi de afirmare a capaci o producţie de 5.000 kg. porumb
în ramurile hotărîtoare ale in simplă, la forma superioară, sigur, Ia preţuri ferme şi avan lective fruntaşe au exercitat o O dată cu măsurile pentru o tăţii şi hotăririi lui de a-şi adu boabe la hectar în cultură neiri
dustriei. In 1961 producţia in gospodăria colectivă. tajoase. imensă forţă de atracţie asupra mai bună repartizare şi folo ce contribuţia Ia continua dez gată. A fi în primele rînduri în
dustriei constructoare de ma întregii ţărănimi. sire a cadrelor de specialişti in voltare a agriculturii. lupta pentru obţinerea unor re
şini a fost de şapte ori mai Faptele ne-au arătat cit de In ce priveşte gospodăriile de agricultură — după cum s-a colte bogate de porumb este o
mare, a industriei chimice de justă a fost această orientare stat, elementele fracţioniste Astăzi, în lumina experienţei arătat — este necesară o te Uniunea Tineretului Muncitor sarcină însemnată, o chestiune
peste opt ori mai mare decit a partidului. Cea mai mare par mergeau pe linia compromiterii pe care o avem, putem spune meinică îmbunătăţire a învăţâ- va desfăşura o intensă muncă de onoare pentru fiecare ute
în anul 1950. Planul de electri te a ţărănimii a trecut prin şi desfiinţării lor, creindu-le ne că dacă n-am fi introdus forma mîntului agricol de toate gra de îndrumare a tineretului de mist, tînăr colectivist.
ficare de zece ani, elaborat din şcoala întovărăşirilor, acolo s-a numărate greutăţi materiale şi întovărăşirilor, n-am fi sărbă dele, care să asigure creşterea la sate pentru a folosi din plin
iniţiativa tov. Gheorghe Gheor convins de avantajele agricul financiare în activitatea de pro torit acum victoria colectivizării numărului de cadre, înarmarea minunatele condiţii de pregăti Partidul şi guvernul nostru au
ghiu-Dej a fost îndeplinit îna turii socialiste mecanizate şi a ducţie, pentru a putea spune lor cu bogate cunoştinţe de spe re, de învăţătură create de stabilit o seamă de măsuri foar
inte de termen. Dezvoltarea ra făcut apoi pasul mai departe apoi, că statul ar fi „prost gos totale a agriculturii. cialitate, corespunzător nevoilor partidul şi statul nostru. Pio te importante pentru dezvolta
murilor de bază ale industriei a la gospodăria colectivă. podar“. agriculturii socialiste. nierii de la sate, îndrăgind gos rea şeptelului. Tot mai mulţi
permis promovarea progresului înfăptuirea cu succes a trans podăria colectivă — de care tineri îndrăgesc meseria de cres
tehnic şi a adus astfel un aport Este bine să se ştie, tovarăşi, Acum ne este clar ca ori- formării socialiste a satelor des In legătură cu aceasta trebuie este legat viitorul lor îşi vor cător de anim ale; numai în
hotărîtor la creşterea producti că victoria de astăzi a termi cînd cite daune a adus grupul chide posibilităţi nelimitate dez- subliniată în mod deosebit im însuşi cunoştinţele agricole din ultimii ani peste 33.000 utemişti
vităţii muncii în întreaga eco nării colectivizării am fi pu antipartinic maselor ţărăneşti, voltării forţelor de producţie în portanţa pe care o are în cadrul cărţi şi vor participa cu pasiu au fost recomandaţi şi lucrează
nomie naţională. tut-o sărbători mult mai de Întregului popor, statului demo agricultură, creşterii producţiei măsurilor de îmbunătăţire a ne, după puterile lor, în munca în prezent în sectorul zootehnic.
vreme, dacă în aplicarea liniei crat popular. şi productivităţii muncii agri învăţămîntului agricol legarea in gospodărie. Ceea ce organizaţia noastră a
Mari sporuri de producţie partidului n-am fi avut de in- cole. întăririi şi dezvoltării în lui tot mai strînsă de practica făcut însă pînă acum în aceas
s-au realizat în industria bunu tîmpinat serioase piedici din Trebuie să vă spunem că nu tregii noastre economii socialis şi experienţa Înaintată din ma In fiecare an vor fi pregătiţi tă direcţie nu este de ajuns. A
rilor de consum. In anul trecut partea grupului antipartinic a fost uşor de înlăturat această te, pentru ridicarea bunăstării rile unităţi de producţie ale a- pentru munca de mecanizatori lucra intr-un asemenea sector,
s-au produs de trei ori mai fracţionist care, profitînd de stare de lucruri, cu toate, că ele poporului. griculturii socialiste, organiza 15.000 de tineri. Organizaţiile menit să asigure ţărănimii, cla
multe ţesături de bumbac, de funcţiile ce le avea în conduce rea temeinică a pregătirii teo U.T.M. vor îndruma pe mai de sei muncitoare, înti'egului po
patru ori mai mult zahăr şi de rea partidului şi statului, a sa mentele fracţioniste aveau un In desfăşurarea procesului de retice şi a practicii în producţie parte mii de tineri colectivişti por, bunuri cum s în t: carnea,-
şapte ori mai mult ulei decit. botat. din 1949 pînă în 1952, con nivel teoretic foarte redus şi colectivizare s-a ridicat o ţă a studenţilor şi elevilor. să urmeze şcolile de mecaniza iaptele, untul etc. este o mese
in anul 1938. stituirea de întovărăşiri, a frî- slabă capacitate organizatorică, rănime nouă, cum n-a mai cu tori, să-şi însuşească temeinic rie dintre cele mai nobile, pre
nat mersul transformării socia nu cunoşteau ţărănimea, proble noscut istoria ţării noastre, o ţă Organizarea învăţămîntului meseria, să-şi facă cu cinste, cu ţuită de toţi oamenii muncii.-
S-a desfăşurat un larg pro liste a agriculturii. mele agriculturii şi particulari rănime care, eliberată de ex agrozootehnic de masă are o răspundere, datoria în lupta De aceea, organizaţia noastră
ces de reutilare şi modernizare tăţile ţării noastre. Nu trebme ploatare, stăpînă pe rodul mun imensă importanţă pentru ridi pentru recolte bogate. va îndruma pe cei mai buni
a întreprinderilor, s-au înălţat La plenara din martie 1949, uitat că ei aveau o oarecare cii sale, participă activ şi con carea nivelului de cunoştinţe de utemişti să lucreze în sectorul
sute de fabrici şi uzine, com deviatorii nu s-au opus în mod autoritate de vechi activişti, ştient, în alianţă cu clasa mun In legătură eu aplicarea re zootehnic şi împreună cu colec
binate, ternio şi hidrocentrale deschis politicii partidului, au treceau drept lideri, pe baza citoare, la conducerea statului. specialitate a întregii ţărănimi centelor hotărîri ale partidului tiviştii virstnici să depună toa
electrice. fost făţarnici, dar în practică, unei false aureole create în colectiviste, ceea ce va influen şi guvernului cu privire la lăr tă priceperea şi entuziasmul
timp de 4 ani de zile au împie timpul ilegalităţii in mod arti Tovarăşi, ţa nemijlocit dezvoltarea pro girea reţelei de şcoli de meca pentru a creşte continuu şepte-
Industrializarea socialistă a dicat aplicarea acestei politici. ficial, care nu corespundea cu ducţiei agricole vegetale şi ani nizatori, considerăm că este ne lul, această valoroasă şi mare
ţării a permis crearea unei pu Ascunzîndu-şi poziţia antipar inexistentele lor merite în miş In raportul său, tovarăşul male. cesar să se respecte întru totul bogăţie a patriei.
ternice baze tehnice-materiale carea revoluţionară. Gheorghe Gheorghiu-Dej a sub Indicaţia dată ca aceste şcoli să
a agriculturii. tinică, ei jonglau cu o frazeo liniat însemnătatea deosebită a Numai în acest fel se vor pu fie create numai în cadrul Organizaţia noastră va mo
logie revoluţionară, care la pri De aceea demascarea lor a tea rezolva problemele mari şi G.A.S. şi S.M.T., iar centrelor biliza tinerii muncitori, ingi
Dublarea în 1962 a produc ma vedere părea radicală, dar mers foarte greu. îşi amintesc reorganizării conducerii agricul complexe ce stau în faţa agri- şcolare să li se asigure maşinile neri şi tehnicieni din indus
ţiei de tractoare faţă de anul care ne făcea să batem pasul foarte bine tovarăşii din con turii, menită să schimbe din te culturii noastre socialiste. şi tractoarele necesare pentru trie să contribuie !ntr.o măsură
1959, creşterea însemnată a pro pe loc: pretindeau că în con ducerea partidului ce luptă grea melii vechiul sistem de condu organizarea cit mai temeinică a tot mai însemnată la înzestra
ducţiei celorlalte maşini agri strucţia socialistă la sate tre au trebuit să ducă patru ani cere şi să-l înlocuiască cu altul, Tovarăşi, practicii în producţie. Ridicăm rea agriculturii cu tractoare,
cole, crearea şi dezvoltarea in buie să folosim numai forma de zile. Numai la cite şedinţe care să corespundă etapei noi aceste problemele întrucît în maşini şi utilaje moderne la
dustriei de îngrăşăminte chi superioară, gospodăria colectivă, interminabile au luat parte l de dezvoltare a agriculturii so Terminarea colectivizării a- prezent mai sînt unele şcoli de nivelul tehnicii mondiale, să
mice, au făurit o temelie trai cialiste. mecanizatori care nu funcţio furnizeze îngrăşăminte chimice
nică pentru continua sporire a că folosirea unor forme inferioa Nu putem să nu subliniem cu griculturii este rodul alianţei de nează pe lingă G.A.S. şi S.M.T. necesare ridicării producţiei a-
producţiei agricole. fA’şa cum se re ar fi o abatere de la mar- această ocazie că tovarăşului Structura organizatorică a nezdruncinat intre clasa munci Considerăm că este necesar să gricole.
arată în raport, datorită efor xism-leninism, incercind prin Gheorghiu-Dej îi revine meritul noului sistem de conducere, mo toare şi ţărănimea muncitoare, se acorde atenţie rezolvării pro
turilor depuse de harnica noa aceasta să intimideze cadrele principal că aceste elemente dul său de funcţionare sînt ast alianţă făurită şi călită în lupte blemei manualelor pentru aces Tovarăşi,
stră ţărănime muncitoare, pro de partid. Ei au reuşit să ere contrarevoluţionare au fost de fel concepute incit asigură o le pentru pămint, libertate şi te şcoli, atit ca titluri cit şi ca
ducţia anuală de cereale boabe eze nu puţine confuzii, să in mascate şi înlăturate. Dinsul a conducere unitară, calificată şi socialism. O dată cu aceasta „în număr de exemplare, organizării Sint întrutotul de acord cu
a fost in 1961 cu 2.600.000 de sele un timp buna credinţă a dus în acest scop o luptă per operativă, în stare să rezolve cu Republica Populară Rominâ — practicii în producţie în aceste măsurile propuse în Raportul
tone mal mare decit media ani unor activişti de partid şi de severentă, principială, plină de succes problemele mari şi com- aşa cum se arată în raportul şcoli, incepind cu elevii anului prezentat de tovarăşul Gheor
lor 1934—1938, Ia floarea-soare- stat devotaţi partidului şi po tact şi avînd grijă de a asigu p’exe ale producţiei agricole în prezentat — socialismul a în I în atelierele G.A.S. şi S.M.T., ghe Gheorghiu-Dej, cu proiec
lui producţia a fost de zece ori, porului. Nu tuturor le era clar ra unitatea partidului. condiţiile agriculturii colectivi vins definitiv la oraşe şi sate“. iar în campaniile agricole pe tul de lege cu privire la înfiin
iar la sfecla de zahăr de şapte că aceasta este o linie provo zate. Caracteristica esenţială a Se deschid măreţe perspective maşini şi tractoare. ţarea Consiliului Superior al
ori şi jumătate mal mare decit catoare. dogmatică, care nu ţine Numai după înlăturarea gru acestui mod nou de conducere pentru un nou şi puternic avint Agriculturii, a consiliilor regio
media anilor 1934—1933. seama de realitate, de faptul pului antipartinic s-a putut tre constă în aceea c.ă organele con creator al poporului muncitor Organizaţia noastră se va ocu nale şi raionale şi le aprob din
ce la formarea de întovărăşiri ducătoare de la Consiliul Supe care, însufleţit de patriotism pa cu şi mai mare grijă de în- toată inima. Asigurăm Partidul
Rezultate remarcabile s-au că pentru milioane de ţărani rior şi pină la consiliile raio fierbinte, este hotărît să înalţe drumarea tinerilor spre şcolile Muncitoresc Romin, Marea Adu
obţinut in creşterea animalelor muncitori e foarte greu să trea agricole, care au luat repede nale sînt constituite din cele mai tot mai sus edificiul socialismu tehnice agricole şi spre institu narea Naţională, pe toţi depu
şi îmbunătăţirea rasei lor. ceea că de la gospodăria individuală o mare amploare. Intr-un sin calificate cadre, cu o bogată lui în patria noastră. tele superioare de învăţămînt taţii şi invitaţii la această adu
ce a permis ca în 1961 pro direct la gospodăria colectivă gur an — în 1952 — au intrat experienţă practică şi care par nare, că tineretul patriei noas
Se lăudau că la noi în ţară a- în întovărăşiri 86.000 de familii ticipă nemijlocit la procesul de Clasa muncitoare, ţărănimea iiiiiiiiiimii—---- ---------- tre, alături de întregul popor
ducţia de lapte să fie cu peste vem numai forma superioară de cu 188.000 de ha., ajungindu-se producţie în gospodării colecti colectivistă, intelectualitatea sînt muncitor, îşi va face cu cinste
cooperaţie socialistă, în agri în 1958 la 1.400.000 de familii, ve, gospodării de stat, staţiuni tot mai strins unite în jurul datoria, participînd cu toate
57 la sută, de lină cu peste 47 cultură. Dar cite gospodării co de trei ori mai multe decit erau experimentale, S. M. T.-ur’i, pe gloriosului nostru partid, al Co forţele, cu tot elanul său tine
lective aveam ? Pînă la sfirşi- in acel moment în gospodări mitetului său Central în frunte
la sută, de carne în greutate vie tul anului 1952 sectorul colec ile colective, şi numărului lor a întinsele ogoare ale patriei, a- cu tovarăşul Gheorghe Gheor resc la înfăptuirea tuturor sar
tivist nu cuprindea decit continuat să crească pînă la colo unde se hotărăşte soarta ghiu-Dej, care rezolvă in spiri
cu 54 la sută, mai mare decit 165.000 de familii cu 663.000 ha. tul marxism-leninîsmului pro cinilor puse de partid agricul
în 1950. Creşterea puterii eco 1.767.000 de familii în 1959. producţiei agricole.
In promovarea politicii anti Chemaţi fiind in aceste or blemele desăvîrşirii construcţiei turii noastre socialiste, pentru
nomice a ţării se oglindeşte in Grupul antipartinic pretindea
sporirea, în ultimii 12 ani, de partinice, grupul fracţionist în că dacă vom crea întovărăşiri, gane, specialiştii cei mai buni, socialiste şi creării premiselor desăvîrşirea construirii socia
cepea să folosească din ce în ce ţăranii vor fugi din gospodării oameni de ştiinţă, preşedinţi de
peste trei ori şi jumătate a ve colective în aceste forme infe gospodării colective, cadre de pentru trecerea treptată la co- lismului în patria noastră
mai mult mijloace de presiune rioare. Masele ţărăneşti au do conducere din unităţile agricole munism.
nitului naţional, ceea ce a dat asupra ţărănimii, de încălcare vedit, ele însele, cit de neînte ale statului aduc cu ei cunoaş scumpă, pentru construcţia co
grosolană a liberului consimtă- terea profundă a problemelor Votez cu toată încrederea a- munismului.
posibilitatea să se cheltuiască mint, care au adus daune alian meiate erau asemenea afirma producţiei, spiritul nou, creator
ţei muncitoreşti-ţărăneşti. şi combativ, realizează un larg doptarea Raportului prezentat
fonduri tot mai importante pen ţii. Pe măsură ce s-au convins schimb de experienţă asupra
Politica aventuristă a devia- problemelor de bază ale agri de tovarăşul Gheorghe Gheor
tru dezvoltarea economiei şi torilor s-a manifestat cu tărie din experienţă proprie şi din culturii ţării, regiunii şi raionu
lui, completindu-se reciproc, ghiu-Dej si a proiectului de lege
culturii, pentru continua ridi în domeniul formării fondului experienţa gospodăriilor colecti elaborează şi stabilesc norma
tive, iau hotărîri privind buna supus Marii Adunări Naţionale.
care a nivelului de viaţă a po central de produse agricole al ve fruntaşe de avantajele agri desfăşurare a activităţii, în
vederea Înfăptuirii sarcinilor (Cuvîntarea a fost subliniată cu
porului. Dublarea salariului statului. In perioada cînd mal culturii socialiste, ţăranii înto- puse de partid şi guvern în faţa puternice aplauze).
agriculturii.
real, sporirea de aproape cinci existau cotele obligatorii, ei au "ărăşiţi au trecut la gospodă In finala Turneului U. E. F. A.
După încheierea sesiunilor a-
ori a desfacerilor de mărfuri încălcat grosolan principiul co riile colective, la început în cestor organe, întoreîndu-se la merii n o ş tr i fotbalişti au repurtat
locul de producţie, ei sînt cei
prin comerţul socialist in aceas interesării materiale a ţărăni număr mai restrîns, dar apoi mai competenţi să aducă la în o strălucită victorie
deplinire hotărîrile luate.
tă perioadă, marele avint al tendinţa de transformare a în Cea de-a 15-a ediţie a Tur in prima repriză, a făcut ieri legatul U.E.F.A., K. Zimerma
O asemenea conducere a agri neului internaţional de fotbal o veritabilă demonstraţie de fot (R.F. Germană), a înmînat i
tovărăşirilor in gospodării co culturii nu putea fi exercitată pentru juniori U.E.F.A. s-a în bal, afişînd o evidentă supe pitanului echipei romine, ]
în condiţiile sistemului de pînă cheiat duminică la Bucureşti cu rioritate pe plan tehnic şi tac tescu, cupa oferită de Uniui
lective a devenit o largă miş acum, moştenit de pe vremea un strălucit şi binemeritat suc tic. Echipa iugoslavă, care nu Europeană de Fotbal Asocia
care de masă. cinci în agricultură, precumpă ces al echipei R. P. Romîne. In fusese învinsă pină acum, a
nitoare era proprietatea indivi finala competiţiei, disputată pe luptat mult pentru a realiza un ¦k
Era şi nefiresc să se întimple duală. stadionul „23 August“ în pre Meciul pentru locurile 3-
zenţa a peste 70.000 de specta scor cit mai strins, s-a apărat între echipele R. S. Cehoslov
Principalul neajuns al vechiu tori, tinerii noştri fotbalişti au şi Turciei s-a terminat, dt
lui sistem constă în aceea că destul de bine, dar în cele din prelungiri, cu un rezultat
marea majoritate a cadrelor de repurtat o netă victorie: 4—1 egalitate: 1-1. Prin tragere
specialişti în agricultură erau (3—1) asupra echipei R. P. F. urmă n-a putut să reziste ata sorţi, locul 3 a revenit eclii
R. S. Cehoslovace.
imobilizate în birouri şi obli Iugoslavia. Selecţionata de ju curilor impetuoase ale echipei
niori a R. P. Romîne, mai ales noastre. (Hgerpre
gate, prin stilul de muncă şi
După încheierea jocului, de
metodele birocratice şi funcţio
năreşti, să se ocupe mai ales
de întocmirea de circulare, in
strucţiuni, situaţii statistice şi
altele, fără o cunoaştere temei
nică a realităţilor de pe te
ren. Şi nu este de mirare că o
astfel de activitate era cu to
tul lipsită de valoare practică.
Tn această lumină apare şi
mai evidentă însemnătatea mă
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — Deva.
