Page 104 - 1962-04
P. 104
Nr. 2^5 DRUMUL SOCIALISMULUI pa?. 3
*ftawHsawraas ¦ m 'B iis iK i.a M i «aaM B ga— — a m \vsameawnm xts!!«n-nna Ea n g ga saw aasa
LUCRĂRILE S
vK m m cm aratm m c m
Cuvîntul tovarăşului Pavel Mudura dici, care după terminarea stu peste 70 de colectivişti. Le-a răşUl Gheorghe Gheorghiu-Dej, şcoală medie, spital dotat cu
diilor s-au întors pe meleagu dat mina s-o facă, au avut din că averea, obştească este singura aparatură modernă. Comuna
directorul G.A.S. din comuna /oşia, regiunea Crişana rile natale. Satele noastre, unde ce, i-a ajutat şi gospodăria co cale a dezvoltării gospodăriei noastră este complet electrifi
a invins cauza socialismului, cu lectivă. colective şi a creşterii bunăstă cată. Numai in ultimii trei ani
Gospodăria noastră de stat porcilor din îngrăşătorie a avu- Grabăţ, regiunea Banat, care a nosc o puternică înflorire eco rii colectiviştilor. Experienţa s-au construit peste 1.500 de case
este situată în imediata apro t-o folosirea furajelor combina obţinut de la 188 de vaci o pro nomică şi culturală. Gospodă Gospodăria noastră colectivă noastră ne-a demonstrat din noi. Fiecare colectivist din gos
piere a oraşului Oradea, fapt ce te şi introducerea furajării mix ducţie medie de 5.036 litri de riile colective au adus belşug a fost un important centru de plin acest lucru. Dacă in anul podăria noastră cunoaşte că rea
a determinat dezvoltarea acelor te, adică uscată şi umedă. Ca lapte de fiecare vacă furajată, şi fericire în casa fiecărui osean. atracţie în munca dusă pentru 1958 averea obştească a( gospo lizările obţinute, pe care le-am
ramuri de producţie, care con urmare a aplicării acestor me să se împace cu faptul că pre încheierea colectivizării agricul dăriei noastre era de numai 4 prezentat foarte pe scurt în faţa
tribuie la aprovizionarea popu tode media zilnică de creştere ţul de cost al unui litru de lap Vreau să vă înfăţişez drumul turii. Pe ia noi s-au perindat milioane lei, iar valoarea zilei-
laţiei cu produse agroalimenta- te este de aproape trei ori mai străbătut de gospodăria colec peste 1.000 de ţărani întovără muncâ se ridica la 23 de iei, în sesiunii, se datoresc aplicării
re în cantităţi tot mai mari. în greutate a fost de 514 gra tivă din Drăguşeni, înfiinţată şiţi şi individuali din satele anul 1961 averea obştească a politicii juste a partidului nos
Fiind specializată in creşterea me faţă de 480 grame cit a fost mare ca cel planificat. Din pă acum 10 ani, cît şi perspecti Oaşului. Şi au avut ce vedea : fost de peste 10 milioane de lei, tru, ajutorului simţit din partea
şi îngrăşarea animalelor, 76 la planificat. cate, gospodării care produc cu vele ei de dezvoltare. construcţii gospodăreşti traini ceea ce ne-a permis să mărim eroicei noastre clase muncitoa
sută din producţia marfă a gos un preţ de cost ridicat, sînt şi valoarea zilei-muncă la 37 lei. re pe care l-am primit perma
podăriei este realizată de sec Am obţinut rezultate bune şi în regiunea Crişana. Cum am început ? Ca şi cei ce şi încăpătoare, animale de In gospodăria noastră se dau nent, încă de la crearea gos
torul zootehnic. în sporirea efectivului de păsări. mai mulţi, nu eram bogaţi. Ani rasă bună şi bine îngrijite, case lunar colectiviştilor avansuri podăriei colective.
Astfel, la sfirşitul anului 1961 Fiecare lucrător din gospo male, aveam doar o vacă şi trei frumoase in care s-au statorni băneşti. Datorită hărniciei co
La sfirşitul anului 1961 gos la suta de hectare cultivate cu dăriile agricole de stat trebuie cai. Tot fondul de bază nu tre cit temeinic belşugul, bucuria Privim viitorul cu toată încre
podăria noastră care dispune de cereale reveneau cîte 2.115 pă să urmeze indicaţiile conduce cea de 31.000 de Iei. Aveam însă şi încrederea In viitor. lectiviştilor, noi am obţinut în derea şi sintem siguri că ceea
2.095 de hectare teren, din care sări. De la fiecare găină s-au rii partidului de a folosi expe neasemuite bogăţii în hărnicia ce ne propunem va fi realizat
1.549 de hectare arabil, avea o obţinut în medie cîte 131 ouă. rienţa înaintată a unităţilor colectiviştilor, in ajutorul pe Toţi colectiviştii noştri au fost anul 1961 venituri băneşti in pentru că permanent avem în
încărcătură medie la suta de Pe lingă numărul mare de gă fruntaşe în lupta pentru creşte care partidul şi statul ni l-au buni agitatori pentru colectivi valoare de 7 milioane, din care drumarea partidului. Ne anga
hectare de 55 taurine din care rea continuă a productivităţii dat zi de zi. Au lucrat oame zarea agriculturii, pentru că le jăm ca în acest an să vindem
20 de vaci cu lapte; 1.060 de ini matcă gospodăria are ame muncii, îmbunătăţirea metode nii cu tragere de inimă, că pen erau la îndemînă toate dove peste 3 milioane lei numai din statului 600 de tone cereale, 400
porci, din care 32 de scroafe; najată şi o staţie de incubaţie lor de conducere şi asigurarea tru ei lucrau. Ne-au venit in zile. Vorbind despre viaţa lor, sectorul zootehnic. de tone floarea-soarelui, 10.000
94 de oi cu lină fină. de la care numai in acest an se unui volum cît mai mare de ajutor tractoarele S.M.T., au ve ei zugrăveau in faţa ţăranilor, de hl. lapte, 300 de tone carne,
va livra gospodăriilor de stat economii, astfel ca sporirea pro nit pe la noi ingineri care ne-au tabloul vieţii noi ce o vor trăi Dezvoltarea averii obşteşti, din care 160 de tone carne de
O dată cu sporirea efective şi gospodăriilor colective peste ducţiei să aibă loc în condiţiile dezvăluit tainele pămîntului şi intrînd in gospodăria colectivă. porc. Acestea sint angajamen
lor de animale, am acordat o reducerii sistematice a preţului recoltele au fost tot mai boga Astăzi, întregul nostru raion, creşterea valorii zilei-muncă a tele pe caro colectiviştii m.au
atenţie deosebită creşterii pro 320.0C0 de pui de o zi. In afa de cost şi a măririi rentabili te decit înainte şi la grîu şi la intreaga regiune, întreaga ţară făcut ca viaţa colectiviştilor împuternicit să le aduc la cu
ductivităţii acestora. Ca urmare ra planului de producţie, folo tăţii G.A.S. porumb, şî la celelalte culturi. este cu agricultura colectivi noştinţa -osiunii extraordinare
am reuşit să obţinem în anul zată. E sărbătoarea întregului noştri să se schimbe din teme a Marii Adunări Naţionale.
trecut de la un efectiv de 390 sind rezidurile provenite de la Am ascultat cu toată aten In dezvoltarea gospodăriei co nostru popor muncitor, care a lii. Cine a cunoscut comuna
de vaci o producţie medie de îngrăşătoria de porci, gospodă ţia şi aprob cu căldură măsu lective de mare folos ne-au fost adăugat la şirul minunatelor noastră înainte, comună de Doresc să exprim aici din
3.684 litri lapte faţă de 3.200 de ria noastră va creşte în acest rile stabilite de recenta Plenară creditele acordate de s ta t; o sale cuceriri o nouă victorie so foşti argaţi, cu majoritatea oa toată inima, hotărîrea mea şi a
litri cit era planificat de fiecare an 50.000 de pui pentru consum. a C.C. al P.M.R. şi prezentate menilor analfabeţi, cu case să colectiviştilor din Pechea de a
aci de către tovarăşul Gheorghe răcăcioase, unde existau 20 de
vacă furajată De la cele 1,800 Pe baza creşterii efectivului Gheorghiu-Dej in legătură cu cîrciumi şi o singură şcoală, şi munci neobosit pentru înfăp
de oi am obţinut cîte 6,9 kg. de animale şi a producţiei de aceea necorespunzătoare, poate
fiecare animal, gospodăria a li reorganizarea conducerii agri să.şî dea seama ce-a făcut parti tuirea hotărîrilor ce vor fi a-
lină fină de la fiecare oaie a- vrat statului anul trecut o can culturii. In activitatea de zi cu dul pentru noi. Avem astăzi în
dică cu 0,900 kg. mai mult de- titate totală de 3.124 de tone zi, noi am simţit că actuala comună 4 şcoli elementare o doptate la sesiune.
cît prevedea planul. carne, din care 2.768 tone carne formă de conducere pe plan re
de porc, depăşind astfel sar gional a gospodăriilor de stat jumătate de milion de lei am cialistă — încheierea colectivi Cuvîntul tovarăşului
Rezultate bune ani obţinut cinile de plan. De asemenea, am nu mai corespunde cerinţelor. primit pînă acum pentru cum zării agriculturii.
şi în creşterea porcinelor. Ast livrat statului 10.308 de hl. lap
fel, faţă de 14,8 purcei înţăr te de vacă, adică cu 1.380 hl. Trusturile regionale Gostat dis părări de animale şi pentru con Bunăstarea familiilor noastre Gheorghe Stoica
caţi de fiecare scroafă cit era peste plan, 10.800 de kg. lină puneau de un aparat greoi, care îşi are izvorul în dezvoltarea tot
prevăzut în plan, s-au realizat fină şi 673.000 ouă. nu era legat în mod nem ijlo strucţii gospodăreşti. Avem mai puternică a proprietăţii preşedintele G.A.C. din comuna Cirja,
în medie cîte 16,3 la un efec cit de producţie, nu cunoştea acum animale multe şi avem obşteşti, în creşterea continuă a regiunea laşi
tiv de 500 de scroafe. Gospodă Toate acestea au făcut ca în unde le adăposti. Numărul bo producţiei agricole vegetale şi
ria noastră agricolă de stat dis anul 1961 să obţinem un bene situaţia reală din gospodării, rc- vinelor a ajuns la 215 de bu animale. Iată de ce noi, mun Cînd am plecat din Cirja Bîr- bun de mare productivitate pe
pune de o îngrăşătorie de porci ficiu de 419.000 de Iei peste zumîndu-se la a da dispoziţii căţi, din care 115 vaci cu lapte, cind cît mai bine în prezent, ladului la Bucureşti pentru a care Ie primim de la gospodăria
cu o capacitate de 32.000 de ca plan. Practica muncii în gospo prin adrese şi circulare. Con numărul oilor cu lină fină la sintem cu gîndul şi cu fapta participa la această Mare Adu agricolă de stat din Murgeni; la
dăria noastră ne-a demonstrat că trolul şi îndrumarea se limitau 950, al porcinelor ia peste 200. spre viitor aşa cum ne Învaţă nare, colectiviştii din gospodă cei 800.000 lei — credite pe ter
pete anual. In vederea ridică în condiţiile aplicării pe sca Ia „vizite“ din fuga maşinii. din care 70 scroafe fătătoare. partidul. Pe baza avîntului pu ria noastră mi-au spus ; să arăţi men lung pe care ni le-a dat
rii continue a productivităţii ră largă a celor mai avansate ternic al producţiei de cereale, acolo, în faţa celui mai înalt statul pentru cumpărarea de
porcilor puşi la îngrăşat am a- metode agrotehnice, gospodări Consider că prin atragerea în Noi nu mai lucrăm pămîntul noi asigurăm creşterea număru sfat al ţării, recunoştinţa ce animale şi pentru construcţiile
plicat o furajare raţională, di ile de stat dispun de mari posi conducerea trusturilor Gostat a cum il lucrau moşii şi strămo lui de animale şi a producţiei o purtăm partidului pentru că, făcute în gospodărie. In afara
ferenţiată, după greutatea lo bilităţi pentru sporirea conti cadrelor legate nemijlocit de şii noştri. Am învăţat agricul acestora şi dezvoltăm tot mai îndrumîndu-ne pe drumul gos acestui sprijin material, statul
procesul de producţie, a oame tură aşa cum scrie la carte. Ci mult culturile de plante tehnice. podăriei colective, ne-a arătat nostru ne-a acordat şi îndru
turilor, folosind la maximum fu nuă a producţiei vegetale şi nilor cu experienţă în munca tim multe cărţi agrotehnice, Ne propunem ca în 1965 să drumul spre bunăstare şi feri mare calificată prin trimiterea
raje ieftine c a ; masă verde, animale şi reduc preţul de cost practică, va putea fi mai larg participăm cu interes la cursu avem la fiecare 100 ha. teren cire. unui inginer zootehnist care lu
furaje însilozate, deşeuri indus al produselor pe care le obţin. răspindită şi generalizată expe rile agrozootehnice. Astăzi fie agricol o încărcătură de 55 de crează de peste trei ani în gos
triale şi culinare etc. O impor rienţa G.A.S. fruntaşe în orga care ţăran colectivist din Dră taurine (din care 32 de vaci cu Anul acesta la 6 aprilie s-au podăria noastră şi, de curînd,
Tocmai de aceea este inexpli nizarea muncii şi a întregului guşeni ştie ce-i acela asolament, lapte), 22 de scroafe fătătoare, împlinit 10 ani de cînd 32 de prin trimiterea unui inginer
tanţă deosebită în furajarea cabil cum de se poate ca o proces de producţie. ştie cum se face iarovizarea, cu peste 200 de ovine cu lină fină familii din sat, ascaltind îndem agronom cu experienţă. Şi ca să
gospodărie de stat ca cea din noaşte cuvîntul .ştiinţei într-o şi 1.000 de păsări. Sporirea pro nul partidului au constituit gos arăt aici cît înseamnă cuvîntul
serie de lucrări ale pămîntului. ducţiei vegetale şi animale, vân podăria colectivă. Roadele mun unui specialist în agricultură ar
Cuvîntul tovarăşului Alexandru Czege Şi acestea ne înlesnesc să obţi zarea către stat a unor canti cii unite, înfăptuirea de zi cu fi de ajuns să povestesc despre
nem recolte mai bogate, să în tăţi tot mai mari de produse zi a politicii partidului au con începuturile fermei noastre de
preşedintele G.A.C. din Salonta, regiunea Crişana tărim tot mai mult gospodăria. agroalimentare va face ca veni vins pe fiecare ţăran muncitor păsări. Cind ne-am gindit să
turile băneşti să se dubleze în de avantajele pe care i le ofe facem un incubator, unele fe
Urmind cu încredere drumul 14,9 vaci cu lapte, 118 ovine cu vin circa 7.000 kg. de carne. De Putem spune astăzi că sîn- 1965 faţă de 1962. In felul acesta ră gospodăria colectivă. In ăhul mei din gospodărie au zis că
arătat de partid, în anul 1950 lină fină, 52 porcine din care asemenea, în cursul anului 1961, se va mări continuu fondul de 1957, Cirja a fost prima comu n-o să iasă nimic şi că nu s-a
un număr de 79 familii de ţă 10,4 scroafe, şi 1.080 păsări. am contractat şi livrat statului tem bogaţi. Bogată ne e colec bază, care în 1965 va fi de peste nă in întregime colectivizată pomenit să iasă pui fără cloşcă.
rani muncitori din Salonta, au 837 tone legume obţinînd un tiva, iar din bogăţia ei se naşte 500.000 de lei Ia suta de hectare. din regiunea Iaşi. Astăzi, marea Dar inginerul nostru nu s-a lă
înfiinţat o gospodărie colectivă, Ne îngrijim de selecţia acelor venit de 414.000 Iei. In acest şi bunăstarea noastră. Avem în noastră familie unită, stăpi- sat. A ales citeva femei dintre
care avea 173 hectare teren, animale care dau cel mai mare an am încheiat contract pentru prezent un fond de bază de Colectiviştii din Drăguşeni se neşte 2.715 ha. de pămint. cele mal neîncrezătoare, le-a ţi
două vaci şi ciţiva cai. Aceas randament. La vaci, aplicăm fu 1.560 tone legume de la care aproape 400.000 de lei la suta de angajează în faţa conducerii nut un adevărat curs despre
ta era toată averea gospodăriei. rajarea individuală după pro vom realiza un venit de 1.650.000 hectare. Aceasta ne permite ca partidului şi statului să mun Cite n-aş putea vorbi despre creşterea păsărilor, despre teh
ducţie. Din cele 384 vaci, 24 lei, revenind cite 66.116 lei la an de an veniturile colectivişti cească cu hărnicie şi conştiin schimbările petrecute în aceşti nica incubaţiei şi avantajele
Dar noi am pornit la drum cu sint înscrise in registrul genea hectar. lor să fie tot mai ridicate. Anul ciozitate pentru a întări tot mai 10 ani atit în gospodăria noa acesteia. Pînă la urmă toate
toată încrederea. Şi anii care logic. De la acestea obţinem în trecut, de pildă, colectiviştii mult gospodăria colectivă, să stră, cît şi în comuna noastră. au înţeles. Astăzi, în gospodă
au trecut de atunci, au medie cite 6.000 litri lapte. Creşterea producţiei vegetale noştri au primit pentru fiecare ajute cu toate puterile colecti Pămîntul — altădată doar zgî- rie scoatem toţi puii fără cloş-
dovedit că nu ne-am înşe şi animale, duce la mărirea ve zi-muncă produse şi bani în va vele surori — mai tinere, să-şi riat — este muncit astăzi după că, iar cele mai bune îngriji
lat, Zi de zi, am simţit din plin In documentele partidului niturilor gospodăriei, deci şi loare de 33 de lei. agrotehnică, ne dă sporuri mari toare de păsări sint tocmai din
grija părintească a partidului nostru se arată că este necesar ale colectiviştilor. In anul 1962, rînduiască de la început cu de recoltă. In anul trecut, de tre acele colectiviste care la În
nostru, sprijinul clasei munci să crească preocuparea pentru vom realiza un venit total de In satul nostru, Drăguşeni, nu pe o suprafaţă de 685 ha. cul
toare. Ca urmare a ajutorului creşterea numămlui de oi cu 9.500.000 Iei din care 3.683.000 lei peste multă vreme toate casele chibzuială treburile gospodăreşti. tivate cu porumb s-a obţinut o
acordai prin S.M.T., pe ogoarele lină fină şi a păsărilor. In gos din sectorul zootehnic, adică a- vor fi noi. Numai în ultimii
gospodăriei colective lucrează podăria noastră avem 3.820 ovi proape 40 Ia sută din venitul ani şi-au construit case noi,
tractoare şi maşini agricole pro ne din rasa Merinos, din care total al gospodăriei. arătoase şi frumoase, ca la oraş,
duse de industria noastră so 900 batali. De la întreaga turmă
am obţinut anul trecut, în me Dezvoltarea gospodăriei co Cuvîntul tovarăşului producţie medie de 2.250 kg. Ia ceput nu arătau prea multă în
cialistă- die, cîte 5,3 kg. lină, iar de la lective, a dus şi duce nemijlo hectar. Cu ajutorul porumbului credere faţă de cuceririle ştiin
Inginerii şi tehnicienii ne-au batali cîte 6,910 kg. De aseme cit la creşterea bunăstării co
nea dezvoltăm efectivele de pă lectiviştilor. Numai în ultimii Ion Negoiţă am trecut să dezvoltăm sectorul ţei. Numai în primăvara aceas
ajutat să ne organizăm munca, sări. Anul trecut am crescut ani 340 colectivişti şi-au con zootehnic; începutul este bun. ta, am scos de la incubator 4.000
să aplicăm regulile înaintate ale 4.500 păsări, care ne-au adus struit case noî, iar alţi aproape
ştiinţei agricole. De ciţiva ani un venit de 42.000 lei. In pla 600 şi le-au renovat. preşedintele G. A. C. din comuna Pechea, Pe lingă ferma de vaci am dez de pui, iar pînă Ia sfirşitul anu
ne bucurăm de ajutorul cali nul de producţie pe anul aces voltat o fermă de porci, una lui vom ajunge la 13.000 de pă
ficat şi permanent al unui in ta am prevăzut creşterea a Pentru toate acestea noi sîn-
giner agronom, Astăzi colectiva 50.000 pui, din care vom reţine tem recunoscători partidului regiunea Galaţi de oi şi una de păsări. Anul sări.
noastră, în care 1059 familii de 10.000 de găini ouătoare. După nostru, care ne-a îndrumat şi
rornîni şi maghiari muncesc în Consfătuirea pe ţară a ţărani ne-a ajutat să ne creăm o In primul rlnd ţin să mulţu voltării sectorului zootehnic «- trecut, de pildă, am contractat Tovarăşi,
şţrînsă unire o suprafaţă de lor colectivişti, noi am crescut viaţă nouă, mere11 mai bună mesc conducerii partidului şi principală ramură aducătoare 305 porci graşi. Veniturile din Am ascultat cu mare atenţie
3.615 hectare, are un fond de 7.000 de pui de la care am şi şi mai frumoasă. statului nostru pentru marea sectorul zootehnie au crescut expunerea tov. Gheorghe Gheor
bază de peste 10 milioane lei. obţinut un venit de 78.000 lei, de venituri băneşti a gospodăriei ghiu-Dej şi sînt întrutotul de
iar recent am procurat alţi Permiteţi-mi ca în numele cinste ce mi s-a făcut de a par acord cu toate măsurile privind
Colectiviştii noştri au mun 10.000 de pui de o zi. colectiviştilor rornîni şi maghia ticipa Ia sesiunea extraordina noastre colective. Ţinînd sea an de an şl vor ajunge în acest dezvoltarea continuă a agricul
cit cu sîrguinţă pentru a obţine ri din rîndui cărora am venit ră a Marii Adunări Naţionale, turii noastre socialiste, Aceste
cit mai multe produse agricole Pentru a creşte veniturile gos ca invitat la această sesiune care are loc în condiţiile cînd mă de indicaţiile date de partid, an la 1.200.000 Iei. In planul de măsuri asigură cele mai priel
vegetale şi animale necesare podăriei colective, pentru a con extraordinară a Marii Adunări întregul popor sărbătoreşte o noi am dat în ultimii ani o a- perspectivă pe care l-am întoc nice condiţii pentru înflorirea
aprovizionării populaţiei de Ia tribui la o cît mai bună apro mare victorie — încheierea pro tenţie mai mare dezvoltării sec mit, am prevăzut ca sectorul gospodăriilor noastre colective.
oraşe şi a industriei cu materii vizionare a populaţiei cu carne Naţionale, să mă angajez că cesului de colectivizare a agri torului zootehnic. La început,’ zootehnic să crească şi mai Sprijinul specialiştilor în dez
prime, Am acordat toată aţen- şi legume, în cursul anului tre vom lupta şi pe mai departe culturii. ţăranii noştri nu erau convinşi mult. Gospodăria noastră are voltarea şi consolidarea gospo
ţia sporirii producţiei cerealiere cut, am vîndut statului 129.000 pentru întărirea continuă a toate condiţiile ca, pe lingă ce dăriei noastre colective se sim
şi paralel cu aceasta am dez kg. carne. In acest an vom vin gospodăriei noastre, pentru spo Cei 13 ani de existenţă a gos de necesitatea dezvoltării acestui reale şi creşterea animalelor, să te la fiece pas. De aceea, gă
voltat şi sectorul zootehnic pen de pe bază de contract o can podăriei noastre colective de sector, in rîndui lor exista con sesc ca foarte binevenită repar
tru care există condiţii priel titate aproape dublă, ceea ce rirea producţiei agricole vege monstrează din plin justeţea po. cepţia greşită că prin partea tizarea specialiştilor în unită
nice. Avem acum la 100 hec înseamnă că la 100 hectare re tale şi animale, contribuind ast liticii partidului nostru de con ţile socialiste din agricultură.
tare teren : 36 bovine din care fel la buna aprovizionare a struire a socialismului la sate. locului vitele de rasă nu re dezvolte şi alte ramuri de pro Mulţumim încă o dată partidu
celor ce muncesc la oraşe. Viaţa nouă, plină de bucurii şi lui pentru grija ce ne-o arată
lipsită de grija zilei de mîine zistă şi că o vacă nu poate da ducţie aducătoare de mari ve trimiţîndu-ne cadre cu o înaltă
pe care o trăiesc colectiviştii mai mult de 2-3 litri de lapte pe nituri băneşti, calificare, care să ne ajute în
noştri astăzi, a făcut să crească zi. Această mentalitate îi făcea sporirea producţiei şi în condu
şi mai mult încrederea lor in pe colectivişti să nu îmbrăţişe Cit priveşte comuna, ea este cerea mai hună a gospodăriilor
politica partidului nostru drag. ze munca de îngrijitor. Nu a azi în întregime electrificată ; noastre.
fost deloc uşor pentru noi ca să avem cămin cultural nou, şcoa
In câteva cuvinte vreau să arăt La fel şocot de mare impor
ce schimbări mari s-au petrecut învingem asemenea mentalitate. lă nouă de 7 ani, iar în cele tanţă pentru noi şi hotărîrea
în viaţa ţăranilor noştri în tim privind organizarea într-o for
pul care a trecut de Ia unirea Consiliul de conducere, îndru două sate s-au înălţat în anii mă nouă a învăţământului agro
noastră în gospodăria colectivă. zootehnic de masă. Experienţa
mat de organizaţia de partid şi aceştia aproape 200 de case noi. noastră ne-a dovedit că pro
In condiţiile gospodăriei indi ducţii mari în sectorul vegetal
viduale, ţăranii muncitori din eu sprijinul inginerului zooteh întărirea gospodăriei colecti şi anima) ani avut numai atunci
comuna noastră obţineau de pe nist, a desfăşurat o muncă sus ve a fost pentru noi o preocu cînd am învăţat şi am apli
peticele iov de pămint doar pare permanentă. Vreau să arăt cat întrutotul regulile agrozoo
600—800 de kg. griu şi cel mult ţinută şi plină de răbdare în însă că noi. ca unii mai vechi tehnice.
1000 de kg. porumb boabe ia rîndui colectiviştilor. Primii care in colectivă, am sprijinit creş
hectar şi aceasta în cazul cel au înţeles importanţa dezvoltă In încheiere, aş vrea să ex
mai fericit, Astăzi pe ogoarele rii sectorului zootehnic, au fost prim în faţa acestei înalte adu
întinse ale gospodăriei coleeti nări, în fata conducerii parti
comuniştii care au atras după terea sectorului colectivist şi in dului şi statului angajamentul
ve, lucrate cu mijloace mecani şi hotărîrea noastră, a colecti
Cuvîntul tovarăşului Vasile Roman ei şi pe ceilalţi colectivişti. As comunele vecine. La convingerea viştilor din Cirja, de a munci
zate, puse la dispoziţie de stat, tă:'. printre cei mai preţuiţi şi ţăranilor întovărăşiţi din comu cu şi mai multă sirguinţă şi
preşedintele O. A. C. din comuna Drăguşeni, regiunea Maramureş harnicii noştri colectivişti, aplî- stimaţi oameni din gospodăria dragoste pentru dezvoltarea şi
eînd regulile agrotehnice, reu noastră se află crescătorii de a nele şi satele vecine de a păşi pe înflorirea continuă a gospodă
Vin din ţara Oaşului, din Ma din partea partidului şi statu noastră avere. Aceste vremuri şese ca an de an să obţină pro calea gospodăriei colective, au riei noastre colective.
ramureş, Pentru cinstea ce mi lui nostru, au apus pentru totdeauna. Sub nimale. Noi ne mîndrim cu în contribuit in mare măsură şi
s-a făcut ca eu, fiu de oşan, să conducerea partidului nostru, ducţii tot mai mari. Am ajuns grijitori ca Petrache Manea, Mulţumesc partidului şi gu
caic pragul celui mai înalt sfat Azi e zi de sărbătoare pe tot muncitorii şi ţăranii au sfărâ în anul 1961 să recoltăm peste Manolache Mihaî, ion Radu şi vizitele pe care aceştia le-au vernului nostru pentru cinstea
al ţării, vă mulţumesc din toa mat lanţurile exploatării omului 1,600 de kg. griu la hectar de mulţi alţii care în cursul anului ce ne-a acordat-o să participăm
tă inima. Că nu oricînd un cuprinsul frumoasei noastre de către om şi au păşit pe ca pe o suprafaţă de 1.300 de ha., făcut — Ja îndemnul organiza şi noi la această sesiune.
ţăran ca şi mine, îmbrăcat in ţări şi poate n-ar fi potrivit să lea unei vieţi libere şi fericite. peste 3000 de kg', porumb boabe
straie oşeneşti, putea intra in mă uit înapoi şi să-mi aduc Uniţi în acelaşi gînd şi scop, trecut au obţinut de ia fiecare ţiei de partid din satuî lor
parlamentul ţării. Numai astăzi aminte de viaţa de ieri a ţăra muncitorii şi ţăranii au înfăp la ha, de pe 1,500 de ha. şi pes vacă furajată peste 3.500 de li -- Ia colectiva noastră din Cîr-
gint treburile rînduite aşa, căci nilor din ţara Oaşului, dar prea tuit economia socialistă a scum te 1.500 de kg. floarea-soarelui
conduc muncitorii şi ţărani], a fost amară, Trudeam din greu pei noastre patrii. la hectar de pe suprafaţa de tri lapte şi s-au angajat că in ja. Am ajutat Ia organizarea
conduce scumpul nostru Partid pe pămînturile moşiereşti şi 350 de ha. Rezultă deci, că la acest an vor obţine 4.000 de li
Muncitoresc Romîn. ehiabureştî, iar răsplata era pu Astăzi pe meleagurile Oaşului, principalele culturi, producţia a tri lapte de fiecare vacă faţă muncii în gospodăria colectivă
ţinul mălai cu care nu puteai crescut de două. trei ori. Şi din Măscurei, comuna Pogona:
Aduc cu mine din satele ma sătura gurile flăminde ale coloi ca şi în intreaga ţară, intilneşti O 1,200-4.500 de litri Cit se iar brigadierii noştri au făcut
de acasă. Noi aveam pămint pu la tot pasul realizările minuna aceasta nu este limita posibili obţinea cu 3 ani în urmă. Mun
ramureşene salutul şi mulţumi ţin, iar oamenii luau calea pri te ale regimului democrat-popu tăţilor noastre. cind pentru traducerea în via schimb de experienţă cu cei din
begiei în căutare de lucru. Să lar, Avem şcoli în fiecare sat comunele Biăgeştj şi Fălciu,
rile ţăranilor noştri pentru via răcia şi mizeria erau frate bun şi cătun, o şcoală medie in ini Creşterea producţiei vegetale ţă a sarcinilor trasate de partid
cu lipsa de cultură şi cu tot ma ţării Oaşului. Din rîndmâle
ţa nouă ce o trăim, pentru aju felul de boli. Ele erau singura oşenilor au ieşit ingineri şi me a creat condiţiile necesare dez- în domeniul creşterii animalelor La întărirea eeonomico-orga-
torul părintesc primit zi de zi colectiviştii noştri si,au propus nizatorică a gospodăriei noastre
ca în 1965 să ajungă la încarcă- colective, a contribuit în bună
tura de 46 de bovine la 100 de măsură ajutorul primit din
partea statului. Mă gîndesc, in
ha, din care 20 de vaci cu lapte.
Sporirea producţiei agricole, primul rind, la tractoarele şi
vegetale şi animale a dus la m aşinile staţiunii din Bogda-
creşterea în ritm rapid a averii neşti, care ne execută lucrări
obşteşti. Sint întru totul de
acord cu cele arătate de tova- de calitate; la seminţele de soi
