Page 11 - 1962-04

V. 2.2P2
,w|iMi^M^a!ggwgeBBaaaBaae»«Bgasna8B8MM»iui!t<M^i!am!Mg*
Ne pregătim pentru buna desfăşurai e
De Ia deschiderea anului de
invăţămînt de partid, la cursul
seral anul I, pe care-1 conduc,
lecţiile au fost predate cu regu­
laritate. La seminarii majorita­
tea cursanţilor au venit bine
pregătiţi, dezbătînd cu compe­
tenţă problemele puse în discu­
ţie. Dintre ei s-au evidenţiat
tovarăşii Nicolae Almăşan şi
Virgil Feier, electricieni, mai­
strul Ioan Iovan şi alţii. 'Au fost PROPAGANDISTULUI
însă şi cursanţi ca Nicolae Dă-
mian şi Victor Rişculean care
uneori nu studiau materialul
indicat, şi nu-şi întocmeau con­
specte. Din această cauză se
antrenau mai greu la discuţii.
Eu am ţinut de la început evi­
denţa celor care participau la
discuţii, însemnîndu-mi totodată
şi cursanţii care nu stăpîneau
bine unele probleme din lecţii.
Tocmai de aceea, acum cînd nu
mai este mult timp pînă la În­
cheierea anului de invăţămînt,
am început pregătirea în vede­
rea bunei desfăşurări a semina­
rului recapitulativ. Am stat de
Pe scurt de la
corespondenţii
voluntari
0 Colectiviştii din Miercurea
au încheiat la începutul acestui
an contracte cu unităţile de stat
pentru a le livra 100.000 kg. legu­
me şi zarzavaturi. în vederea
realizării producţiei contractate,
ei se preocupă dc pregătirea
răsadniţelor pentru a obţine un
răsad de calitate, timpuriu.
Pînă acum au pregătit 276 m.p.
răsadniţe calde şi 540 m.p. ră­
sadniţe’reci. (GH. LOMNAŞAN).
« în acest an, colectiviştii din
satul Bucium vor construi pen­
tru animale un grajd cu o ca­
pacitate de ICO vite mari şi un
saivan pentru 500 oi. (IOAN
RAVID).
® Din credite acordate de stai
şi din fonduri proprii, gospo­
dăria agricolă colectivă din
Stremţ va cumpăra în acest an
129 bovine (majoritatea vaci şi
vitele), 57 porcine şi 560 oi. în
felul acesta sectorul zootehnic va
număra la finele anului 271 bo­
vine, 213 porcine şi 900 oi. (V.
CiSTEIANU).
.3s a —
i {vS:'É) ! ) i ! I j f i ’f g
5 APRILIE 1962
Programul 1 : 5,10 Cintece
colhoznice ; 5,30 Muzică popu­
lară din Moldova; 6,10 Muzică
uşoară interpretată la diferite
instrumente; 6,30 Emisiunea
pentru sate : Sfatul zootehni-
cianului: Hrănirea şi îngrijirea
mieilor; 7,15 Clntă orchestra de
muzică populară ,,Flacăra Pra­
hovei“ din Ploieşti ; 7,30 Sfatul
medicului : Igiena părului; 7,45
Salut voios de pionier; 8,00
Muzică; 8,30 Melodii populare
rcmîneşti şi ale minorităţilor
naţionale ; 9,00 Vreau să ş t iu ;
12,00 Conceri; de muzică uşoa­
ră ; 13,05 Muzică populară ro-
minească interpretată de cin-
tăreţii Eugenia Frunză şi Vlad
Dionisie, accrdeonistul Victor
Bulzan şi violonistul Constantin
Busuioc ; 15,10 Săptămîna mu­
zicii m aghiare; 15,45 Muzică
uşoară; 16,15 Vorbeşte Mosco­
UZINELE
iNDUSTKJA SISM -
DJM O M P IA TURZil-
Cfuj
telefon nr. ‘)
Vî ND
di fer iis piese pentru
autocamioane şi auto­
turisme de tip:
FRAGA, SKODA,
ST. R O Ş U , Z f S S ,
IC ARI) S\ T A T R A ,
CSE FEL, PAKARD,
P O R D, D O D G E
sai BMV.
Lista completă se poa­
te consulta la serviciul
aprovizionării, sau se tri­
mite la cerere (eventual
extras).
( a m im m h E
a n g a je a z ă d e u rg en ţă :
OI STRUNGARI
TREI C A ZA N G II
LĂCĂTUŞI
informaţii suplimentare se pot obţine la (
serviciul personalului din atelier.
s*\/-
DRUMUL SOCIALISMULUI pnt?. 8
Sporesc produotâvfîatea DE LA E L IB E R A R E A U N G A R IE I
U îl!
aseminarului muncii OOOOOOOOOOOOOOCC OOOOOOOOOOOOOOOO
vorbă cu acei cursanţi care ştiam studiat. Acest lucru se observă Echipa condusă de Ştefan 6 Astăzi, poporul frate maghiar sărbătoreşte aniversarea a 17 ani de la eliberarea, patriei o o o o o o c o y c •<><; ooo o o oo o
că nu şi-au făcut conspecte la încă de pe acum. La ultimele Avram de la Atelierele centrale o sale ăe sub jugul fascist. Măreţul eveniment de la 4 aprilie 1945 a dat posibilitate oameni-
unele lecţii, le-am recomandat seminarii de exemplu, tovară­ din Gurabarza, executînd ope­ S lor muncii din Ungaria să-şi ia soarta in propriile miini şi să păşească pe calea construirii
ce anume material să studieze şii Nicolae Dămian şi Victor raţia de forjare a robinetelor
pentru a stăpîni bine problemele Rişculean — ajutaţi în pregătirea pentru aer comprimat prin ma- o societăţii socialiste.
neclare, pe mulţi ajutîndu-i să' lor de către ceilalţi cursanţi — triţare, organizîndu-şi mai bine $ Umăr la umăr cu celelalte popoare din marea familie a ţărilor socialiste, poporul un-
înveţe cum să-şi extragă esen­ s-au prezentat cu conspectele locul de muncă, a reuşit să exe­ 0 gar făureşte o viaţă nouă, fericită, işi aduce aportul său preţios la cauza menţinerii şi in-
ţialul din materialul studiat şi întocmite, mai pine pregătiţi, cute mai multe operaţii dintr o o tăririi păcii in lume.
participînd la dezbaterea pro­ singură încălzire. Acestea, au fă­ o Cu prilejul celei de-a 1?-a aniversări a eliberării Ungariei, oamenii muncii dfn ţara
Tribuna blemelor de seminar. cut ca echipa să execute peste § noastră transmit un salut frăţesc poporului prieten din Republica Populară Ungară, şi-l
plan il prevăzut pe luna martie, g urează noi şi însemnate succese In înflorirea patriei sale socialiste.
Tot în vederea bunei desfă­ 200 bucăţi robinete de cea mai
şurări a seminariului recapitula­ bună calitate. O OC'OOOOOOOOOOOOO yoooooooooooooooo
tiv, tovarăşii din biroul organi­
luarea Un oraş care nu figurează inca
io><»<^<3*L2k»¦tiMCXSrO«•>O<»©^2v«K3M zaţiei de bază au recomandat să li pe harfă
organizăm consultaţii colective
cum să-şi întocmească conspec­ la principalele teme predate în Penfru ridicarea Potrivit datelor ultimului re- rAcest oraş nu figurează încă acestea contribuie termocentra­
tele. cadrul cursului. Acest lucru noi censămînt al populaţiei, efectuat pe nici una din hărţile geogra­ la de la Tlszapalkonya şi gigan­
II vom face în luna aprilie. Tot­ c a lific ă rii in R.P. Ungară în 1960, 57 la fice. Nu are incă nici mime, tul industriei chimice ce se ri­
De asemenea, i-am îndrumat odată, la cursul pe care îl con­ sută din numărul muncitorilor a împrumutat numele satului dică prin apropiere, combinatul
ca atunci cind au nevoie să lă­ duc, se vor aduce din timp la Peste 60 la sută din muncitorii industriali lucrează în provincie. Tiszaszederlceny din apropiere
murească unele neclarităţi, să cunoştinţă cursanţilor temele secţiei a Il-a vagoane din cadrul Această cifră oglindeşte rezulta­ la care s-a adăugat cuvlntul de îngrăşăminte asotoase.
vină la punctul de consultaţii stabilite a se dezbate. atelierelor IÎ.M.R. Simeria par- tele importante obţinute în in­ „Ujvaros“ — oraş nou. Casele Paralel cu creşterea ritmului
care s-a organizat în cadrul ex­ ticipă cu regularitate la cursul dustrializarea regiunilor ţării — de cite 3, 5 şi 7 etaje s-au ri­
ploatării noastre miniere. Procedînd în acest fel, slntem organizat aici pentru ridicarea înainte de eliberare. 60 la sută dicat printre ogoarele coopera­ lucrărilor ăe construcţie a com-
convinşi că vom asigura o bună calificării. Lecţiile predate de din muncitorii din marea indus­ tivelor agricole 'de producţie şi bînatului, creşte şi numărul lo­
O altă măsură care va duce desfăşurare a seminariului de ing. Gh. Zudor şi de tehnicia­ trie lucrau la Budapesta. din cauza aceasta ele par şi mat
la buna pregătire a tuturor este sfîrşit de an. nul Viorel Acoş au un bogat înalte. Arhitectura modernă a cuitorilor oraşului. In curlnd,
şi intr-ajutorarea cursanţilor conţinut teoretic şi practic. Industrializarea regiunilor a clădirilort străzile bine amena­
mai puţin pregătiţi de către GHEORGHE BOZSITZ creat centre noi ca Dunauj- numărul lor se va dubla, iar
aceia care şi-au însuşit temei­ B. C. NELUŢU varoş, Kazincbarcika şi Komlo. jate, scuarurile dintre case... cind oraşul îşi va sărbători cea
nice cunoştinţe din lecţiile pre­ propagandist la cursul seral corespondent Unele oraşe, In care au existat
date şi materialul bibliografic şi înainte industrii, au luat o toate indică grija pentru con­ de-a zecea aniversare, el va
* anul I, atelierul electric mare dezvoltare — Miskolc, fortul oamenilor. avea aproximativ 15.000 de lo­
Gyor, Veszprem, Pecs, iar intr-o cuitori.
E. Al. Barza Primele case au apărut aici
serie de oraşe care aveau îna­ Noul oraş de pe Tisza işi va
- Un spectacol tineresc r~>r-i r~> inte mai mult un caracter agri­ acum trei ani. Oraşul nu are ocupa locul alături ăe celelal­
i col — Debrecen, Szeged, Gyo- te oraşe socialiste ale Ungariei
er.ygyres, Kecskemgt — au apă­ trecut, in schimb are un pre­ — Dunaujvaroş, Komlo, Kazi-
Cind cortina a căzut ultima s-au străduit să prezinte în din regiunea noastră!). VojU] barcsilca.
rut întreprinderi industriale. zent şi un viitor luminos. La
dată in spectacolul de amatori faţa publicului o realizare ar­ posedă o voce frumoasă d e ) In decurs de 10 ani, în dife­
„Toată lumea la săniuş“, pre­ tistică mai mult ăe cit meri­ bariton, prezenţă scenică şi) rite regiuni ale Ungariei au fost Un nou complex hidrofehnic pe Tisza
construite peste 100 de Între­
zentat de către clubul „Fili- torie. De la un capăt la cela- sîntem convinşi că bine indru prinderi industriale. In aceeaşi
perioadă au fost create cîteva
mon Sîrbu“ din Simeria, aplau­ lalt al spectacolului, ei au cîn- mat, va da în viitor rezultate -j în anii celui de-al doilea cin­ acumulare, precum şi două ca.
mii de întreprinderi ale indus­ cinal, pe Tisza vor începe lucră­ nale principale.
zele spectatorilor răsplăteau in ta t şi au dansat cu suflet, cu excelente. Ce păcat că realiza-"] triei locaie. rile de construcţie ale unui nou
complex hidrotehnic, care va Construirea celui de-al doilea
chip firesc eforturile depuse de zimbetul pe buze, smulgind tom spectacolului nu i-au pro-) mm permite irigarea unei suprafeţe complex hidrotehnic pe Tisza,
dc 1,5—2 milioane holzi. care va fi de 1,5—2 ori mr.5
către tinărul şi entuziastul co­ adeziunea tuturor. gramat decit o singură apa- u: - 1 mare decit primul construit ia
Complexul .hidrotehnic va cu­ Tisza-L6b, va contribui şi Ia
lectiv. Prezentat in seara de Spectacolul este ancorat, in r iţie ! ] prinde o centrală electrică, o îmbunătăţirea navigaţiei pe
31 martie în Deva, spectaco­ actualitate, legat de specificul Dintre interpreţii ăe muzică] ecluză, un baraj şi un lac dc Tisza.
lul a mai fost vizionat pînă local. Interpreţii, au vorbit cu uşoară se cuvine să-i eviăen- )
acum la Cugir, llia, Geoagiu. ...................................... ..........ţi era în primul rină pe tinăira j
Călan şi Simeria. funcţionară Eugenia Miclea ş i] !Ifltlfi
pe tinărul muncitor T. crăciu- ]
Conceput de către autor (P. Artişţii amatori din
Mercea) ca o plimbare cu să­ Simeria, inicrprstind neac. A plăcut şi felul cum ] ««wŞ; XvJvl-Xv'.vXXvXvXv.vlvX-X
niuţa (pretext bun. dar nu su­ „Toată lumea la săniuş“ P. Cricoveariu a interpretat cu- ) , ''
ficient de exploatat), el este născută melodie „Manuela“. .j
o suită de melodii de muzică ~ ”¦— şi-au mai dat contribuţia j
populară şi uşoară, dc cuple­ minărie despre transformările Elisabeta Bendea, Eugen Bur-]
te, scenete şi dansuri legate înnoitoare, de.spre viaţa nouă za, Virgil Cimpureanu, A7 gneta ]
intre ele printr-un comperaj din regiunea noastră. Totodată, Hogman, Ica Tămăşloni, ioan 1
reuşit. Trebuie să subliniem spectacolul a fost un Ţuliga şi alţii. On menţiune 1
mai înainte dc toate pasiunea, de popularizare a fruntaşilor pentru Adam. Jurca. O apariţie )j
entuziasmul cuceritor cu care in muncă din întreprinderile demnă de subliniat: P. Irinca. j
tinerii muncitori, tehnicieni, oraşului Simeria. Nu au fost Strungarul Alexandru Eberz j
funcţionari, elevi din Simeria cruţate — în cuplete şi in sce­ a asigurat cu pricepere condu- ^
nete — oarecari lipsuri cere cerea muzicală, iar scenogra- ]
mai există in activitatea uno­ fia V. Mvhăilescu. j
ra. In general, notăm textul Lipsurile existente în spec- )
spectacolului cu calificativul tacol le imputăm regiei. Dircc- J
„bine“. Autorul lui, P. Mcrcea, torul dc scenă a imprimat in- ^
l (in plus regizor şi prezenta­ terpretării in uncie locuri, o )
L tor), s-a remarcat in chip deo­ linie care frizează prostul gust, )
va ; 17,30 Jurnal de întrecere; L sebit. vulgaritatea (sceneta „Aurora“ 1
17,45 Program muzical pentru
fruntaşi în producţie din indus­ Lr Cil eva cuvinte despre inter­ sau cupletul „Flaşnetarul“). ]
trie şi agricultură; 19,00 Cinte­ [ pretarea artistică. Am remar- Şarjînă excesiv sau interpre- ]
ce şi jocuri populare romineşti; t
t cat citiva cintăreti de muzică tină naturalist unele pasaje, )
22,50 Muzică de dans. L populară şi uşoară cu serioase artiştii nu au putut primi ade-
L posibilităţi. Tinărul Nicolae ziunea publicului. ţ úm
L Voju. elev la Şcoala profesio­ Sîntem nerăbdători să-i ve- j MODERNELE BLOCURI DE LOCUINŢE RIDICATE PE STRADA ULLOI DIN BUDAPESTA.
PE PRIMUL PLAN: O GRĂDINIŢĂ DE GOPII, O GREŞA ŞI O ŞGOALA GU 16 GLASE.
l nală R.M.R., a cîntat. două me­ dem pe tinerii artişti din Si- )
t
L lodii populare. (Era şi mai meria, intr-un nou spectacol.
L bine dacă ele ar fi fost culese CHIROVICi i
u — s _/ .-v
5 APRILIE 1962 , f) P i p ducţia de lapte, starea fiziolo­ sector. In grajduri bunăoară,
DEVA : Dragostea lui Alio- llctL L e - gică, vîrsta vacilor cit şi de pu­
şa — cinematograful „F. Sîr- terea de asimllaţie a lor, dîn- s-au introdus vagonete suspen­
bu“ ; Primele încercări (seria H tr  m m mM m du-se un plus de furaje celor date pentru furajarea animale­
I-a şi a Il-a) — cinematogra­ mai productive. lor, adăpatul se face cu ajuto­
ful ’„Patria“ ; HUNEDOARA: te L k; sw-----ÎT--3-Z-K-Î-Î rul adăpătoarelor automate, iar
Puştiul — cinematograful .,Vic­ începînd din anul 1958, cînd evacuarea gunoiului din grajd
toria“ : SEBEŞ : Carmen de ia C ni am olilii Oîl ms4ia '„<1/ de fapt s-au pus bazele fermei se execută cu ajutorul unei
Ronda — cinematograful „Pro­ de vaci, am acordat multă aten­ benzi rulante, inovaţie a meca­
gresul“ ; Săritură in zori — ci­ a'O ţie şi creării unor condiţii cores­ nicilor din gospodăria noastră.
nematograful „M. Sadovcanu“ : punzătoare de adăpostire. în
PETROŞANI: m ilu ire pe cablu Creşterea vacilor de lapte a de la care se pot obţine în fie­ timpul verii vacile la păşunat, acest scop au fost construite O atenţie deosebită se acordă
— cinematograful „Al. Şahia“ ; devenit una din principalele ra­ care an producţii de peste 3.800 acestora le-am asigurat în per­ două grajduri pentru vaci cu o şi creşterii tineretului taurin de
Căluţul cocoşat — cinematogra­ muri de producţie ale G.A.S:. litri lapte pe cap de vacă fu ­ manenţă masa verde la grajd, capacitate de 210 capete, un prăsilă care împrospătează an
ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IV- din Apoldu de Sus. Efectivul de rajată. in timpul zilei, vacile au fost grajd cu stabulaţie liberă pentru de an turma de vaci a gospodă­
LIA : Ultimul meu tango — ci­ taurine proprietatea gospodăriei scoase la plimbare, fiind duse tineret cu o capacitate de 200 riei. Tineretul taurin în vîrstă'
nematograful „Victoria“ ; Toată este din rase Bălţată Romineas- Trecind în revistă felul cum mai rar la păşunat pe trifoliene. capete şi o creşă pentru viţei cu de peste 6 luni, este ţinut în
lumea ride. cintă şi dansează — că, bine adaptată In condiţiile a evoluat efectivul de vaci şi Conveerul verde a fost asigurat o capacitate de 70 locuri. în anul timpul iernii în grajd cu sta­
cinematograful „23 August“ ; de climă din Podişul Transilva­ producţia de lapte în decursul astfel : între 25 aprilie — 15 mai, trecut, pentru vacile de lapte bulaţie liberă, iar în timpul verii
ORĂŞTIE: Cavalerii teutoni — ultimilor patru ani, sc poate ob­ vacile au fost furajate cu se­ s-au mai construit un grajd cu este dus In tabăra de vară or­
cinematograful „V. Roaită“ ; niei. Datorită atenţiei deosebite serva că atît efectivul de vaci cară masă verde; între 15 mai stabulaţie liberă pentru 128 ca­ ganizată pe păşunea comunei
Primăvara fetelor — cinemato­ mediu furajai, cit şi producţia — 20 iunie cu lucerna şi trifo i; pete, o creşă pentru 100 viţei L’ancrăm.
graful „Flacăra“ ; SIMERIA : acordate creşterii animalelor, între 20 iunie — 15 iulie cu şi o staţie de muls automată cu
Umbre albe — cinematograful am reuşit să Repunem în mo­ de lapte au crescut an de an. masă verde ; între 15 iulie — 15 32 locuri. O contribuţie însemnată la
„I. P in tilic H A Ţ E G : Imperiul mentul de faţă de un lot dc Cifrele din tabelul de mai jos august cu lucerna şi trifoi masă realizarea producţiilor amintite
s o a r e l u i — cinematograful vaci omogen, bine conformat, demonstrează acest lucru. verde, iar între 15 august — 25 Pentru creşterea producţiei de au adus-o toţi muncitorii care
?Popular1; BRAD : Secţiunea a septembrie cu porumb masă lapte au fost luate şi alte mă­ au lucrat în acest sector precum
V-a — cinematograful „St. ro­ Anul 1 Producţia realizată pe cap verde şi lucerna. suri. Printre acestea amintim ca şi brigadierii, ing. Mondoc Nis-
şie“ ; LONEA : Oameni pe ghea­ Efectiv mediu Furo !al de vaca furajată deosebit de eficace permanenti­ tor şi Graeff Walter care au or­
ţă — cinematograful „Minerul“: în cursul anului 1961 s-au con­ zarea muncitorilor şi tehnicie­ ganizat munca în sectorul zoo­
TE1UŞ ; Caidul -— cinematogra­ i 1958 83 capete i 1.578 litri sumat pentru cele 185 vaci me­ nilor care lucrează in acest tehnic în cele mai bune condî-
113 „ 2.191 „ diu furajate 143 vagoane masă sector. Cu trei patru ani în ţiuni. Merită subliniat şi faptul
ful ,.V. Roaită“ ; ZLATNA : In­ 1959 3.821 „ verde din care 97 vagoane lu­ urmă exista o mare fluctuaţie că atît în anul 1961 cit şi în
sula fără nume — cinematogra­ 1960 !55 „ 4.002 „ cerna şi trifoi. în perioada de în rîndul muncitorilor şi tehni­ acest an, comitetul s in d ic a tu ­
ful „Muncitorul“ ; ILIA : Tracul 1961 185 „ vară, cînd din cauza secetei a cienilor care deserveau secto­ lui, îndrumat de către organi­
urnii actor — cinematograful lipsit parţial masa verde, s-a rul zootehnic. Acum însă, mun­ zaţia de partid din G.A.S.. a
Analizînd felul cum a evoluat ta s-a ajuns ca în anul 1960 să introdus în hrană porumb siloz. citorilor de la fermele de vaci organizat întrecerea socialistă
„Gh. Doja“; APOLDUL DE SUS: producţia de lapte se constată avem un efectiv omogen, capa­ Din cantitatea de 950 tone po. şi tineret Ii s-au asigurat con­ între muncitori, urmărindu-se
lnW.ni.re în întuneric — cinema­ că saltul cel mare s-a făcut in bil de producţii mari de lapte. rumb siloz şi trifoi siloz rămas diţii optime de lucru (unora zilnic producţia realizată ne
tograful „23 August“. anul 1950. Iată care au fost fac­ O deosebită preocupare a existat în stoc. 170 tone s-au consumat dintre ei gospodăria le-a asi­ fiecare Iot şi vacă în parte. Re­
torii care au condus la spori­ apoi faţă de asigurarea bazei în timpul verii. In afară de masa gurat si locuinţă corespunză­ zultatele întrecerii pot fi urmă­
rea continuă a producţiei de furajere. S-a căutat a se asigura verde, s-au mai administrat şi rite pe cele două grafice ce se
lapte. Ca primă măsură putem furaje de bună calitate şi în cite 1-2 kg. ţările de grîu, iar toare) şi sînt retribuiţi după pro­ găsesc în grajduri şi pe care se
aminti în această privinţă se­ cantităţi suficiente, la un preţ in unele perioade cite 2-3 kg. ducţia obţinută ceea ce face ea înregistrează zilnic şi lunar pro­
lecţia riguroasă a animalelor. de cost scăzut. Cu concursul fin. în lunile cînd vacile n-au ei să fie cointeresaţi în a munci ducţia planificată şi realizată.
Pînă in anul 1958, gospodăria Trustului regional Gostat-Hu- putut fi furajate cu masă verde, tot mai bine.
noastră a avut un efectiv de nedoara, am reuşit să însămîn- raţia zilnică a constat din 4 kg. îndrumat în permanentă de
î animale foarte neomogen. Din ţăm suprafeţe din ce în ce mai fin natural si de trifoi, 30 kg. Dintre muncitorii care au ob­ către organizaţia de partid, con.
acel an s-a început însă o se­ mari de trifoi şi lucerna, pen- siloz de trifoi si porumb, 25 kg. ţinut rezultate din cele mai siiiul gosnodăriei analizează pe­
lecţie deosebit de riguroasă, atît tru a asigura masa verde şi fî- tăieţei umezi de sfeclă. 1,5 kg. bune amintim pe tov. ştefani riodic activitatea sectorului in-
tărîţe de grîu, 1 kg. tăriţe de Ernst care a obţinut 4.210 litri dicînd măsurile ce trebuie luate
la efectivul de vaci cit şi' la ti­ nurile necesare. Am avut de ase­ lapte pe cap de vacă furajată. pentru ca în anul 1962 să de-
porumb şi 1 kg. şroturi de floa- Gheorghe Moroşan 4.100 litri si ng.piui nroductia realizată in
ţ neretul provenit de la vacile menea siloz de porumb în ames­ Toan Cîrneală. 4.150 litri. La
rea-soarelui. 'S-a asigurat ast­ grajd se respectă întocmai pro­ anul 1961. în felul acesta vom
gospodăriei. La baza acestei se­ tec cu trifoi de foarte bună ca­ gramul acordîndu-se o atenţie reuşi să ne aducem contribuţia
fel zilnic în medie 14—15 unităţi deosebită furajării, adăpării, la îndeplinirea cu succes a sar­
lecţii a stat producţia de lapte, litate şi în cantităţi suficiente. curăţirii si mulsului care se exe­ cinilor reieşite din Directivele
nutritive şi 1.400—1.450 gr. al- cută de trei ori pe zi. celui de al TTT-lea Congres al
conformaţia corporală şi carac­ Deoarece nu dispunem de pă­ P.M.R. si din Documentele ple­
bumină. digestibilă. în furajarea In atenţia gospodăriei noastre narei C.C. al P.M.R. din 30 iu­
nie — 1 iulie 1961.
a stat şi uşurarea muncii îngri-
CONSTANTIN OiiAR(J,
jitorilor-mulgători prin introdu­
inginer şei al G A.S.
teristicile de rasă. în felul aces­ şuni pentru a putea scoate in vacilor s-a ţinut seama de pro­ cerea micii mecanizări în acest din Apoldu de Sus