Page 14 - 1962-04
P. 14
pa». ? BR UM OG SQ*(5TALLS MOEDT
P la t ä c d Y iia ie a PE ECRANE :
o rg a n iz a ţiilo r do p a rtid Sn patru zile ooooooooo rului Andrei Lobano- voîuţia’>oO<><; ^)
vici, învăţător într-un
Pregătiri în vederea mii, au făcut posibilă Introduce Tinerii din organizaţia U.T.AÎ. O In prezent la cino- sat din Polesia. primul i şi ^
închiderii învăţămîntiilai rea micii mecanizări, reducerea a sectorului de preparare de la O matograful „Patria“
preţului de cost etc. Printre cei Preparaţia de cărbuni Petrila au $ din Deva, rulează fil- înşelat de propa Aici esrtial- ^
de partid la sate mai activi inovatori au fost pornit o acţiune susţinută pentru O mul sovietic în două ganda mincinoasă a
amintiţi comuniştii Alexandru colectarea fierului vechi pe care O serii „Primele înccr- reprezentanţilor clase mod veridi în o
Recent, pe baza hotărârii bi ¦Moldovan, Gheorghe Stoican, îl trimit ia Hunedoara spre a fi O cări“, producţie a stu- lor exploatatoare, Andrei
roului Comitetului raional P.M.R. Alexandru Waum şi alţii. transformat în oţel nou. Numai ^ dioului „Bielorusiilm“, Lobanovici înţelege griătutoarla. matuin- Ooo
Haţeg, au avut loc seminarii re în timp de patru zile (26—.10 $ după motivele trilo- necesitatea luptei re şi i*
capitulative cu propagandiştii Pentru ca activitatea inova martie) ei au colectat 30.000 kg. <> giei „Despărţirea“ de voluţionare abia după
care conduc cercurile şi cursu torilor să se îmbunătăţească fier vechi pe care l-au şi predat O Iakub Kolas, ce trece prin focul ideologică a \ ^
rile de partid de la sate, în ve continuu, adunarea generală a l.G.Al ^ Acţiunea primei se primelor încercări şi
derea închiderii anului de invă- adoptat un plan de măsuri în a primelor pierderi. torului Andrei ^
care se prevede ca pe viitor in in această acţiune s-au eviden rii a filmului se inspi
ţămint. ginerii şi tehnicienii să acorde ţiat tinerii Ioan Peuu, Keberly ră din evenimentele Seria a doua a fil novici, care poiO
Problemele, fixate din timp mai mult sprijin minerilor în Ferdinand, Vasile Gonciulea, Va revoluţionare ale anu mului este închinată
studiul cărţilor tehnice, forma ier Toma, Grigore Roman, lăcă lui 1905 în Rusia ţa năzuinţelor spirituale, pe calea luptei rf>
pe forme de învăţământ, au fost rea a 3 grupe 'de inovatori şi a tuşi şi Ioan Nicula, sudor. ristă. creşterii combativităţii
dezbătute pe larg iar nelămu 3 cercuri de studiere a propu revoluţionare a unei luţionare, liiînd pai
ririle au fost clarificate de că nerilor de inovaţii şi raţionali C. B A D U Ţ A Pe fondul evenimen părţi a intelectualită ia diferite acţiuni in
tre lectorii cabinetului raional zări. Totodată, s-a luat ho- muncitor telor politico-sociale ţii bieloruse în perioa
de partid. tărlrea ca organizaţia de partid O ale acestui an se des- da cuprinsă între rc- dreptate împotriva des
să îndrume şi să controleze mai Peste 775.000 lei O făşoară procesul crcş-
Pentru a veni in ajutorul pro îndeaproape conducerea secto % terii conştiinţei tînă- potismului ţarist. în
pagandiştilor, au fost date mai rului în ceea ce priveşte apli venit din sectorul
multe consultaţii de către secre carea fiecărei propuneri bune cercările prin care tre
tari ai comitetului raional de in procesul de producţie. zootehnic
ce, anii de detenţiu
partid. AUREL HOZU In anul trecut, sectorul zoo
Pentru buna desfăşurare a se- tehnic a adus colectiviştilor din ne îl transformă pe
corespondent Sîngătiu, raionul Sebeş, venituri
minariilor recapitulative la băneşti de peste 115.000 Iei. Pen Andrei într-un om vo
cercuri şi cursuri, s-au fixat da După exemplul tru continua dezvoltare a creş
tele cînd acestea vor avea loc, comuniştilor terii animalelor, ei vor construi luntar, stăpîn pe el,
repartizîndu-se totodată mem anul acesta încă un grajd cu o
brii comitetului de partid şi lec Organizaţia de partid din sec capacitate de 100 capete, o ma un adevărat luptător
torii cabinetului raional pentru ţia turnătorie a uzinei „Victo
a lua parte la ele. ria“ Călan, îndrumă şi contro ternitate pentru 100 scroafe şi revoluţionar.
lează fiecare grupă de partid în un saivan pentru 750 oi.
N1CU SBUCHEA desfăşurarea muncii politice în Biblioteca raională din Brad este frecventată zilnic de peste
sprijinul creşterii productivităţii 80 cititori. din cei. 1.600 ciţi sint înscrişi în fişele sale de In N. MARCU
corespondent muncii, a îmbunătăţirii calită începutul anului şi pină in prezent. Aceştia au. citit şi consul corespondent
ţii produselor. Aşa de pildă, tat peste 15.000 cărţi din literatura beletristică, politică şi
Pentru lărgirea mişcării grupa de partid de la radia ştiinţifică. •/*—* V J «—-/ ! < >* t \ I « / > !
de inovaţii toare a primit sarcina de a' se
ocupa măi mult de reducerea ÎN FOTO : Aspect din sala ele lectură a bibliotecii.
Zilele trecute, în adunarea ge rebutului. Comunistul Vasile Be-
nerală a organizaţiei de partid şeleu a redus procentul de re fier me § jlC «
nr. 5 de la E.M. Vulcan s-a ana but la 5 la sută faţă de 12 la
lizat modul in care conducerea sută cît este admis. El s-a ocu IflfflUfa la d( iu u liâ ik l
sectorului se preocupă de pune pat cu grijă de tovarăşii lui de
rea în practică a inovaţiilor şi muncă. împărtăşindu-le din ex 1 U fovlNT]:
raţionalizărilor. perienţa sa. Astfel, tinerii N.
Hunciue şi Iordache Hriscu au Agitatorii militează pentru -ooooooooocr In clişeu : Scenă din film.
In discuţiile ce au avut loc pe reuşit să toarne radiatoare de ^ v w o w v w o o o o o o o o m t'<jocooo • c>oc<
marginea referatului s-a apre calitate tot mai bună. reducind
ciat faptul că conducerea secto rebutul cu 6 la sută faţă de sporirea efectivului de animale
rului se ocupă cu mai multă ce) admis.
grijă de aplicarea propunerilor Iniţiativa colectiviştilor din Balomir, pînă spre sfîrşitul lunii aprilie. laşi timp să livrăm statului 25 bovi 6 APRILIE 1962 Cintă taraful Căminului cultu
de inovaţii, acordă mai mult Exemplul însufleţitor al co- de a realiza pînă la sfîrşitul anului o Felul cum agitatorul Aîorar Ion a ne, 85 ovine, 60 porci graşi, 80.000 li Programul 1 : 5,10 Muzică ral din comuna Solovăstrn, Re
sprijin inovatorilor şi raţlona- muniştilor şi candidaţilor de încărcătură de 40 bovine, din care 20 tri lapte, aproape 500 kg. lină etc. Toa populară romlnească; 5,30 Zori giunea Mureş-Autonomă. Ma
lizatorilor în ceea ce priveşte partid a fost urmat de toţi mun vaci şi juninci şi 100 ovine la suta de ştiut să îndrume şi să organizeze acti te acestea ne vor aduce venituri în va de zi cu m elodii; 6,10 Muzică ghiară ; 20,30 Noapte bună co
documentaţia tehnică. Acest lu citorii. Aşa s-a reuşit ca rebutul hectare teren agricol, iar efectivul me vitatea îngrijitorilor de la ferma de loare de circa 170.000 lei. uşoară interpretată la xilofon ; pii : „Auta şi m i s t r e ţ u l — din
cru a făcut ca numărul inova pe luna martie să fie redus cu diu anual al porcinelor să fie de 60 bovine, a dat rezultate bune, care per 6.30 Emisiunea pentru s a te : poveştile Pieilor roşii ; 21.20
torilor să crească, iar propu aproape 3 la sută. capete la suta de hectare teren arabil, mit să ne gîndim însă de pe acum la Experienţa anului 1961 ne-a dovedit Recomandări privind hrănirea Căminul cultural şi viaţa de fie
nerile lor să prindă viaţă. „Con a constituit şi pentru membrii gospo sporirea simţitoare a efectivului de ani că organizarea de vizite cu agitatorii şi îngrijirea p u ilor; 6,45 Salut care zi a satului colectivist:
fecţionarea unui tablou de în MĂGUREAN GHEORGHE dăriei noastre colective, un imbold în male, avînd bineînţeles asigurat un ia gospodăriile colective mai vechi, care voios de pionier; 7,15 Cintece 21,35 Cintă formaţiile de muzi
cărcări şi măsurători electrice“, muncă. surplus de furaje. au acumulat o experienţă bună în creş de m uncă; 7,30 sfatul medicu că uşoară dirijate de Constan
„Introducerea semnalizării la corespondent terea animalelor, constituie un minunat lui : Microradiografia; 8,00 Mu tin Birsan şi Imbre Alexandru.
pompele Crivdia“, „Dispozitiv Organizaţia de bază P.AÎ.R. a ana Angajamentul nostru este de altfel prilej de învăţăminte. Anul trecut, bună zică ; 8,30 Melodii populare ro-
pentru spălarea ciocanelor de lizat împreună cu consiliul de condu de a realiza pînă la sfîrşitul anului o oară, am organizat astfel de vizite la m lneşti; 9,00 Concert de dimi Programul n: 13,15 Reportaj:
mină“ sint citeva din acestea cere al G.A.C. posibilităţile de care dis încărcătură de 50,2 bovine, din care G.A-G. Pricaz şi Orăştie. înapoiaţi în neaţă ; 12,00 Limba noastră. 12,22 Orchestre de muzică uşoa
care, au adus însemnate econo punem, ajungîndu-se la concluzia că şi 24 vaci şi juninci şi 174 ovine la suta propria gospodărie, agitatorii care lu Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ră ; 13,45 Jocuri populare romî-
noi avem condiţii corespunzătoare pen de hectare teren agricol, iar efectivul crează în sectorul zootehnic, pe lîngă (reluare) ; 12,10 Concert de es n e ş ti; 15,00 Muzică populară
Mineri în timpul liber tru a realiza şi depăşi chiar obiecti mediu anual al porcinelor să fie de 70 faptul că au împărtăşit celorlalţi colec tradă ; 12,45 Cintă la ţambal romlnească; 15,35 Actualitatea
vele pe care şi le-au stabilit colectiviş capele la suta de hectare teren arabil. tivişti metodele bune folosite de colec Nicolae Bob-Stănescu; 13,05 in ţările socialiste''f-^T'-W^Melo-
{/X . VA , tii din Baloniir. După consfătuirea pe tiviştii din cele două unităţi în creşte Concert de muzică din operete; dii populare romineşti şi ale mi-
teme zootehnice care's-a ţinut la înce înfăptuirea obiectivelor stabilite se rea animalelor, aceştia an căutat să 14,00 Cintă orchestra de muzică norităţilor naţionale ; 19,30 Tea-'
(Urmare din pag. l-a) vizionarea expoziţiei de pic putul lunii februarie la Orăştie, biroul face, la speciile taurine şi ovine, prin aplice ei înşişi în practică cele învă populară a Filarmonicii de stat tru la m icrofon: „Bucătăreasa“.
organizaţiei de bază a instruit agita reţinerea din prăsilă proprie a celor ţate. din Oradea ; 14,30 Mozaic mu Comedie de Anatoli Sofronov.
tură şi fotografii organizată torii asupra celor mai importante pro mai valoroase exemplare, iar ia porci zical ; 15,45 Din muzica popoa
cupările sale intime, de cele de clubul din Reşiţa in loca- bleme care s-au desprins din consfă ne, pe lingă reţinerea purceilor rezul De aceea', organizaţia de bază P.AÎ.R. relor ; 16,15 Vorbeşte Moscova ; Buletine de ştir i: 5,00 : 6.00
tuire. taţi de la cele 8 scroafe (în afară de va organiza şi în acest an asemenea 18.30 In pas cu ştiin ţa ; 19,00 7,00; 10,00; 11,00; 13,00
colective. * litate. Şi ai să înţelegi, mai 86 capete existenţi în prezent în fer vizite, nu numai în gospodăriile colec Jurnalul satelor; 19,25 Ansam 15,00; 17,00 ; 20,00 : 22,00
Nu după mult timp, agitatoarea Ilea mă) vom mai cumpăra încă 7 scrofiţe tive din raionul nostru (Bobifna, Balo bluri corale m uncitoreşti; 19,45 23,52-23,55 (programul I); 12.00
Dar intre mineri poţi auzi bine tîlcul acestei priceperi, na Trifoi a vorbit colectiviştilor, într-o de prăsilă din rasa Landrace. mir, Aurel Vlaicu) ci şi în gospodăriile 14,00; 16,00; 18,00; 21,30
adunare organizată la căminul cultu colective din alte raioane (la G.A.G. 23,00 (programul II).
şi alte discuţii, în afara ce cină afli că majoritatea tim ral, despre avantajele sporirii efectivu Sporirea simţitoare a şeptelului, pen din Gîlnic, din Apoldul de Sus etc.).
pului său liber şi-l dedică ar lui de animale şi aplicării retribuţiei tru hrana căruia vom asigura mari şi
lor pe teme de producţie. telor grafice: aşa cum alte suplimentare îngrijitorilor de animale. variate cantităţi de furaje (porumbul ION SABAU
sute şi sute de mineri pot fi siloz de pe 10 ha., trifoiul de pe 20 secretarul organizaţiei de bază
M inerul Hozu Ioan, după Tot atunci, agitatorul Aîorar Ion, P.AÎ.R, din G.A.G. „Mureşana“
care este îngrijitor la ferma de tine ha., porumbul masă verde de pe 13 ha.,
vizionarea spectacolelor ret taurin, a fost numit responsabil orzul de pe tO ha., secară masă verde satul Foit, raionul Orăştie
peste întreaga fermă de bovine. Îm de pe 13 ha. etc.) ne va permite în ace-
de estradă prezentate slmbă- intilniţi în sălile de lectură, preună cu îngrijitorii Ion David, La- P A T R IO T IC A
zăr Antonie şi Dan Ioan, a organizat PRIN M U N C A
tă şi duminică de Teatrul de pasionaţi ele Eminescu sau mai bine munca 'în sectorul zootehnic. vechi, pe care l-au încărcat in
Animalele sînt acum mai bine îngri Mecanicii din sectorul Brădi- vagonete şi l-au trimis la ziuă,
stat (Un Deva la Vul Maiakovski, aşa cum la Lo- jite' şi hrănite. Furajarea raţională a pentru a fi expediat oţelăriilor.
animalelor de producţie, eliminarea ri şor al E.M. Barza au iniţiat nu
can, comentează cu soţia nea sau' Uricani alţi zeci de sipei de furaje şi în mod deosebit a Printre cei care au contribuit
porumbului siloz, a făcut ca nutreţul de mult o acţiune de curăţire din plin la reuşita acestei ac
sa Valentina Şi ortacul său mineri vin piuă la Petroşani, \ însilozat, să existe din belşug şi în şi înfrumuseţare a locurilor de ţiuni, se numără şi utemiştii
muncă din subteran. Prin mun Gheorghe Boldea, Ion Circu,
Alecu Filip, cele văzute pe pentru a-şi cumpăra discuri ţ prezent. Calculele făcute recent au de Ioan Ciuclan şi alţii. 6 APRILIE 1962 ORĂŞTIE: Cavalerii teutoni —
că patriotică ei au strins tot DEVA: Dragostea lui Alio- cinematograful „V. Roaită“ ;
scenă cu competenţă de cro „Electrecord“, cu imprimări j monstrat că avem rezerve de porumb- şa — cinematograful „F. sir- Primăvara fetelor — cinemato
odată miai mult de 6.000 kg. fier bu“ ; Primele încercări (seria graful „Flacăra“ ; S1MERIA :
nicar dramatic. din Beethoven, ceaikovski < siloz pentru a hrăni vacile de lapte l-a şi a II-a) — cinematogra Umbre albe — cinematograful
ful „Patria“ ; HUNEDOARA : „I. Pintilie“ ; HAŢEG: Vint de
Aceeaşi competenţă o tntil- sau Enescu... p Puştiul — cinematograful „Vic libertate — cinematograful
neşti şi In spusele minerului toria“ ; SEBEŞ : Defileul — ci „Popular“ ; BRAD : Intîlnire pc
E un fenomen firesc, coti- i nematograful „Progresul“ ; Să cablu — cinematograful „St. ro
Galu Teodor din Lupeni, la ritură in zori — cinematograful şie“ ; LONEA : Oameni pe ghea
dian, semnificativ... ) „M. Saăoveanu“ ; PETROŞANI:
\ x ‘•**N ţă — cinematograful „Minerul“;
Intîlnire pe cablu — cinemato TEIUŞ : Caidul — cinematogri'
Gea de a doua expoziţie bienală de Pepfru © 1 naltă finufă a expozifiei In ce priveşte lucrările de sculptu
arte plastice a artiştilor amatori s-a ră, în expoziţiile de pînă acum ale ar graful „Al. Sahia“ : Perle negre ful „V. Roaită“ ; ZLATNA: In
bucurat de un bine meritat succes da bienale de arfe plastice din acest an tiştilor amatori, au fost prezente com sula fără nume — cinematogra
torită nivelului artistic al lucrărilor ex poziţia, portretul, basorelieful şi plas — cinematograful „7 Noiem
puse, tematicii bogate şi variate, ilus- ria practica imitaţiilor şi influenţele constructoare a comunismului — în te veridic realitatea noastră socialis tica mică, dar nu în cantităţile şi la ful „Muncitorul“ ; ILIA : Tracul
trînd viaţa clocotitoare a regiunii noas artei moderniste spre care tind uneori frăţirea dintre poporul romîn şi mino-' tă. O atenţie deosebită trebuie să se nivelul scontat. Faptul se explică prin brie“ ; ALBA IULIA : Primele unui actor — cinematograful
tre. Această expoziţie a fost rodul ac unii artişti plastici. O poziţie formală rităţile naţionale, lupta pentru pace. acorde afişului şi caricaturii (acest gen greutăţile pe care le ridică acest gen
tivităţii a peste 250 artişti amatori faţă de aceste probleme, ca şi promo în expoziţiile trecute a fost slab repre ce presupune un nivel deosebit de mă încercări (seria l-a şi a Il-a) — „Gh. Doja“; APOLDUL DE SUS:
care au prezentat la expoziţiile raio varea unor lucrări lipsite de calităţi ar Tot pentru genul compoziţiei se re zentat), care constituie mijloace efica iestrie artistică, atelier, utilaje specia cinematograful „Victoria“; Toata
nale şi regională un număr de aproape tistice, copii naturaliste, imitaţii mo comandă subiecte care să redea aspec ce de agitaţie, de educare socialistă a le. materiale ele. Intîlnire în întuneric — cinema
550 lucrări. Oameni de cele mai dife derniste, nu vor servi în nici un caz te din viaţa nouă de familie, viaţa ti oamenilor muncii. Prin conţinutul său lumea ride, cintă şi dansează —
rite profesii: mineri, siderurgişti, in educaţiei estetice, sănătoase a mase neretului nostru, a femeii şi copilului, divers, spre exemplu, afişul cu temă In actuala bienală, sculptorii trebuie cinematograful „23 August“ ; tograful „23 August“.
gineri şi tehnicieni activează cu en lor, ci, dimpotrivă, vor duce la degra din activitatea obştească şi patriotică, politică, econonrcă, socială, culturală, să fie orientaţi asupra abordării te
tuziasm în timpul lor liber în diferite darea bunului gust. cultural-artistică, sportivă etc. Aborda si impune ca gen propagandistic de maticii contemporane cu atît mai mult întreprinderea de alimentaţie publ ca Dsva
colective de amatori, oglindind în rea rea cti prioritate a tematicii contempo prim ordin, datorită largii sale răspîn- cu cît conţinutul lucrărilor de sculp
lizările lor plastice elanul constructo Pentru toate ramurile artei plastice rane în genul compoziţiei va da posibi diri pe străzi, ,1a locul de muncă, în tură se referă la om şi la acţiunile Angajează imediat;
rilor socialismului, dragostea neţărmu trebuie avut în vedere în primul rînd litate artiştilor plastici amatori să zu- magazine, cluburi, case de odihnă etc. sale. Intrucît la amatori se observă o
rită pentru patria socialistă, pentru oa compoziţia tematică, genul cel mai im tendinţă spre sculptura de mari pro — doisprezece ospătari
menii ei noi, pentru organizatorul şi portant de reflectare artistică a aspec-' In ajutorul Regulamentul de organizare al ex porţii care. practic, pune probleme di — un cofetar
inspiratorul victoriilor noastre, partidul. telor celor mai semnificative din viaţa artiştilor amatori poziţiei bienale prevede şi participarea ficile. atît ca rezolvrre plastică, cît şi
poporului nostru muncitor, constructor scenografilor amatori, cu atît mai mult din punct de vederi tehnic, este nece Informaţii uiiplimentare se pot obţi
In acest an va fi organizată cea de al socialismului. grăvească viaţa în toată complexitatea cu cit pînă acum au existat doar în sar ca ei să fie îndrumaţi spre lucră ne la serviciul de cadre al în tre
a IlI-a expoziţie bienală de arte plas şi amploarea ei. cercări timide în această direcţie. Este rile de mai mici dimensiuni, convin- prinderii din Deva str. Dr. P. Gro
tice, prilej de îmbunătăţire a muncii Artiştii plastici trebuie să surprindă necesar să fie realizate mai multe ma gîndu-i că principala problemă, adică za Nr. 15.
artiştilor amatori din regiune. Ea are multiplele aspecte ale industrializării Genul portretistic, care să prezinte chete şi schiţe de decor, în special la aceea de oglindire a realităţii şi a omu
ca scop mobilizarea forţelor creatoare socialiste, creşterea producţiei şi pro chipuri expresive de oameni ai zilelor piesele într-un act, montate de echi lui, se poate soluţiona cu succes şi în A T E LIERELE 11. M. R. S1M ER 8A )>« j.
de la oraşe şi sate în vederea unei şi ductivităţii muncii, introducerea tehni noastre ca oţelari, mineri, inovatori, pele de teatru ale amatorilor. lucrările de proporţii mai mici.
mai mari dezvoltări a creaţiei în do cii noi, extinderea mecanizării şi auto colectivişti etc. şi peisajul, care să )
meniul artelor plastice. matizării, lupta pentru calitate etc. oglindească frumuseţile patriei noastre Arta dccorativ-aplicată, care cuprin *\
şi îndeosebi natura transformată de de variate forme legate de tehnica şi angajează de urgenţă :
Prin această acţiune se urmăreşte, Casele raionale de cultură vor acor mîna omului în anii puterii populare materialul folosit .ca imprimeuri pentru Tov. Gheorghe Gheorgliiu-Dej la cel
de asemenea, impulsionarea celor 13 da o atenţie sporită orientării artişti etc. sînt genuri de pictură cărora va textile, cusături şi ţesături, ceramică, de-al III-lea Congres al P.AÎ.R. a spus • DOI STRUNGARI
cercuri de arie plastice ce-şi desfăşoa lor amatori spre realizarea unor com trebui să li se acorde în acest an o lucrări în lemn. metal, os, piele, mase că „Avîntul uriaş al forjelor creatoare © TREI CAZANGII
ră activitatea în cadrul cluburilor, ca poziţii cu subiecte inspirate din agri atenţie sporită din partea creatorilor plastice, împletituri etc,, trebuie să ia ale poporului oferă o sursă inepuiza @ ŞASE LĂCĂTUŞI
selor raionale de cultură şi a cămine cultura noastră socialistă. Agricultura pentru a fi prezentate în mare măsură o mai mare dezvoltare în arta ama bilă de inspiraţie pentru scriitorii şi
lor culturale, unde activează peste 350 regiunii noastre, în întregime colectivi la expoziţiile ce se vor organiza. torilor, mai ales că arta populară tra artiştii noştri... creatorii noştri au în Informaţii suplimentare se pot obţine la
oi meni ai muncii. zată, oferă o mare diversitate de as diţională a poporului nostru şi a mi datorirea de a făuri opere la nivelul
pecte semnificative privind munca în In activitatea artiştilor amatori gra norităţilor naţionale oferă o inepuiza înaltelor exigenţe artistice şi ideologice {serviciul personalului din atelier.
Pentru a se asigura deplina reuşită gospodăria colectivă, viaţa nouă a co fica se afirmă din ce în ce mai mult bilă sursă de inspiraţie. îmbinarea ar ale partidului şi poporului".
a expoziţiilor raionale şi regională, ele lectiviştilor cit şi marile realizări ob ca gen militant şi agitatoric prin ex monioasă a acestor elemente cu temele /V -rfvv v*V
vor trebui să cuprindă cele mai bune ţinute de aceştia. celenţă. Variatele sale forme de expri de inspiraţie contemporană — munca, Această indicaţie a partidului trebuie
lucrări de pictură, grafică, sculptură mare — grafica de şevalet, gravura, lupta pentru pace, prietenie, diferite să stea la baza întregii munci de crea
si artă decortivâ-anlicată. In expoziţii Pe acelaşi plan, ca importanţă tema afişul, caricatura, ilustraţia — oferă simboluri (porumbelul păcii, steaua, ţie a artiştilor amatori, care sînt che
trebuie să predomine tematica nouă. tică, trebuie să stea subiectele care să posibilităţi deosebite de abordare a maţi să-şi aducă contribuţia la educa
variată şi interesantă, lucrări inspirate cuprindă aspecte privind alianţa dintre unei infinite tematici menite să reflec- secera şi ciocanul etc.) — va duce la rea socialistă a maselor de oameni ai
din actualitate, cu un profund conţi clasa muncitoare şi ţărănimea munci muncii şi la mobilizarea acestora pen
nut socialist şi la un înalt nivel ar toare, trecutul de luptă revoluţionară al realizarea unor lucrări de artă deco tru traducerea în viaţă a sarcinilor
tistic. trasate de cel de-al III-lea Gongres al
clasei muncitoare condusă de partid, rativă cu un nou şi bogat conţinut P.AÎ.R.
Artiştii amatori au datoria să depună
o muncă atentă pentru abordarea unei prietenia faţă de Uniunea Sovietică — de idei. PETRU ARDEU
tematici majore, realizate artistic. E directorul Casei regionale a
necesar să fie combătută cu toaiă tă- creaţiei populare — Deva