Page 14 - 1962-04

pa». ?
P la t ä c d Y iia ie a
o rg a n iz a ţiilo r do p a rtid
Pregătiri în vederea
închiderii învăţămîntiilai
de partid la sate
Recent, pe baza hotărârii bi­
roului Comitetului raional P.M.R.
Haţeg, au avut loc seminarii re­
capitulative cu propagandiştii
care conduc cercurile şi cursu­
rile de partid de la sate, în ve­
derea închiderii anului de invă-
ţămint.
Problemele, fixate din timp
pe forme de învăţământ, au fost
dezbătute pe larg iar nelămu­
ririle au fost clarificate de că­
tre lectorii cabinetului raional
de partid.
Pentru a veni in ajutorul pro­
pagandiştilor, au fost date mai
multe consultaţii de către secre­
tari ai comitetului raional de
partid.
Pentru buna desfăşurare a se-
minariilor recapitulative la
cercuri şi cursuri, s-au fixat da­
tele cînd acestea vor avea loc,
repartizîndu-se totodată mem­
brii comitetului de partid şi lec­
torii cabinetului raional pentru
a lua parte la ele.
N1CU SBUCHEA
corespondent
Pentru lărgirea mişcării
de inovaţii
Zilele trecute, în adunarea ge­
nerală a organizaţiei de partid
nr. 5 de la E.M. Vulcan s-a ana­
lizat modul in care conducerea
sectorului se preocupă de pune­
rea în practică a inovaţiilor şi
raţionalizărilor.
In discuţiile ce au avut loc pe
marginea referatului s-a apre­
ciat faptul că conducerea secto­
rului se ocupă cu mai multă
grijă de aplicarea propunerilor
de inovaţii, acordă mai mult
sprijin inovatorilor şi raţlona-
lizatorilor în ceea ce priveşte
documentaţia tehnică. Acest lu­
cru a făcut ca numărul inova­
torilor să crească, iar propu­
nerile lor să prindă viaţă. „Con­
fecţionarea unui tablou de în­
cărcări şi măsurători electrice“,
„Introducerea semnalizării la
pompele Crivdia“, „Dispozitiv
pentru spălarea ciocanelor de
mină“ sint citeva din acestea
care, au adus însemnate econo­
Mineri în timpul liber
{/X . VA ,
(Urmare din pag. l-a)
cupările sale intime, de cele de clubul din Reşiţa in loca-
colective.
Dar intre mineri poţi auzi bine tîlcul acestei priceperi,
şi alte discuţii, în afara ce­
lor pe teme de producţie.
M inerul Hozu Ioan, după
vizionarea spectacolelor
de estradă prezentate slmbă- intilniţi în sălile de lectură,
tă şi duminică de Teatrul de pasionaţi ele Eminescu sau
stat (Un Deva la Vul­ Maiakovski, aşa cum la Lo-
can, comentează cu soţia nea sau' Uricani alţi zeci de
sa Valentina Şi ortacul său mineri vin piuă la Petroşani, \
Alecu Filip, cele văzute pe pentru a-şi cumpăra discuri ţ
scenă cu competenţă de cro­ „Electrecord“, cu imprimări j
nicar dramatic.
Aceeaşi competenţă o tntil-
neşti şi In spusele minerului
Galu Teodor din Lupeni, la
\ x ‘•**N
Gea de a doua expoziţie bienală de
arte plastice a artiştilor amatori s-a
bucurat de un bine meritat succes da­
torită nivelului artistic al lucrărilor ex­
puse, tematicii bogate şi variate, ilus-
trînd viaţa clocotitoare a regiunii noas­
tre. Această expoziţie a fost rodul ac­
tivităţii a peste 250 artişti amatori
care au prezentat la expoziţiile raio­
nale şi regională un număr de aproape
550 lucrări. Oameni de cele mai dife­
rite profesii: mineri, siderurgişti, in­
gineri şi tehnicieni activează cu en­
tuziasm în timpul lor liber în diferite
colective de amatori, oglindind în rea­
lizările lor plastice elanul constructo­
rilor socialismului, dragostea neţărmu­
rită pentru patria socialistă, pentru oa­
menii ei noi, pentru organizatorul şi
inspiratorul victoriilor noastre, partidul. telor celor mai semnificative din viaţa
In acest an va fi organizată cea de
a IlI-a expoziţie bienală de arte plas­
tice, prilej de îmbunătăţire a muncii
artiştilor amatori din regiune. Ea are
ca scop mobilizarea forţelor creatoare
de la oraşe şi sate în vederea unei şi
mai mari dezvoltări a creaţiei în do­
meniul artelor plastice.
Prin această acţiune se urmăreşte,
de asemenea, impulsionarea celor 13
cercuri de arie plastice ce-şi desfăşoa­
ră activitatea în cadrul cluburilor, ca­
selor raionale de cultură şi a cămine­
lor culturale, unde activează peste 350
oi meni ai muncii.
Pentru a se asigura deplina reuşită
a expoziţiilor raionale şi regională, ele
vor trebui să cuprindă cele mai bune
lucrări de pictură, grafică, sculptură
si artă decortivâ-anlicată. In expoziţii
trebuie să predomine tematica nouă.
variată şi interesantă, lucrări inspirate
din actualitate, cu un profund conţi­
nut socialist şi la un înalt nivel ar­
tistic.
Artiştii amatori au datoria să depună
o muncă atentă pentru abordarea unei
tematici majore, realizate artistic. E
necesar să fie combătută cu toaiă tă-
mii, au făcut posibilă Introduce­
rea micii mecanizări, reducerea
preţului de cost etc. Printre cei
mai activi inovatori au fost
amintiţi comuniştii Alexandru
¦Moldovan, Gheorghe Stoican,
Alexandru Waum şi alţii.
Pentru ca activitatea inova­
torilor să se îmbunătăţească
continuu, adunarea generală a
adoptat un plan de măsuri în
care se prevede ca pe viitor in­
ginerii şi tehnicienii să acorde
mai mult sprijin minerilor în
studiul cărţilor tehnice, forma­
rea a 3 grupe 'de inovatori şi a
3 cercuri de studiere a propu­
nerilor de inovaţii şi raţionali­
zări. Totodată, s-a luat ho-
tărlrea ca organizaţia de partid
să îndrume şi să controleze mai
îndeaproape conducerea secto­
rului în ceea ce priveşte apli­
carea fiecărei propuneri bune
in procesul de producţie.
AUREL HOZU
corespondent
După exemplul
comuniştilor
Organizaţia de partid din sec­
ţia turnătorie a uzinei „Victo­
ria“ Călan, îndrumă şi contro­
lează fiecare grupă de partid în
desfăşurarea muncii politice în
sprijinul creşterii productivităţii
muncii, a îmbunătăţirii calită­
ţii produselor. Aşa de pildă,
grupa de partid de la radia­
toare a primit sarcina de a' se
ocupa măi mult de reducerea
rebutului. Comunistul Vasile Be-
şeleu a redus procentul de re­
but la 5 la sută faţă de 12 la
sută cît este admis. El s-a ocu­
pat cu grijă de tovarăşii lui de
muncă. împărtăşindu-le din ex­
perienţa sa. Astfel, tinerii N.
Hunciue şi Iordache Hriscu au
reuşit să toarne radiatoare de
calitate tot mai bună. reducind
rebutul cu 6 la sută faţă de
ce) admis.
Exemplul însufleţitor al co-
muniştilor şi candidaţilor de
partid a fost urmat de toţi mun­
citorii. Aşa s-a reuşit ca rebutul
pe luna martie să fie redus cu
aproape 3 la sută.
MĂGUREAN GHEORGHE
corespondent
vizionarea expoziţiei de pic­
tură şi fotografii organizată
* litate. Şi ai să înţelegi, mai
cină afli că majoritatea tim ­
pului său liber şi-l dedică ar­
telor grafice: aşa cum alte
sute şi sute de mineri pot fi
din Beethoven, ceaikovski <
sau Enescu... p Puştiul — cinematograful „Vic­
E un fenomen firesc, coti- i
dian, semnificativ... ) „M. Saăoveanu“ ; PETROŞANI:
Pepfru © 1 naltă finufă a expozifiei
bienale de arfe plastice din acest an
ria practica imitaţiilor şi influenţele
artei moderniste spre care tind uneori
unii artişti plastici. O poziţie formală
faţă de aceste probleme, ca şi promo­
varea unor lucrări lipsite de calităţi ar­
tistice, copii naturaliste, imitaţii mo­
derniste, nu vor servi în nici un caz
educaţiei estetice, sănătoase a mase­
lor, ci, dimpotrivă, vor duce la degra­
darea bunului gust.
Pentru toate ramurile artei plastice
trebuie avut în vedere în primul rînd
compoziţia tematică, genul cel mai im­
portant de reflectare artistică a aspec-'
poporului nostru muncitor, constructor
al socialismului.
Artiştii plastici trebuie să surprindă
multiplele aspecte ale industrializării
socialiste, creşterea producţiei şi pro­
ductivităţii muncii, introducerea tehni­
cii noi, extinderea mecanizării şi auto­
matizării, lupta pentru calitate etc.
Casele raionale de cultură vor acor­
da o atenţie sporită orientării artişti­
lor amatori spre realizarea unor com­
poziţii cu subiecte inspirate din agri­
cultura noastră socialistă. Agricultura
regiunii noastre, în întregime colectivi­
zată, oferă o mare diversitate de as­
pecte semnificative privind munca în
gospodăria colectivă, viaţa nouă a co­
lectiviştilor cit şi marile realizări ob­
ţinute de aceştia.
Pe acelaşi plan, ca importanţă tema­
tică, trebuie să stea subiectele care să
cuprindă aspecte privind alianţa dintre
clasa muncitoare şi ţărănimea munci­
toare, trecutul de luptă revoluţionară al
clasei muncitoare condusă de partid,
prietenia faţă de Uniunea Sovietică —
Biblioteca raională din Brad este frecventată zilnic de peste
80 cititori. din cei. 1.600 ciţi sint înscrişi în fişele sale de In
începutul anului şi pină in prezent. Aceştia au. citit şi consul­
tat peste 15.000 cărţi din literatura beletristică, politică şi
ştiinţifică.
ÎN FOTO : Aspect din sala ele lectură a bibliotecii.
Agitatorii militează pentru
sporirea efectivului de animale
Iniţiativa colectiviştilor din Balomir, pînă spre sfîrşitul lunii aprilie.
de a realiza pînă la sfîrşitul anului o
încărcătură de 40 bovine, din care 20
vaci şi juninci şi 100 ovine la suta de
hectare teren agricol, iar efectivul me­
diu anual al porcinelor să fie de 60
capete la suta de hectare teren arabil,
a constituit şi pentru membrii gospo­
dăriei noastre colective, un imbold în
muncă.
Organizaţia de bază P.AÎ.R. a ana­
lizat împreună cu consiliul de condu­
cere al G.A.C. posibilităţile de care dis­ încărcătură de 50,2 bovine, din care
punem, ajungîndu-se la concluzia că şi
noi avem condiţii corespunzătoare pen­
tru a realiza şi depăşi chiar obiecti­
vele pe care şi le-au stabilit colectiviş­ capele la suta de hectare teren arabil.
tii din Baloniir. După consfătuirea pe
teme zootehnice care's-a ţinut la înce­
putul lunii februarie la Orăştie, biroul
organizaţiei de bază a instruit agita­
torii asupra celor mai importante pro­
bleme care s-au desprins din consfă­
tuire.
Nu după mult timp, agitatoarea Ilea­
na Trifoi a vorbit colectiviştilor, într-o de prăsilă din rasa Landrace.
adunare organizată la căminul cultu­
ral, despre avantajele sporirii efectivu­
lui de animale şi aplicării retribuţiei
suplimentare îngrijitorilor de animale.
Tot atunci, agitatorul Aîorar Ion,
care este îngrijitor la ferma de tine­
ret taurin, a fost numit responsabil
peste întreaga fermă de bovine. Îm­
preună cu îngrijitorii Ion David, La-
zăr Antonie şi Dan Ioan, a organizat
mai bine munca 'în sectorul zootehnic.
Animalele sînt acum mai bine îngri­
jite' şi hrănite. Furajarea raţională a
animalelor de producţie, eliminarea ri­
sipei de furaje şi în mod deosebit a
porumbului siloz, a făcut ca nutreţul
însilozat, să existe din belşug şi în
prezent. Calculele făcute recent au de­
monstrat că avem rezerve de porumb-
siloz pentru a hrăni vacile de lapte
constructoare a comunismului — în­
frăţirea dintre poporul romîn şi mino-'
rităţile naţionale, lupta pentru pace.
Tot pentru genul compoziţiei se re­
comandă subiecte care să redea aspec­
te din viaţa nouă de familie, viaţa ti­
neretului nostru, a femeii şi copilului,
din activitatea obştească şi patriotică,
cultural-artistică, sportivă etc. Aborda­
rea cti prioritate a tematicii contempo­
rane în genul compoziţiei va da posibi­
litate artiştilor plastici amatori să zu-
In ajutorul
artiştilor amatori
grăvească viaţa în toată complexitatea
şi amploarea ei.
Genul portretistic, care să prezinte
chipuri expresive de oameni ai zilelor
noastre ca oţelari, mineri, inovatori,
colectivişti etc. şi peisajul, care să
oglindească frumuseţile patriei noastre
şi îndeosebi natura transformată de
mîna omului în anii puterii populare
etc. sînt genuri de pictură cărora va
trebui să li se acorde în acest an o
atenţie sporită din partea creatorilor
pentru a fi prezentate în mare măsură
la expoziţiile ce se vor organiza.
In activitatea artiştilor amatori gra­
fica se afirmă din ce în ce mai mult
ca gen militant şi agitatoric prin ex­
celenţă. Variatele sale forme de expri­
mare — grafica de şevalet, gravura,
afişul, caricatura, ilustraţia — oferă
posibilităţi deosebite de abordare a
unei infinite tematici menite să reflec-
BR UM OG SQ*(5TALLS MOEDT
fier me § jlC «
IflfflUfa la d( iu u liâ ik l
1 U fovlNT]:
Felul cum agitatorul Aîorar Ion a
ştiut să îndrume şi să organizeze acti­
vitatea îngrijitorilor de la ferma de
bovine, a dat rezultate bune, care per­
mit să ne gîndim însă de pe acum la
sporirea simţitoare a efectivului de ani­ că organizarea de vizite cu agitatorii
male, avînd bineînţeles asigurat un
surplus de furaje.
Angajamentul nostru este de altfel
de a realiza pînă la sfîrşitul anului o
24 vaci şi juninci şi 174 ovine la suta
de hectare teren agricol, iar efectivul
mediu anual al porcinelor să fie de 70
înfăptuirea obiectivelor stabilite se
face, la speciile taurine şi ovine, prin
reţinerea din prăsilă proprie a celor
mai valoroase exemplare, iar ia porci­
ne, pe lingă reţinerea purceilor rezul­
taţi de la cele 8 scroafe (în afară de
86 capete existenţi în prezent în fer­
mă) vom mai cumpăra încă 7 scrofiţe
Sporirea simţitoare a şeptelului, pen­ din Gîlnic, din Apoldul de Sus etc.).
tru hrana căruia vom asigura mari şi
variate cantităţi de furaje (porumbul
siloz de pe 10 ha., trifoiul de pe 20
ha., porumbul masă verde de pe 13 ha.,
orzul de pe tO ha., secară masă verde
de pe 13 ha. etc.) ne va permite în ace-
PRIN M U N C A
Mecanicii din sectorul Brădi-
şor al E.M. Barza au iniţiat nu
de mult o acţiune de curăţire
şi înfrumuseţare a locurilor de
muncă din subteran. Prin mun­
că patriotică ei au strins tot­
odată miai mult de 6.000 kg. fier
te veridic realitatea noastră socialis­
tă. O atenţie deosebită trebuie să se
acorde afişului şi caricaturii (acest gen greutăţile pe care le ridică acest gen
în expoziţiile trecute a fost slab repre­ ce presupune un nivel deosebit de mă­
zentat), care constituie mijloace efica­
ce de agitaţie, de educare socialistă a
oamenilor muncii. Prin conţinutul său
divers, spre exemplu, afişul cu temă
politică, econonrcă, socială, culturală,
si impune ca gen propagandistic de
prim ordin, datorită largii sale răspîn-
diri pe străzi, ,1a locul de muncă, în
magazine, cluburi, case de odihnă etc.
Regulamentul de organizare al ex­
poziţiei bienale prevede şi participarea
scenografilor amatori, cu atît mai mult
cu cit pînă acum au existat doar în­
cercări timide în această direcţie. Este
necesar să fie realizate mai multe ma­
chete şi schiţe de decor, în special la
piesele într-un act, montate de echi­
pele de teatru ale amatorilor.
Arta dccorativ-aplicată, care cuprin­
de variate forme legate de tehnica şi
materialul folosit .ca imprimeuri pentru
textile, cusături şi ţesături, ceramică,
lucrări în lemn. metal, os, piele, mase
plastice, împletituri etc,, trebuie să ia ale poporului oferă o sursă inepuiza­
o mai mare dezvoltare în arta ama­
torilor, mai ales că arta populară tra­
diţională a poporului nostru şi a mi­
norităţilor naţionale oferă o inepuiza­
bilă sursă de inspiraţie. îmbinarea ar­
monioasă a acestor elemente cu temele
de inspiraţie contemporană — munca,
lupta pentru pace, prietenie, diferite
simboluri (porumbelul păcii, steaua,
secera şi ciocanul etc.) — va duce la
realizarea unor lucrări de artă deco­
rativă cu un nou şi bogat conţinut
de idei.
Sn patru zile
Tinerii din organizaţia U.T.AÎ.
a sectorului de preparare de la
Preparaţia de cărbuni Petrila au
pornit o acţiune susţinută pentru
colectarea fierului vechi pe care
îl trimit ia Hunedoara spre a fi
transformat în oţel nou. Numai
în timp de patru zile (26—.10
martie) ei au colectat 30.000 kg.
fier vechi pe care l-au şi predat
l.G.Al­
in această acţiune s-au eviden­
ţiat tinerii Ioan Peuu, Keberly
Ferdinand, Vasile Gonciulea, Va­
ier Toma, Grigore Roman, lăcă­
tuşi şi Ioan Nicula, sudor.
C. B A D U Ţ A
muncitor
Peste 775.000 lei
venit din sectorul
zootehnic
In anul trecut, sectorul zoo­
tehnic a adus colectiviştilor din
Sîngătiu, raionul Sebeş, venituri
băneşti de peste 115.000 Iei. Pen­
tru continua dezvoltare a creş­
terii animalelor, ei vor construi
anul acesta încă un grajd cu o
capacitate de 100 capete, o ma­
ternitate pentru 100 scroafe şi
un saivan pentru 750 oi.
N. MARCU
corespondent
•/*—* V J «—-/ ! < >* t \ I « / > !
laşi timp să livrăm statului 25 bovi­
ne, 85 ovine, 60 porci graşi, 80.000 li­
tri lapte, aproape 500 kg. lină etc. Toa­
te acestea ne vor aduce venituri în va­
loare de circa 170.000 lei.
Experienţa anului 1961 ne-a dovedit
ia gospodăriile colective mai vechi, care
au acumulat o experienţă bună în creş­
terea animalelor, constituie un minunat
prilej de învăţăminte. Anul trecut, bună­
oară, am organizat astfel de vizite la
G.A-G. Pricaz şi Orăştie. înapoiaţi în
propria gospodărie, agitatorii care lu­
crează în sectorul zootehnic, pe lîngă
faptul că au împărtăşit celorlalţi colec­
tivişti metodele bune folosite de colec­
tiviştii din cele două unităţi în creşte­
rea animalelor, aceştia an căutat să
aplice ei înşişi în practică cele învă­
ţate.
De aceea', organizaţia de bază P.AÎ.R.
va organiza şi în acest an asemenea
vizite, nu numai în gospodăriile colec­
tive din raionul nostru (Bobifna, Balo­
mir, Aurel Vlaicu) ci şi în gospodăriile
colective din alte raioane (la G.A.G.
ION SABAU
secretarul organizaţiei de bază
P.AÎ.R, din G.A.G. „Mureşana“
satul Foit, raionul Orăştie
P A T R IO T IC A
vechi, pe care l-au încărcat in
vagonete şi l-au trimis la ziuă,
pentru a fi expediat oţelăriilor.
Printre cei care au contribuit
din plin la reuşita acestei ac­
ţiuni, se numără şi utemiştii
Gheorghe Boldea, Ion Circu,
Ioan Ciuclan şi alţii.
In ce priveşte lucrările de sculptu­
ră, în expoziţiile de pînă acum ale ar­
tiştilor amatori, au fost prezente com­
poziţia, portretul, basorelieful şi plas­
tica mică, dar nu în cantităţile şi la
nivelul scontat. Faptul se explică prin
iestrie artistică, atelier, utilaje specia­ cinematograful „Victoria“; Toata
le. materiale ele.
In actuala bienală, sculptorii trebuie
să fie orientaţi asupra abordării te­
maticii contemporane cu atît mai mult
cu cît conţinutul lucrărilor de sculp­
tură se referă la om şi la acţiunile
sale. Intrucît la amatori se observă o
tendinţă spre sculptura de mari pro­
porţii care. practic, pune probleme di­
ficile. atît ca rezolvrre plastică, cît şi
din punct de vederi tehnic, este nece­
sar ca ei să fie îndrumaţi spre lucră­
rile de mai mici dimensiuni, convin-
gîndu-i că principala problemă, adică
aceea de oglindire a realităţii şi a omu­
lui, se poate soluţiona cu succes şi în
lucrările de proporţii mai mici.
*\
Tov. Gheorghe Gheorgliiu-Dej la cel
de-al III-lea Congres al P.AÎ.R. a spus
că „Avîntul uriaş al forjelor creatoare
bilă de inspiraţie pentru scriitorii şi
artiştii noştri... creatorii noştri au în­
datorirea de a făuri opere la nivelul
înaltelor exigenţe artistice şi ideologice
ale partidului şi poporului".
Această indicaţie a partidului trebuie
să stea la baza întregii munci de crea­
ţie a artiştilor amatori, care sînt che­
maţi să-şi aducă contribuţia la educa­
rea socialistă a maselor de oameni ai
muncii şi la mobilizarea acestora pen­
tru traducerea în viaţă a sarcinilor
trasate de cel de-al III-lea Gongres al
P.AÎ.R.
PETRU ARDEU
directorul Casei regionale a
creaţiei populare — Deva
PE ECRANE :
ooooooooo rului Andrei Lobano- voîuţia’>oO<><; ^)
vici, învăţător într-un
O In prezent la cino- sat din Polesia. primul i şi ^
O matograful „Patria“
$ din Deva, rulează fil- înşelat de propa­ Aici esrtial- ^
O mul sovietic în două ganda mincinoasă a
O serii „Primele înccr- reprezentanţilor clase­ mod veridi în o
O cări“, producţie a stu- lor exploatatoare, Andrei
^ dioului „Bielorusiilm“, Lobanovici înţelege griătutoarla. matuin- Ooo
$ după motivele trilo- necesitatea luptei re­ şi i*
<> giei „Despărţirea“ de voluţionare abia după
O Iakub Kolas, ce trece prin focul ideologică a \ ^
^ Acţiunea primei se­ primelor încercări şi
a primelor pierderi. torului Andrei ^
rii a filmului se inspi­
ră din evenimentele Seria a doua a fil­ novici, care poiO
revoluţionare ale anu­ mului este închinată
lui 1905 în Rusia ţa­ năzuinţelor spirituale, pe calea luptei rf>
ristă. creşterii combativităţii
revoluţionare a unei luţionare, liiînd pai
Pe fondul evenimen­ părţi a intelectualită­ ia diferite acţiuni in
telor politico-sociale ţii bieloruse în perioa­
O ale acestui an se des- da cuprinsă între rc- dreptate împotriva des­
O făşoară procesul crcş-
% terii conştiinţei tînă- potismului ţarist. în­
cercările prin care tre­
ce, anii de detenţiu­
ne îl transformă pe
Andrei într-un om vo­
luntar, stăpîn pe el,
un adevărat luptător
revoluţionar.
-ooooooooocr In clişeu : Scenă din film.
^ v w o w v w o o o o o o o o m t'<jocooo • c>oc<
6 APRILIE 1962 Cintă taraful Căminului cultu­
Programul 1 : 5,10 Muzică ral din comuna Solovăstrn, Re­
populară romlnească; 5,30 Zori giunea Mureş-Autonomă. Ma­
de zi cu m elodii; 6,10 Muzică ghiară ; 20,30 Noapte bună co­
uşoară interpretată la xilofon ; pii : „Auta şi m i s t r e ţ u l — din
6.30 Emisiunea pentru s a te : poveştile Pieilor roşii ; 21.20
Recomandări privind hrănirea Căminul cultural şi viaţa de fie­
şi îngrijirea p u ilor; 6,45 Salut care zi a satului colectivist:
voios de pionier; 7,15 Cintece 21,35 Cintă formaţiile de muzi­
de m uncă; 7,30 sfatul medicu­ că uşoară dirijate de Constan­
lui : Microradiografia; 8,00 Mu­ tin Birsan şi Imbre Alexandru.
zică ; 8,30 Melodii populare ro-
m lneşti; 9,00 Concert de dimi­ Programul n: 13,15 Reportaj:
neaţă ; 12,00 Limba noastră. 12,22 Orchestre de muzică uşoa­
Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ră ; 13,45 Jocuri populare romî-
(reluare) ; 12,10 Concert de es­ n e ş ti; 15,00 Muzică populară
tradă ; 12,45 Cintă la ţambal romlnească; 15,35 Actualitatea
Nicolae Bob-Stănescu; 13,05 in ţările socialiste''f-^T'-W^Melo-
Concert de muzică din operete; dii populare romineşti şi ale mi-
14,00 Cintă orchestra de muzică norităţilor naţionale ; 19,30 Tea-'
populară a Filarmonicii de stat tru la m icrofon: „Bucătăreasa“.
din Oradea ; 14,30 Mozaic mu­ Comedie de Anatoli Sofronov.
zical ; 15,45 Din muzica popoa­
relor ; 16,15 Vorbeşte Moscova ; Buletine de ştir i: 5,00 : 6.00
18.30 In pas cu ştiin ţa ; 19,00 7,00; 10,00; 11,00; 13,00
Jurnalul satelor; 19,25 Ansam­ 15,00; 17,00 ; 20,00 : 22,00
bluri corale m uncitoreşti; 19,45 23,52-23,55 (programul I); 12.00
14,00; 16,00; 18,00; 21,30
23,00 (programul II).
6 APRILIE 1962 ORĂŞTIE: Cavalerii teutoni —
DEVA: Dragostea lui Alio- cinematograful „V. Roaită“ ;
şa — cinematograful „F. sir- Primăvara fetelor — cinemato­
bu“ ; Primele încercări (seria graful „Flacăra“ ; S1MERIA :
l-a şi a II-a) — cinematogra­ Umbre albe — cinematograful
ful „Patria“ ; HUNEDOARA : „I. Pintilie“ ; HAŢEG: Vint de
libertate — cinematograful
toria“ ; SEBEŞ : Defileul — ci­ „Popular“ ; BRAD : Intîlnire pc
nematograful „Progresul“ ; Să­ cablu — cinematograful „St. ro­
ritură in zori — cinematograful şie“ ; LONEA : Oameni pe ghea­
ţă — cinematograful „Minerul“;
Intîlnire pe cablu — cinemato­ TEIUŞ : Caidul — cinematogri'
graful „Al. Sahia“ : Perle negre ful „V. Roaită“ ; ZLATNA: In­
sula fără nume — cinematogra­
— cinematograful „7 Noiem­
ful „Muncitorul“ ; ILIA : Tracul
brie“ ; ALBA IULIA : Primele unui actor — cinematograful
încercări (seria l-a şi a Il-a) — „Gh. Doja“; APOLDUL DE SUS:
Intîlnire în întuneric — cinema­
lumea ride, cintă şi dansează —
cinematograful „23 August“ ; tograful „23 August“.
întreprinderea de alimentaţie publ ca Dsva
Angajează imediat;
— doisprezece ospătari
— un cofetar
Informaţii uiiplimentare se pot obţi­
ne la serviciul de cadre al în tre­
prinderii din Deva str. Dr. P. Gro­
za Nr. 15.
A T E LIERELE 11. M. R. S1M ER 8A )>« j.
)
angajează de urgenţă :
• DOI STRUNGARI
© TREI CAZANGII
@ ŞASE LĂCĂTUŞI
Informaţii suplimentare se pot obţine la
{serviciul personalului din atelier.
/V -rfvv v*V