Page 15 - 1962-04

¦Jr. 2263 SW etA L ISM U L Ü l pap. 8

„SĂ REALIZĂM ÎN 1962 INDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965“

PATRIEI, MAI MULTA FONTĂ S3

Avîntul luat de industria constructoare de maşini a vedea ce posibilităţi există în scopul îmbunătăţirii mun­ Nu-s de-ajuns dot
ţării noastre în anii şesenalului cere din ce în ce mai planurile
mult metal. Răspunzînd acestei necesităţi, siderurgiştii cii, redacţiile ziarelor „Drumul socialismului“-Deva şi
hunedoreni se străduiesc să producă zi de zi tot mai „Uzina noastră“-Hunedoara, au organizat, cu sprijinul
mult oţel, mai multă fontă. Furnaliştii de la furnalele biroului organizaţiei de partid de la secţia I-a furnale, o
discuţie la care au participat lurnalişti şi încărcători

nr. 1 şi 2 au îmbrăţişat iniţiativa „Să realizăm în 1962 fruntaşi, şefi de echipă de la întreţinere, maiştri şi in­ Cifrele de plan pentru anul a întocmit un alt plan, care
indicii prevăzuţi pentru anul 1965“, tocmai în scopul spo- gineri. Gu această ocazie au fost scoase în evidenţă 1962 au fost cunoscute cu 6 luni insă — după cum s-a consta­
ririi producţiei de metal. multe deficienţe existente în munca conducerii tehni­ mai devreme. S-a făcut acest tat mai tîrziu, cu prilejul unei
ce a secţiei, precum şi lipsa de sprijin din partea con­ lucru pentru ca fiecare colectiv adunări generale de partid —
In acelaşi scop, recent a fost organizată la Hune­ ducerii combinatului. De asemenea, s-au făcut valoroase de muncă să se poată pregăti a avut soarta primului. Şi aşa
doara o consfătuire pe ţară a îurnaliştilor. Cu acest propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor. S-a a fost nevoie să se refacă şi
prilej colectivul secţiei a I-a furnale a G. S. Hune­ acest plan, de data aceasta
după urgenţe. Deşi a trecut de
doara s-a angajat să producă peste planul anual 6.000 apreciat că iniţiativa „Să realizăm în 1962 indicii r ""- temeinic in aşa fel'Incit să rea­ la data întocmirii şi a acestui Elena Pienar lucrează la secţia încheiat a fabricii „Se­
tone fontă. Faptele arată însă că aici treburile nu merg văzuţi pentru anul 1965“ este pe deplin realizabilă. lizeze şi chiar să depăşească al Ill-lea plan o bună bucată de beşul“ din Sebeş. Lunar işi depăşeşte planul cu 9 la sută dină
chiar bine. De la începutul anului şi pînă acum sec­ Furnaliştii au arătat că există suficiente posibilităţi planul din prima si a anului. vreme, se constată că marea in acelaşi timp produse de cantate.
ţia are un minus de producţie de cîteva mii de tone pentru ca pînă la sfîrşitul anului indicii de utilizare a majoritate a obiectivelor stau
furnalelor să crească cu mai mult de 40 la sută, faţă Cînd au aflat ce sarcini au nerealizate. Am cerut în aceas­
de fontă. de 1959, cit prevede planul de 6 ani. pentru anul acesta, furnaliştii tă problemă părerea şefului sec­
Pentru a vedea care sînt cauzele care au dus la s-au arătat entuziaşti. Prim- ţiei, care ne-a spus :
furnaliştii Ioan Chîroşca, IMe
nerealizarea planului de producţie, şi mai ales pentru a — Noi am făcut o greşeală;
ne-am asumat sarcini pe care
Munca de partid — la un nivel Mitcă, Dumitru Duca, încărcă­ nu le putem realiza...
torul şef Ioan Postolache şi al­
ţii, s-au angajat. în numele Biroul organizaţiei de partid
este insă de altă părere. Obiec­
tot mai înalt! echipelor lor să depăşească pla­ tivele din planul de măsuri teh- Să respectăm cis stricteţe regulile
nul ce le revine. Furnaliştii au nico-organizatorice pot fi reali­
apreciat însă că planul nu-i zate cu forţele existente in sec­ zooigienice în creşterea mieilor!
ţie. E necesară pentm aceasta
Organizaţiei de partid de ia fiecărui utilaj. Activitatea aces­ nerală a C.S.H. pentru îndrep­ uşor. De aceea ei au făcut va­ mai multă preocupare, o organi­ După naştere, mieii îndată ce la păşunile cele mai apropiate
secţia I-a furnale ii revin anul tui colectiv s-a dovedit cît se tarea acestei situaţii. De ase­ loroase propuneri. Şi aşa a fost zare mai raţională a muncii. au fost cîntăriţi şi marcaţi, tre­ şi mai bune. Pe măsură ce micii
acesta sarcini dintre cele mai poate de rodnică, în sensul că menea, deşi a observat că intre întocmit primul plan de măsuri buie să fie puşi împreună cu cresc, pot merge şi mai depar­
importante. Pentru a ne da s-au făcut propuneri valoroase. membrii conducerii tehnice a tehnice şi organizatorice, cu ter­ Dar făcînd abstracţie de acest oile mame în ocoale separate, pe te. Pe ploaie sau rouă nu vor
seama cit mai bine de acest secţiei (respectiv şeful secţiei şi mene şi responsabilităţi precise. lucru, cînd s-a întocmit planul aşternut curat şi uscat. De obi­ ti scoşi la păşune. Nu vor ii
lucru este suficient să, arătăm De asemenea, biroul organiza­ adjuncţii săi) există anumite di­ Planul acela conţinea 35 de de măsuri, nu şeful secţiei a fost cei mieii încep să sugă singuri. lăsaţi să bea apă din băltoace
că în luna martie a anului în ţiei de partid, împreună cu or­ vergenţe, că aceştia nu acţio­ măsuri, dintre care marea ma­ acela care l-a semnat şi deci Sînt însă şi cazuri cînd refuză şi să mănînce pămînt. Mieii re­
curs, faţă de luna corespunză­ ganizaţiile de pe schimburi şi nează întotdeauna în aceeaşi joritate aveau termen de exe­ l-a acceptat ? Asumindu-şi anu­ să facă acest lucru. Ciobanii au zervaţi pentru prăsilă nu vor ti
toare a anului 1959, a fost pla­ conducerea tehnică a secţiei, direcţie, că se manifestă între cuţie în anul 1961. mite sarcini, secţia este datoare datoria să-i pună forţat să sugă înţărcaţi decît atunci cînd au
nificată o producţie de fontă cu au luat la timp măsuri în sco­ ei nesinceritate, n-a luat la. colastra — primul lapte de la atins greutatea de 20 kg. — deci
7.300 tone mai mare 1 Creşte­ pul reorganizării lucrului echi­ timp măsuri. Cum e şi firesc, biroul orga­ să le ducă integral la îndepli­ oaie — care ajută organismul în jurul vîrstei de 3 luni. Înţăr­
rea e intr-adevăr mare dacă pelor şi încadrarea posturilor nizaţiei de partid a analizat tînăr al mielului să lupte împo­ carea se va face treptat, în 5-6
ţinem seama că în general a- cheie cu oameni corespunzători. Cu alte cuvinte, biroul orga­ după cîteva luni de zile felul nire, pentru că altfel procesul triva eventualilor microbi. In zile, pentru a nu le pricinui tul­
gregatele principale sînt ace­ Aşa de pildă, candidatul de nizaţiei de partid a scăpat din in care se realizează acest plan. caz că oile mame au murit la burări. Se vor înţărca mai întîi
leaşi. Ba mai mult, două fur­ partid Gheorghe Ormoş — un vedere un lucru important : S-a constatat însă că din el nu de producţie suferă. Iată un tătare, mieii rămaşi ortani tre­ mieii mai bine dezvoltaţi, obiş-
nale se află la sfîrşit de cam­ muncitor harnic şi priceput — munca cu oamenii. Şi atunci, se îndeplinise aproape nimic. buie puşi să sugă neapărat co­ nuindu-i să sugă din ce în ce
panie. a fost pus şef de echipă la pră- Conducerea tehnică a secţiei nu singur exemplu In acest sens. lastră de la oile care au fătat mai rar. In prima zi a înţăr­
unele planuri şi o parte din părea totuşi deloc neliniştită în aceeaşi zi. Apoi, pot ti hră­ cării mfeii vor fi separaţi dc
Cu toate acestea comuniştii jitoare în locul lui Ştefan Cibu, de această nerealizare. Ba. dim­ Pentru că nu s-a mecanizat în­ niţi cu lapte de vacă adminis­ mamă pentru o noapte. A doua
din secţie au apreciat că pot propuneri au rămas neinfăp- potrivă, manifesta foarte multă trat cu biberonul. Pînă la vîrsta zi, se va proceda la tel, a treia
nu numai să îndeplinească pla­ care nu muncea cu simţ de linişte. cărcarea în prăjitoare — deşi de 15—20 zile, mieii se hrănesc zi vor îi separaţi noaptea şi o
nul de producţie, ci chiar să-l tuite, unele deficienţe au per­ exclusiv cu lapte matern. După jumătate din zi, iar apoi se vă
răspundere. La fel au fost lua­ Biroul organizaţiei de partid a fost prevăzut acest obiectiv această vîrstă li se dă ca hra­ micşora treptat timpul cît stau
sistat, minusul de producţie a nă concentrate şi tîn de legumi­ cu mamele.
te măsuri prin care unor ingi­ In toate planurile — activitatea noase de cea mai bună calitate,
crecut de la o lună la alta/ în locuri separate dc ale oilor. In scopul obţinerii unor miei
la acest loc de muncă se desfă­ In primele zile, suplimentul de sănătoşi, trebuie să fie îngrijite
depăşească. Au hotărit să facă neri şi maiştri li s-a dat posi­ concentrate zilnic va fi format cu deosebită atenţie atît oile ges-
şoară necorespunzător. din taină de ovăz cernută şi tă- tante cît şi cele care au fătat.
acest lucru anul trecut, cînd bilitatea să se ocupe direct de rîţe, cîte 10—20 gr. şi 3 gr. de In raţia lor alimentară trebuie
Aşadar, s-au făcut multe pla­ să intre furaje hrănitoare, ne­
au cunoscut cifrele de plan pe probleme c a : respectarea pro­ Amănunte... sare pe cap de miel. La vîrsta mucegăite. Apa să nu fie prea
anul în curs. Şi ca buni gospo­ cesului tehnologic, aprovizio­ nuri ăe măsuri, toate cu obiec­
dari, ei au căutat din timp toate narea cu materii prime, între­ Inginerul Ioan Bologa, tehnologul Şi încă un amănunt. Prin prăjire, de o lună şi jumătate, supli­ rece, iar silozul să fie de cea
rezervele interne, pentru a smul­ ţinerea şticurilor etc. tive concrete, cu termene şi res­
ge agregatelor cît miai mult me­ secţiei, aprecia că actuala capacitate în siderită creşte conţinutul de metal. mentul de concentrate ajunge la mai bună calitate. Se va evită
ponsabilităţi. Din vina unor oa­
tal. încă din toamna trecută co­ In concluzie, se poate spune a prăjitoarelor poate satisface necesita­ Indicat ar fi ca să se ridice conţinutul 70—100 gr. şi 5—8 gr. săruri administrarea silozului oilor
munistul Ioan Bîldea, prim-fur- că organizaţia de partid de la tea de siderită a celor patru furnale. de fier la 44 la sută. Din cauză că meni însă, ele au rămas nein-
nalist, propunea: secţia l-a furnale a făcut multe Dar că... există o serie de neajunsuri intrările de minereu sînt neritmice, cît minerale, ha vîrsta de 9— 10 gestante pentru a evita pierde­
lucruri frumoase în sprijinul care diminuează capacitatea de prăjire. şi ca urmare a unei preocupări insu­ făpîuite şi ca urmare se pierde rea mieilor.
— Eu zic să folosim maşini producţiei. Cu toate acestea — Şi între aceste neajunsuri se cita fap­ ficiente a colectivului de la prăjitoare săptămîni, cantitatea de con­
de astupat de tip nou, cu acţiu­ aşa cum am amintit — planul tul că unui om ii revine cam mult ma­ pentru îmbunătăţirea calităţii prăjini, destul de multă producţie. Se Consiliile ’de conducere ale
ne rapidă. Ciştigăm în acest fel de producţie al primului tri­ terial de încărcat. De aici soluţia : să se introduc în furnal şi siderite cu 40 centrate se va mări pînă la
,.<$1, ,p,uţip 5 minute la fiecare mestru n-a fost realizat. O fie introdus de urgenţă un al 4-!ea la sută fier şi chiar mai puţin... poate spune, cu alte cuvinte, că G.A.C. trebuie să considere apli­
-^descărcare şi aceasta înseamnă parte de vină o are şi organi­ schimb. 100— 150 gr., ajungînd ca la în­
zaţia de partid al cărei secre­ Toate acestea duc la micşorarea In­ pentm realizarea planului de carea acestor măsuri ca o sar­
multe tone de fontă produse tar este tov. Andrei Racz. Ea Firesc se naşte întrebarea : nu există dicelui de utilizare al furnalelor, la scă­ ţărcare un miel să primească
s-a mulţumit să facă fel de fel derea producţiei de fontă. Or, angaja­ producţie pentru anul 1962, s-a cină importantă în vederea ob­
anual în afara planului... de planuri de măsuri, pe care oare altă posibilitate decît să crească mentul de a realiza în acest an pro­ zilnic 200—300 gr. concentra­
de altfel le-a şi analizat In şe­ numărul încărcătorilor ? Dacă s-a pro­ ductivitatea furnalelor prevăzută pentru făcut puţin. Numai întocmirea ţinerii unor miei sănătoşi.
Dar cîte rezerve interne n-au anul 1965 este şi al celor de la prăji­ te, iar sarea sub formă de bul­
fost scoase la iveală de oa- pus ca oamenii să lucreze cîte 6 ore, toare, al întregului colectiv. planurilor ăe măsuri nu e su­ GH. DIACONESCU
m en i! Pentru fiecare loc de gări.
acest lucru să se facă pe considerentul ficientă ; e nevoie de înfăptuiri. inginer zootehnist
muncă au fost propuse îmbu­ Oile cu miei mici vor fi duse
că aici sînt condiţii de muncă mai gre­ Numai aşa se pot pregăti suc­
nătăţiri tehnice şi organizato­ cesele.
le. Pentru rezolvarea problemei încăr­

cării, e necesar însă să se conceapă

rice, menite să ridice nivelul dinţe de birou şi chiar în adu­ o instalaţie mecanică. Şi după cum

tehnic al producţiei şi să mic­ nări generale. Insă cu toate că spunea tovarăşul Petru Gara, preşe­ Materii prime la timp
şoreze efortul fizic depus de a observat delăsare din partea dintele comitetului sindical de secţie,
muncitori. şefului de secţie (ing. Constan­ un asemenea proiect există încă de şi de bună caiitate
tin Constantinescu) şi a ajuns anul trecut. Ba chiar se spune că în-
Biroul organizaţiei de partid din timp la concluzia că aces­ tr-un timp s-a şi încercat instalarea După cum au apreciat parti­ Ghelar i s-au refuzat pentru m P 0 GTA
a acordat multă atenţie aces­ ta munceşte slab, n-a luat mă­ mecanismelor. Şeful secţiei a oprit însă cipanţii la discuţie, greutăţi au granula ţie necorespunzătoiare
tor propuneri. El a organizat un suri în consecinţă. Biroul or­ lucrarea. Pe ce considerent nu se ştie... întâmpinat furnaliştii şi din cau­ cea. 850 tone minereu.
colectiv din muncitori, maiştri ganizaţiei de partid n-a insistat Şi de atunci, în această direcţie nu s-a za minereului de fier şi calca­
şi ingineri, căruia i-a trasat suficient la comitetul de partid mai făcut nimic. Probabil s-a consider rului care uneori au lipsit, iar Slab se prezintă ritmicitatea
sarcina să studieze posibilităţile din combinat şl la direcţia ge- rat că e un lucru mărunt încărcarea alteori au fost de slabă calita­ livrărilor. Sînt zile la rînd cînd de
pentru utilizarea mai bună a mecanică în prăjitoare. După cîte se te. Minereul — atît cel de la la Teliuc nu se livrează sideri­
vede însă, e un lucru... foarte impor­ Ghelar cit şi cel de la Teliuc tă. Fireşte, acest lucru duce la
tant. — are mult steril vizibil în el. golirea prăjitoarelor, la pertur­ Partidă de tren fruntaşă 1
La Ghelar au fost zile cînd în baţii în mersul furnalelor. 3
De asemenea, acum, la prăjitoare, se siderită s-a găsit 10 la sută ste­
©espre întreţinerea foloseşte bigaz. Oamenii de acolo spun ril vizibil, iar la Teliuc 17-20 Nici calcarul nu satisface ce­ In sectorul C.F.F. al l.F. tă partidă s-a situat pe prl- 1
însă că nu cunosc bine tehnologia de la sută, ceea ce e foarte mult rinţele furnaliştilor. Pe lingă
lucru cu acest gaz, motiv din care ran­ dacă se are în vedere faptul că faptul că secţia a fost aprovi­ Orăştie sînt în întrecere loa- mul loc în întrecere şi a fost j
damentul instalaţiei a scăzut. Alta ar admisul este de numai 4 la sută. zionată cu mai puţin calcar de­
îi fost desigur situaţia dacă serviciul cît era necesar, acesta n-a co­ j- te cele trei partide de tren. declarată fruntaşă pe secto- ^
de cercetări siderurgice, de pildă, ar fi Necorespunzătoare este şi gra- respuns nici din punct de ve­
agregatelor studiat comportarea gazului şi ar fi ela­ nulaţia minereului. Minereul mă­ dere al calităţii. In consecinţă (_ Cele mai bune rezultate le-a rul C.F.F. Celelalte partide, ţ
borat instrucţiuni pentru folosirea lui runt este într-o proporţie mult
deplină. S-o fi considerat probabil că prea mare, ceea ce creează s-a introdus în furnale calcar 1 obţinut pînă acum partida Filipescu—Grindan şi Opri-
şi acesta e un lucru mărunt... greutăţi furnaliştilor. Numai în
Două dintre cele patru furnale de pentru că oamenii (lăcătuşii şi electri­ lunile ianuarie şi februarie, I.M. necorespunzător, ceea ce a dus L Ioan Olaru — Viorel Ciolocoi, nescu—Floran, au realizat
la secţia I-a au depăşit deja 5 ani de cienii) din secţie nu s-ar pricepe. Dim­
funcţionare. Se găsesc aşadar în pra­ potrivă, lucrează aici meseriaşi buni, — = Ba»ga==-- ¦ la nerespectarea procesului teh­ f care a realizat 57.355 tone 50.377 şi respectiv 46.698 tone
gul reparaţiei capitale. Geea ce în­ conştiincioşi. Munca lor n-a fost însă nologic de elaborare.
seamnă că ele sînt mult mai sensibile bine dirijată. Fostul mecanic şef al sec­ (¦ Kilometrice. Datorită rezulta- Kilometrice.
în timpul funcţionării, că se pot defec­ ţiei s-a mulţumit tloar să facă faţă
ta mai uşor. situaţiei de moment; el n-a avut în ve­ l lelor obţinute în depăşirea ŞTEFAN CONSTANTIN ]
dere perspectiva, lucrul după un plan
De aici necesitatea întreţinerii lor bine stabilit. Bineînţeles că vinovată de C sarcinilor de producţie, aceas- inginer I
cît mai atentă şi mai corectă. această situaţie este şi conducerea sec­
ţiei, care, cu toate că a prevăzut în l Angajament îndeplinit
— Trebuie să acordăm foarte multă planurile ei o seamă de lucrări de în­ rt
atenţie furnalelor nr. 3 şi 4, dacă vrem treţinere, n-a urmărit execuţia lor.
să le prelungim viaţa — spunea prim- L Echipa de tîmplari condu- materiale, echipa a reuşit ^
furnalistul loan lacob. Este la înde- Neefectuarea la timp a unor repara­
mîna noastră să mai producem cu ele ţii curente se datoreşte şi faptului că [ să de comunistul Nichifor să-şi realizeze angajamentul ]
încă multă fontă. Şi în special cu fur­ între personalul de la întreţinere şi cel
nalul nr. 3... de la exploatare nu există deplină co­ Se poate munci mai bineoooooooooooo { Hărmănaş lucrează la secţia in primul trimestru al aces­
laborare. Se întîlnesc cazuri cînd deşi
Părerea aceasta nu este numai a se cere justificat oprirea cutărui sau cu- OOOOOOOOOO . [• mobilă combinată a Iprod- tui an. Constatină că au po­
prim-furnalistului lacob, ci a multor tărui agregat pentru o reparaţie, mai­
oameni din secţie. Cu toate acestea o ştrii de la exploatare nu acceptă, mo- Aşadar în activitatea colectivului secţiei I-a furnale j- coop din Alba Iulia. Această sibilităţi mai mari, această
mare parte din minusul de producţie tivînd că se pierde producţie. Ei nu vor s-au manifestat multe deficienţe şi ca urmare planul tri­
înregistrat se datoreşte staţionării sau însă să înţeleagă că neintervenind la mestrial de producţie n-a fost îndeplinit. Furnaliştii sînt ca în cel mai scurt timp să lichideze toate deficienţele uti­ ( echipă s-a angajat să reali- echipă s-a angajat să mai
mersului redus al furnalelor cauzat timp atunci cînd se observă o deficienţă, insă încrezători; ei şi-au exprimat hotărîrea de a recupera lajelor, aşa tel îneît furnalele să nu mai albe staţionări sau
tocmai de întreţinerea şi exploatarea aceasta se poate agrava şi se va pierde în scurt timp rămînerea în urmă. Tovarăşul Andrei Racz, ( zeze in acest an, din econo- realizeze pînă la sfîrşitul anu- j
necorespunzătoare a agregatelor. Aşa, în viitor mai multă producţie. Aşa cum secretarul organizaţiei de partid, ne spunea la sfîrşitul ore de mers redus din cauza întreţinerii. De asemenea,
de pildă, la furnalul nr. 2 s-au blocat de altfel au arătat faptele. discuţiei organizate în secţie: l mii, o garnitură ăe mobilă lui încă trei garnituri de mo- 1
recent ti jele conurilor, din care cauză s-a hotărît să se organizeze un curs de ridicarea califi, 1 combinată. Datorită bunei or- bilă combinată din economii. -)
s-au înregistrat 3 ore de mers redus De asemenea, au existat deficienţe în — Avem suficiente posibilităţi să realizăm şi indicii de
şi o oră şi 20 de minute de oprire. ce priveşte întreţinerea agregatelor, utilizare a furnalelor nr. 3 şi 4, prevăzuţi pentru anul cării la care să participe tot personalul de la întreţinere. ganizări a muncii şi reăuce- PETRU TOMA
Aceasta fără a mai vorbi de oprirea de cauzate de lipsa de piese de schimb şi 1965, ba chiar aş putea spune că ne vom realiza şi an­ rit consumurilor specifice de
R ore a furnalului nr. 3, cauzată de materiale. O parte din timp a lipsit gajamentul luat în cinstea Congresului al 111-lea al parti­ Mai sînt şi alte rezerve valoroase. Ele vor putea fi puse funcţionar 1
perforarea sticului, sau de oprirea timp oxigenul. Credem că dacă din partea dului, adică depăşirea indicilor de utilizare stabiliţi de 'i
de o oră şi jumătate a furnalului nr. 4. conducerii tehnice a C.S.II. (respec­ planul de 6 ani cu 15-20 la sută... însă în aplicare numai cu sprijinul conducerii combina­
din cauza unei perforări Ia creuzet. Şi tiv tov. inginer Ioan Dinu) s-ar fi de­
astfel de exemple s-ar putea da nu pus mai mult interes în această privin­ De unde atîta optimism ? tului. Astfel, ar fi de dorit să se stabilească cu ce fel L Vînat bogat
ţă, secţia I-a furnale n-ar fi dus lipsă In cadrul discuţiei aproape toţi vorbitorii au arătat şi C
numai din luna martie, ci şi din lunile de nimic. Si era necesar acest lucru : pe numeroase posibilităţi de care dispune colectivul pentru de minereu vor merge furnalele o perioadă mai lungă de plan s-au evidenţiat tov. Ni-
anterioare. de o parte justificat de planul sporii sporirea producţiei de fontă pe baza creşterii indicilor de colae Freitag, care a vînat
de producţie, iar pe de alta de faptul că utilizare. timp pentru ca să nu se schimbe des reţetele de dozare, L Membrii filialei de vinătoa- singur 4 mistreţi, Ioan Melin- ]
Se pune întrebarea: puteau fi pre­ — aşa cum am mai spus — două fur­ Se aprecia de pildă că numai prin folosirea unei lioi [ re şi pescuit sportiv din ra­ te, Romulus Faur, loan Du-
venite aceste deficienţe ? Oamenii pre- nale se află în pragul reparaţiei capi­ maşini de astupat pot fi cîştigate mai mult de 10.000 to- ştiind că în acest fel nu se poate realiza o funcţionare t bleş, Ivan Sibişan, Aviron 1
zenli la discuţia organizată, aprecia­ tale şi au nevoie de o întreţinere su­ , ne fontă. Şi această maşină va fi în curînd dată în folo- optimă a agregatelor. ionul Orăştie s-au angajat, Şanăru, Grumwală Carol, din 1
ză că da. Numai că pentru aceasta era plimentară. S-ar fi cîştigat multe ore de 1 sinţă pentru că ea se află deja în construcţie. grupele Cugir, care au vînat
De asemenea, s-au luat o seamă de măsuri pentru îm- Pot fi lichidate şi deficienţele legate de alimentarea 12 mistreţi, Romulus Noja şi 1
necesară o întreţinere sistematică a mers în plin, multe sule de tone de | bunătâţirea procesului tehnologic. Aşa de pildă organi­ Petru Suciu, din grupa Bă- I
fontă. zaţia de partid a trasat unui colectiv sarcina să asigure cu aer insuflat. Trebuie numai să se precizeze cît şi de cu ocazia discutării planului căinţi, cu 4 mistreţi şi alţii. 1
fiecărui agregat, era nevoie ca fiecare | creşterea temperaturii aerului insuflat cu 50 grade Cel- Tot în această perioadă s-aii I
sius la furnalul nr. 2 şi cu 100 grade Celsius la furnalul nude să se ia aer pentru fiecare furnal, pentru a nu se de recoltare a vînatului pe evidenţiat in combaterea ră­ >1J
reparaţie să fie cît mai bine executată. I nr. 4. Acest lucru va duce desigur la sporirea simţitoare 1
’ a productivităţii fiecărui furnal. mai recurge la improvizaţiile de moment, care uneori 1962, să depăşească sarcinile 1
Acest lucru nu s-a făcut însă. Şi nu ¦ Mecanicul şef al secţiei (un inginer entuziast, venit de )
curînd în mijlocul colectivului de lurnalişti) s-a angajat au repercusiuni nedorite asupra planului de producţie. de plan cu 1 pînă la 2 la :
ţ
O siO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C 'v In fine, conducerea combinatului va trebui să in­ sută. La 28 februarie s-a în­ )

siste pe lingă I.G.S. Hunedoara pentru grăbirea lucră­ cheiat sezonul ăe recoltare a

rilor la instalaţia de epurare a gazului. In ffelul acesta vînatului util. Acum cîteva

pot fi lichidate multe deficienţe legate de întreţinerea zile s-a făcut bilanţul reali­

şi exploatarea agregatelor. Şi ar fi foarte bine dacă,

în combinat s-ar organiza în aşa fel preluările de si­ zării planului. Este îmbucu­

derită îneît prăjitoarele să nu mai rămînă goale. rător faptul că numai in tri­ pitoarelor (lupului), tov. Au­

Prin urmare condiţii există, oamenii ştiu ce au de mestrul I al acestui an s-a rel Cimporescu, Gheorghe

făcut După cum arată faptele acest lucru nu-i însă de- realizat 66,4 la sută din pla­ Boăea, Simion loaniş şi Ioan

ajuns. E necesar să se facă toiul pentru punerea în va­ nul anual. In acest trimestru Ciochendea, care au împuşcat

loare a tuturor rezervelor. Organizaţia de partid are s-au recoltat 32 mistreţi şi fiecare cîte un lup.

datoria să mobilizeze întregul colectiv pentru lichida- b s-a valorificat 1.463 Kg. carne, GR. BOLBOCEANU

rea tuturor deficienţelor, pentru sporirea indicilor de o

utilizare şi deci a producţiei de fontă L in îndeplinirea sarcinilor de vînător

- v'OOv OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO mf u J •— t %mJ w J u / i J W u / u / h / u lk J w J u / v J lJ u / u / u fu iu J u y k i 1 -Ju Ju /u /