Page 16 - 1962-04
P. 16
p a gr. 3 DRUMUL’ SOCIALISMULUI Nil 2263
Tinerelul sovietic
IILTXMELE ŞT IR I ULTIMEIS ŞT IR I ULTIMELE ŞT ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I î n t î m p i n ă cu însufleţire cel
XlV-lea Congres al
oooooooc OOOOOOOo
oo MOSCOVA 4 (Agerpres). —
ooo In cadrul mişcării pentru °
La 16 aprilie vor începe la economii, iniţiate de tinerii
Moscova lucrările celui de-al din R.S.S. Letonă, intr-un
g XlV-lea Congres al Uniunii singur mi au fost economi
6 Tineretului Comunist Leni- site 13 milioane IcWh de
JLraerărîle (ointieinliiS Congresul naţional CU PR I L E J UL A N I V E R S A R II E U B E Ë Â R H U N G A R I E I o nist din U.R.S.S. In întim- energie electrică, 23.300 tone
a pinarea congresului, in in- de carburant convenţional, o
pentru «lezaspiMare ai Asociaţiei tinerilor P arada m ilita m de la B u dapesta x treaga Uniune Sovietică au 13.300 tone de metale feroa- L
insurgenţi din Cuba BUDAPESTA 4 Coresponden Poporul ungar, a spus Lajos o loc congrese şi conferinţe ale se şi neferoase ; tinerii raţio-
tul Agerpres transmite : Czinege, a înţeles pe baza ex o Comsomolului, la care se fac nalizatori au obţinut eco
HAVANA 4 (Agerpres). — perienţei sale istorice că coezi
GENEVA 4 — De la trimisul sint formulate scopurile şi prin La Havana îşi continuă lucră La 4 aprilie cu prilejul săr unea şi alianţa frăţească a ţă % bilanţuri însufleţit oare ale nomii în valoare de 5,7 mi
special Agerpres N. Puicea : cipiile generale. rile primul Congres naţional al bătorii naţionale a Ungariei rilor lagărului socialist este prin
Asociaţiei tinerilor insurgenţi — cea de-a 17-a aniversare a cipala garanţie a apărării ’liber X activităţii tinerilor construc- lioane ruble. Au fost proiec
La 4 aprilie a avut loc cea După cum se remarcă aici, clin Cuba. La şedinţa plenară eliberării ţării de sub jugul fas tăţii şi dezvoltării sale conti
de-a 15-a şedinţă plenară a Co S.U.A. încearcă astfel prin do clin dimineaţa zilei de 3 aprilie cist.— la Budapesta a avut loc nue. De aceea, poporul ungar Y lori ai comunismului. tate şi date în exploatare 9
mitetului celor 18 state pentru cumente vagi, prin „schiţe de Faul Ferrer, reprezentant al Mi o parada militară. luptă cu consecvenţă pentru în
dezarmare sub preşedinţia dele plan“ să recupereze din distan nisterului Invăţămîntului din tărirea unităţii şi coeziunii la g A fost relevată contribuţia 435 noi maşini, linii auto- O
gatului S.U.A., A. Dean. In ca ţa care le separă de propunerile Cuba, a îndemnat tineretul cu- Peste 50.000 de persoane s-au gărului socialist.
drul acestei şedinţe s-au încheiat sovietice. ban să participe activ la cam adunat pe bulevardul Dozsa L comsomoliştilor ucraineni la mate şi semiautomate. oooo
pania pentru ridicarea nivelului Gyorgy pentru a primi defila După cuvîntarea ministrului marile construcţii realizate Tineretul capitalei sovie o
discuţiile asupra lucrărilor sub Reprezentantul Canadei care cultural al muncitorilor şi ţăra rea trupelor. 'Apărării al R. P. Ungare a în
comitetului pentru încetarea ex a luat apoi cuvîntul a declarat nilor. Ferrer a anunţat că potri ceput parada militară. Prin faţa % în R.S.S. Ucraineană: noii tice a îndeplinit ' cu cinste
perimentării armei nucleare. că nu intenţionează să se ocu vit planului invăţămîntului de La ora 10 în tribuna oficia tribunelor au trecut ofiţeri şi giganţi ai metalurgiei din
'Apoi Comitetul a reluat dezba pe nici de proiectul sovietic de cultură generală în ţară s-au lă iau loc Janos Kadar, istvan elevi ai Academiei militare Donbas, combinatul minier angajamentele luate pentru oo
terile privind pregătirea Trata tratat, nici de documentul ame creat 15.000 de şcoli serale la Dobi, membri ai Biroului Poli de la Krivoi Rog, construi
tului de dezarmare generală şi rican, ci intenţionează „să dis care s-au şi înscris 300.000 de tic al C.C. al P.M.S.U. şi ai gu „Zrinyi“, elevi ai şcolii de ofi cel de-al treilea an al septe- g
totală. cute metodele muncii viitoare a muncitori şi ţărani. vernului, iar în tribunele alătu
Comitetului“, adică, cu alte cu rate numeroşi invitaţi, repre ţeri unificate, subunităţi de in rea hidrocentralei de la Kre- naiului : 10.000 de colective g
După cuvintările reprezentan vinte, a pus din nou problema In faţa delegaţilor la Congres zentanţi ai oamenilor muncii de tineri şi 60.000 de corn- 9o
ţilor S.U.A., U.R.S.S., Indiei' şi au rostit cuvintări de salut de din capitală. fanterie. batalioane ale gărzilor menciug, pe Nipru. In toam- somolişti au cucerit deja g
Etiopiei, precum şi după răs deja rezolvată a procedurii. legaţi ai organizaţiilor de tine na anului 1961. Comsomolul înaltul titlu de brigăzi şi o
punsul laconic şi neconcludent ret din ţările Europei, Asiei, Parada militară a fost primită muncitoreşti şi ale flotilei du
dat de delegatul englez la în Cu aceasta şedinţa din 4 apri Africii şi Amencii Latine, care de generalul-colonel Lajos Czi- o din Ucraina a dăruit ţării fruntaşi ai muncii comu-
trebările puse de V. A. Zorin, lie s-a încheiat. în numele tineretului din ţările nege, ministrul Apărării al R. P. nărene. A urmat apoi defilarea nişte.
discutarea lucrărilor Subcomite lor au declarat că sprijină cu Ungare, care a trecut în revis o recolte nemaivăzute, strlnse
tului pentru interzicerea expe Următoarea şedinţă plenară a fermitate revoluţia cubană. tă unităţile aliniate pentru pa trupelor mecanizate şi a subuni g de pe loturile de porumb ale
rimentării armei nucleare a luat radă. Ministrul Apărării a ros tăţilor de tancuri.
sfîrşit. Comitetul celor 18 a ho- Comitetului celor 18 va avea loc Congresul a aprobat în una tit apoi o cuvintare. După ce g tineretului.
tărît să revină la această pro nimitate rezoluţia Comisiei pen a salutat pe participanţii la pa O impresie deosebită au pro
blemă la începutul săptămînii la 6 aprilie. tru relaţii internaţionale care dus trupele de rachete şi •avi OOOOOOOOOO0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C0 0 0 0 0 0 C0 0 D0 0 C0 0 0 0 C0 0 0 0 VvOO o
viitoare şi să asculte atunci un cuprinde revendicarea categori radă cu prilejul sărbătorii na oanele supersonice.
nou raport „provizoriu“ al Sub La 5 aprilie se va întruni că a tineretului cuban de a se
comitetului. ţionale, vorbitorul a subliniat Populaţia Capitalei R. P. Un
Comitetul plenar pentru a pune capăt războiului rece şi
cursei înarmărilor nucleare. gare a salutat cu căldură for
examina măsurile de natură să
contribuie la slăbirea încordă-
rn internaţionale.
In aceeaşi zi, în continuarea succesele obţinute de poporul ţele armate, scut de nădejde
şedinţei, comitetul celor 18 sta Patrioţii guatemalezi intensifică lupta ungar în anii care au trecut de păcii şi cuceririlor poporului
te pentru dezarmare a trecut
la eliberare. ungar.
la examinarea punctului prin împotriva dictatorului Fuentes
cipal de pe ordinea de. zi —
Tratatul cu privire Ia dezarma CIUDAD DE GUATEMALA 4 împotriva dictaturii. „Moarte CtM Bsillel ele ^esîaaa#Itsate d is e s iíá
rea generală şi totală. ÎHîăgerlI© S ir ie i si Isa*cB,eIaaisfli
(Agerpres). — preşedintelui Ydigoras !“ au pu
Din nou, primul a luat cu- După cum relatează agenţiile tut auzi ascultătorii radioului. NEW YORK 4 (Agerpres). — a încercat să dezmintă faptele cuprinse
vintul reprezentantul S.U.A., A. Poliţia a intervenit imediat, a-
Dean, care a prezidat şedinţa occidentale de presă, în Guate restînd un grup de tineri care se La 3 aprilie Consiliul de Securitate în cuvîntarea delegatului sirian. El a
de miercuri. După ce a infor mala continuă lupta poporului găseau în apropierea microfo
mat comitetul că copreşedinţii împotriva dictaturii instaurate a reluat discutai ea plîngerilor Siriei şi repetat declaraţiile formale ale guver
au şi depus, aşa cum s-a ex nului.
primat el, o muncă, constructi în ţară de Ydigoras Fuentes. Po Intre timp, acţiunile partiza Izraelului în legătură cu recentele inci nului său că doreşte să trăiască în pa
vă pe linia pregătirii preambu trivit agenţiei americane United
lului Tratatului cu privire la Press International, în timp ce nilor din munţii Guatemalei s-au dente de frontieră din regiunea tacului ce cu ţările arabe.
dezarmare generală şi totală şi se transmitea un meci de fotbal intensificat. Intr-o declaraţie da
a dat asigurări că această mun de pe stadionul din capitala ţă tă publicităţii de Frontul de gue Tiberiada. =m= Comsomoliştii care lucrea
că va ii continuată, reprezen rii, un grup dc studenţi au ata rilă comandat de fostul locote-
tantul S.U.A. a supus spre exa- cat crainicul, luîndu-i microfo nent-coîonel Carlos Paz Tejada, După cum se ştie, în noaptea de t 6 I Eu Siria a fost restabilită ordinea ză pe şantierul uriaşei uzi
minare comitetului documentul nul, şi au lansai apoi, pe calea sc arată că luptele vor continua
făgăduit de mult de către de undelor, o chemare la revoltă piuă la victoria finală. spre 17 martie subunităţi ale armatei ne de aluminiu de la Acin,
legaţia americană şi care, după izraeliene au invadat teritoriul Siriei
părerea lui, ar putea constitui reg. Krasnoiarsk s-au anga
o bază mai bună pentru discu prin zona demilitarizată, determinînd
ţii decît proiectul sovietic de folosirea legală a mijloacelor de apă DAMAŞC 4 (Agerpres). — pentru. înfăptuirea ţelului su jat într-o întrecere in cinstea
Tratat cu privire la dezarmarea rare de către armata siriană. TASS transmite : prem în ceea ce priveşte stabi
generală şi totală sub un strict = ®= lirea pe baze echitabile a unei celui de al XTV-jea Congres
control internaţional, proiect Reprezentantul Siriei. Tarazi, care a Ziarele care au apărut la 4 unităţi arabe sănătoase între
care se află pe masa tratative luat primul cuvîntul ,1a şedinţa consi- aprilie la Damasc au publicat toate ţările arabe eliberate“. al U.T.C.L. care va avea loc
lor. ţiului, a declarat că guvernul Izraelu declaraţia Comandamentului Su
O landa a prelungit durata lui prin acţiunile sale agresive la fron prem al Forţelor armate sirie In ziarele din Damasc a apă in aprilie 1962.
Acest 'document american re serviciului militar tieră, îşi trădează intenţia de a lichida ne, în cave se spune că „criza şi rut de asemenea un comunicat
prezintă doar prima parte din statutul zonei demilitarizate care îl îm confuzia provocate în mod arti al Comandamentului Suprem cu IN FOTO : Un grup Qe
piedică să pună în aplicare anumite ficial în ţară“ au luat sfîrşit. In privire la interzicerea circulaţiei
proiectul „Schiţei de plan cu planuri în regiunea fluviului Iordan şi toate oraşele şi regiunile ordinea între diferite oraşe din Siria în- comsomoiiste originare din
a lacului Tiberiada. Tarazi a menţio a fost restabilită. eepind din 3 aprilie ora 19 şi pî
privire la clauzele unui tratat nat ştiri apărute în presă despre inten nă la dispoziţii speciale. Au fost reg. Gorki — care şi-au în
ţia cabinetului izraelian de a continua In declaraţie se arată că „ toa difuzate istrucţiuni ale coman
fundamental de dezarmare ge >} t r u p e s e î n d r e a p t ă s p r e N o u a G u in e e „acţiuni directe" împotriva Republicii te regiunile şi-au confirmat loia dantului trupelor regiunii mili suşit repede specialitatea de
Arabe Siria. litatea deplină faţă de Coman tare de nord cu privire la inter
nerală şi totală în condiţiile pă HAGA 4 (Agerpres). — TASS Societatea olandeză de tran damentul Suprem. In rîndurile zicerea demonstraţiilor la Alep constructor — stă de vorbă
transmite : sporturi aeriene KLM continuă Delegatul sirian a prezentat Consi tuturor unităţilor militare s-au
cii în lumea' întreagă“, in care să transporte militari olandezi liului dc Securitate un proiect de rezo instaurat calmul şi ordinea. Tru unde circulaţia este permisă nu cu Boris Stîsîn, delegat la cel
După cum anunţă agenţia Uni în Noua Guinee via Lima (Peru) luţie care condamnă acţiunile agresive pele au reluat exercitarea prin
ted Press International, Minis şi Tahitî. Pînă la 7 aprilie, cînd mai între orele 8 şi 11, precum ş de al XlV-lea Congres al
terul de Război al Olandei a va lua sfîrşit prima etapă de
anunţat la 3 aprilie prelungirea transportare a trupelor, pe bor U.T.C.L. . (foto TASS).
dul unor avioane ale KLM, in
duratei serviciului militarilor Noua Guinee vor fi aduşi în to. ale Izraelului şi avertizează guvernul cipalelor lor funcţiuni, oferind un ordin adresat tuturor cetăţe in A lg e ria
olandezi care se află în Irianul
de vest. Militarii din trupele te tal ).500 de soldaţi ai infanteriei izraelian în legătură cu hotărirea Con Comandamentului Suprem po niior din regiunile de nord ale crim e le se fin larii
restre şi forţele aeriene milita marine.
siliului de Securitate de a aplica sanc sibilitatea de a lua măsuri pen ţării, pe baza căruia ei sint obli ALGER 4 (Agerpres). —
re vor ramine in serviciul activ Alţi 1.600 militari olandezi După cum arată agenţia Prance Pres-
patru luni in plus. Acum cltva ţiuni corespuns, oare în cazul cînd se tru întărirea armatei şi a uni gaţi să prsjc:a în decurs de 48 se, ultracolonialiştii din O.A.S. şi-au
timp durata serviciului persona vor pleca la sfîrşitul acestei săp- continuat în tot cursul zilei de marţi
lului din flota maritima militară vor repeta pe viitor provocări armate. tăţii ei, pentru asigurarea secu de ore toate armele pe care le acţiunile criminale. După asasinarea mi-
olandeză în irianul de vest a fost tămîni în Noua Guinee pe cale şelească a zece arabi care se aflau în-
prelungită cu patru luni. Reprezentântul Izraelului, Koirteî, nu rităţii poporului şi a patriei, deţin. tr-un spital, O.A.S.-iştii au tras cu obu
maritimă.
ze de mortiere asupra cartierului arab
&onlfâluL mi ţto<fl le ţia ra ima nucleară. Puterile occidentale susţin Referindu-Se la modul de abordare a nucleare, desfiinţarea bazelor milita al Algerului, Casbab. Numai la Alger
în prezent necesitatea amplasării unor problemei dezarmării şi controlului de re străine şi retragerea trupelor străi în cursul zilei de marţi, ca urmare a
posturi dc control şi a unor inspectori către Est şi Vest, cunoscutul publicist ne de pe alte teritorii. In a doua celor 12 atentate comise de O.A.S.-işti
străini pe teritoriul Uniunii Sovietice, american J. Murray scria recent în car etapă va fi controlată distrugerea ar s-au înregistrat 17 morţi, 22 de răniţi.
tea sa întitulată.: „Dc la Ialia fă dezar mei nucleare şi a altor tipuri de arme La Oran au avut loc două atentate, la
sub pretextul unui control eficace. Iu mare“ : „Studiul discuţiilor care au fost de exterminare în masă, iar într-a Orleansville alte două atentate.
purtate în cursul utimilor 16 ani nu treia etapă lichidarea instituţiilor mi
d e d e z a fm a s fe fapt, aşa cum a arătat A. A. Gromîko, duc decît la o singură concluzie: Uniu litare ş.a.m.d. Organizaţia internaţio De asemenea, ultracolonialiştii au
se urmăreşte prin asemenea propuneri nea Sovietică aspiră la dezarmare pe nală de dezarmare va avea la dispo aruncat în aer la Alger magazine apar-
instituirea unei vaste reţele dc spionaj planeta noastră divizată, în vreme ce ziţie mijloace largi pentru efectuarea ţinînd arabilor. Iu legătură cu aceasta,
guvernele ţărilor din N.A.T.O. nu do controlului. Desigur că după încheie agenţia France Presse relatează că „ex
Conferinţa de Ia Geneva în proble acesta ar urina să fie şi un răspuns la dc război, transfornund Liga Naţiuni pe teritoriul Uniunii Sovietice sub fir resc aşa ceva*. rea dezarmării generale şi totale con plozii violente se succedau din trei în
ma dezarmării esie în plină desfăşura aspiraţiile opiniei publice din ţările oc lor „într-o societate de asigurare mu ma controlului internaţional. „Nu do trolul va deveni nelimitat, atotcuprin trei secunde în plin centru a! Algeru
re. Participanţii au trecut Ia discutarea cidentale care cere luarea de măsuri efi tuală a puterilor împotriva dezarmării", rim să he îndeletnicim cu o asemenea Uniunea Sovietică a rezervat un loc zător. lu i“. Aceeaşi agenţie arată că ultra
proiectului sovietic de Tratat de dezar ciente pentru îndepărtarea pericolului după cum se exprima un diplomat din activitate pe teritoriul partenerilor noş important problemelor controlului în colonialiştii au provocat două explo
mare generală şi totală în vederea adop războiului. Acest fapt este semnalat şi acea vreme, contele Bernstorf. tri — a subliniat ministrul de Externe cadrul planului de dezarmare prezen Apreciind acest mod de a rezolva zii la penitenciarul din Alger, II de
t ă r i i de comun acord a unui aseme de publicistul american, prof. Seymour sovietic — dar totodată nu vom accep tat Conferinţei de la Geneva. Proiec problema împletirii eficiente a dezar ţinuţi arabi fiind răniţi.
nea document de importanţă primor Mehnan, care scrie: „Apariţia doctri Acestea sînt lecţiile istoriei. Desigur ta să ne deschidem teritoriul pentru tul de tratat sovietic prevede crearea mării cu controlul, delegaţia romînâ
dială. nei controlului armamentelor poate fi că actuala doctrină asupra controlului activitatea serviciilor de spionaj străi unei organizaţii internaţionale de de la tratativele de la Geneva — aşa La El-Biar, O.A.S.-iştii au mitraliat
considerată ca răspunsul teoreticienilor înarmărilor îşi are trăsăturile sale pro ne". De altfel, noile mijloace tehnice în zarmare formată din toate statele par cum a declarat ministrul Afacerilor dintr-o maşină blindată un magazin, ră
Dintre aspectele dezarmării, unul din conservatori la popularitatea ideii de prii, ţelurile sale specifice. Astfel, re găduie detectarea de la distanţă a ori ticipante la tra ta t Organul permanent Externe al R. P. Roinîne, Oorneliu nind mai multe persoane. „In ciuda aces
cele mai viu disputate 11 constituie asi zarmării". vista americană „The Nation" arată că căror explozii nucleare. al acestei organizaţii va fi Consiliul Mănescu, concepe „controlul ca o par tor permanente provocări, precizează
gurarea respectării acordurilor încheia politica „controlului armamentelor are de. Control, format din reprezentanţi te componentă a procesului de dezar agenţia France Presse, populaţia arabă
te. In această privinţă guvernul sovie Este interesant de amintit că aceste două avantaje: poate fi prezentată opi Principalul document aflat la ora a- ai celor trei grupuri de state — ţă mare generală şi totală.. Fiecare mă continuă să-şi păstreze totuşi calmul“.
tic, consecvent poziţiei pe care a adop idei nu reprezintă o noutate în arsenalul niei publice ca o măsură de dezarmare ceasta pe masa conferinţei de la Gene rile socialiste, ţările participante la sură de dezarmare trebuie să sc efec
tat-o încă de la sfîrşitul celui de-al doi teoreticienilor politici şi militari din oc şî în acelaşi timp... să nu închizi nici va il constituie proiectul de tratat cu alianţele militare occidentale şi sta tueze de la început pînă la sfîrşit sub Furtul de bani, de arme, de muniţii
lea război mondial, arată în memoran cident. încă în 1899 şi 1907, la confe o singură uzină de război, să nu pui privire la dezarmarea generală şi totală tele neangajate. !n acest fel, organul cel mai riguros control internaţional“. şi echipament militar a continuat în
dumul prezentat conferinţei de la Gene rinţele internaţionale de la Haga, s-a nici un obstacol manevrelor militare ale propus de guvernul sovietic. Acest tra internaţional de control va putea func După părerea delegaţiei romîne, mă cursul zilei ,de marţi. Numai la Alger
pus problema controlului înarmărilor, Pentagonului şi planificării strategice". tat reprezintă o nouă şi deosebit de im ţiona în condiţiile unei obiectivităţi surile de control propuse de Uniunea au fost furaţi 160 milioane de franci
va că „stabilirea unui control interna portantă contribuţie concretă a Uniunii totale, avînd la dispoziţie un perso Sovietică corespund pe deplin aces francezi vechi. De la începutul anului
ţional strict şi dc nădejde este cheză Din p ro b le m e le Deci, cui î-ar servi un control fără Sovietice pentru urnirea din impas a nal ales pe baze internaţionale, inclu tor cerinţe. Chiar şi pentru ziarul acesta, de la băncile din Alger au fost
şia necesară şi condiţia indispensa dezarm ării dezarmare? După cum scrie „Nation". problemei dezarmării generale şi totale. siv inspectori care vor avea posibili londonez „Times“ este evident că furaţi !,5 miliarde franci vechi. La Orari,
bilă a aplicării cu succes în viaţa a de Pentagonului şî trusturilor interesate în Din 1946 şi pînă în prezent Uniunea So tatea de a verifica aplicarea măsuri Uniunea Sovietică „este de acord cu arată agenţia France Presse. a fost
zarmării generale şi totale“. iar în 1921, la Washington, şi în 1930. continuarea cursei îna-mărilor. Prin po vietică a căutat să găsească o formulă lor de dezarmare. O deosebită impre inspecţia completa asupra procesului înregistrat cel mai important furt de
la Londra, s-au ţinut conferinţe consa sibilitatea controlului asupra forţelor a r convenabilă tuturor marilor puteri în sie a produs faptul că Uniunea So de dezarmare“. bani din lume. Numai de la Banca
Problema controlului dezarmării sc crate limitării armamentelor navale. mate ale ţărilor socialiste, cercurile mi ce priveşte oprirea cursei înarmărilor şi vietică, ţinînd seama de obiecţiile pu Algeriei, difi acest oraş s-nu furat
află de ani de zile în fruntea punctelor Gu această ocazie au fost semnate şi litariste occidentale a r' dori să obţină lichidarea definitivă a primejdiei unui terilor occidentale, a considerat că în Tocmai de aceea opinia publică in 2.350.000.000 franci francezi vechi, ceea
divergente între Est şi Vest. Disputa parafate dc către Statele Unite, Marea informaţii despre puterea militară a război mondial. Dar de fiecare dată cadrul organizaţiei internaţionale dc ternaţională a apreciat eforturile Uni ce n determinat pe ministrul de Finanţe
poate fi rezumată în citeva cuvinte: Britaiiie şi Japonia o serie de aeordnri acestor state. Astfel, revista cercurilor cînd Uniunea Sovietică accepta propu dezarmare nu este necesar să fie in unii Sovietice spre găsirea unei plat al Franţei să ia măsuri pentru limita-
Marile puteri occidentale urmăresc prin prin care se luau măsuri parţiale, limî- de afaceri din S.U.A. „Business Week“, neri ale puterilor occidentale, acestea se trodus principiul unanimităţii sau al forme de discuţii atît în problema eta n a scurgerii de bilete de bancă alge
diferitele lor sisteme de control propu iîtld înarmarea acestor state în dome scrie că o importanţă deosebită o au grăbeau să ie retragă. Un exemplu re veto-ului, putîndu-se adopta hotărîri riene în metropolă.
se de-a lungul anilor, să obţină în fapt niul maritim. Rezultatul este cunoscut in cadrul sistemului de control al ar cu majoritate de voturi. pelor dezarmării, cît şi a controlulu
controlul înarmărilor, deci posibilitatea de toată îttm ea: Aceste acorduri nu au mamentelor, inspecţiile. Ce sînt aceste cent există chiar în problema controlu ® PE SCURT
spionajului, ridicat la rangul de lege limitat în nici un fel înarmarea state inspecţii ? Revista expune un întreg pro lui. Astfel, în urmă cu numai cîtcva Ţinînd seama de faptul că contro De altfel, delegaţiile ţarilor socialiste
internaţională. Exprimînd dorinţele po lor şi nici nu au împiedicat izbucnirea gram de spionaj planificat, care prevede luni, mai exact la 3 septembrie 1961, lul nu poate fi despărţit de dezar DELIU. — Jawaharlal Neh.ru, pri
poarelor, Uniunea Sovietică şi celelal războiului, fu fapt, important nu este chiar şî recunoaşteri aeriene similare preşedintele Statelor Unite, J. Kennedy, mare, guvernul sovietic â prevăzut au declarat că sînt gata să studieze mul ministru al Indiei, a fost ales pen
te ţâri socialiste susţin că mai îniîi tre cîte bombe sau cîte nave de război au zborului avionului „U*2". Scopul unor şi primul ministru al Angliei, Macmil- în planul său ca în fiecare etapă ex tru a treia oară lider al fracţiunii parla
buie realizată dezarmarea deoarece con rămas în arsenale, ci dispariţia totală asemenea inspecţii este dezvăluit de lan, au declarat că sînt suficiente mij tinderea controlului să corespundă cu şi alte propuneri privind măsurile şi mentare a partidului Congresul naţional
trolul trebuie aplicat tocmai asupra mo a acestor mijloace de ducere a războa Douald Brenann, specialist militar ca stricteţe volumului şi caracterului mă formele de control. indian. Această alegere ii dă dreptul
dului în care statele traduc în viaţă pre ielor. re în revista „Daedaius“ scrie : Scopul loace naţionale de control existente pen surilor de dezarmare efectuate în eta de a forma noul guvern al indiei.
vederile tratatului de dezarmare, a c s - controlului armamentelor este consolida tru respectarea unui acord privind în pa respectivă. Astfel, în prima etapă Discuţia este în curs la Geneva şl
ta din urmă fiind ţelul acestui tratat La Liga Naţiunilor s-au strîîis între rea securităţii noastre naţionale „Sub cetarea experienţelor cu armele nuclea va fi controlată lichidarea mijloace BUENOS AIRES. — Agenţia France
şi nu stabilirea nivelului actual al înar 1926 şi 1932 tone de hîrtie privind con toate aspidele“. Cu alte cuvinte, obţi re. Deci, nu se cerea nici un control in lor de transportare la ţintă a armei de aportul tuturor delegaţiilor depin Presse relatează că Emilio Tomas, gu
mărilor. Nici lin om cu judecată Sănă trolul înarm ărilor; dar în timp ce munţi nerea pe cale legală de informaţii mi ternaţional suplimentar. Acest punct de vernatorul provinciei Misiones, nu re
toasă mi se gîndeşte să pună căruia litare 'ecrete ale unor state, în detri vedere a fost însuşit de Uniunea So de succesul conferinţei. cunoaşte noul guvern argentinean şi
înaintea cailor. Gei care încearcă să mentul intereselor acestora, dar în fa vietică şi inclus în propunerile sale nu-I consideră pe Jose Guido drept şef
impună adoptarea unei asemenea meto voarea serviciilor militare şi de spionaj făcute Ia Geneva. Guvernele S.U.A. şi I. MANEA al statului.
de în problema dezarmării vor, de fapt, occidentale.
să ocolească problemele principale şi Angliei au renunţat însă din nou la comentator Agerpres TOR1NO. — Miercuri dimineaţă a
propriile lor puncte de vedere, invocînd sosit la Torino preşedintele Franţei, de
Gaulie, însoţit de Couve de Aîurville şi
creează popoarelor iluzia că ameninţa de hîrtîe concurau fot mai mult în înăt- Deosebit de clară apare această in diferite pretexte tehnice dezminţite de alte personalităţi.
rea războiului ar plitea fi îndepărtată ţinie Mont Blaric-ui, ţările imperialiste tenţie cînd se pune problema cohtrdlu- chiar de cunoscuţi savanţi atomîşti ame
crin controlul înarmărilor. Tntr-un fel, îşi continuau nestîngherite pregătirile lui asupra încetării experienţelor cu ar ricani şi englezi.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Alai“ — Deva.
