Page 17 - 1962-04

I m OClo tl Z"IX- fjl y
Anal XIV. Nr. 2264
Să asigurăm animalelor
o bază furajeră
corespunzătoare!
In Directivele Con­
gresului al 111-lca ing. GEQRGE RAICAN
al P.M.R. se pre­
cizează că una din şeful secţiei agricole
condiţiile principale a Sfatului popular regional
pentru realizarea
sarcinilor mari în domeniul creşterii doara, cu specific zootehnic, nu şi-au
animalelor şi ridicării productivităţii creat efective corespunzătoare de ani­
lor este asigurarea unei baze furajere male, avînd un număr redus de bo­
corespunzătoare. Prin încheierea pro­ vine, în special de vaci.
cesului de colectivizare a agriculturii,
în regiunea Hunedoara sînt create
toate condiţiile pentru ca sarcinile
trasate de partid cu privire la creşte­
rea animalelor să fie îndeplinite şi de­
păşite.
Efectiva! de amsrsaîe
în continuă creştere
Condiţiile naturale ale regiunii noas­
tre sînt cit se poate de prielnice dez­
voltării sectorului zootehnic. Din su­
prafaţa agricolă a regiunii, 58 la sută
sînt păşuni şi fineţe naturale, din care
peste 104.000 ha. păşuni în zona de co­
line, iar peste 53.000 ha. păşuni în zona
de munte. Păşunile şi fîneţele din Re­
tezat, Zănoaga, Bucura, Şurianul, sînt
vestite în întreaga ţară, după cum ves­
tiţi sînt şi locuitorii acestor meleaguri
ca buni crescători de animale. Existen­
ţa acestor condiţii naturale favorabile
creşterii animalelor dau posibilitatea ca
in acest an, efectivul de animale pro­
prietate obştească să crească la 52.000
capete bovine şi 120.000 capete ovine,
cu peste 25.000 capete bovine şi 60.000
capete ovine mai mult decît în anul
trecut. Că sectorul zootehnic este ren­
tabil, o dovedeşte cîştigul mare realizat
de gospodăriile colective prin valorifi-1
carea produselor animaliere. Astfel,
gospodăriile agricole colective din re­
giune au realizat un venit global da
peste 20.600.000 lei din sectorul zoo­
tehnic, ceea ce reprezintă 34 la sută
din veniturile totale obţinute anul tre­
cut. Acest lucru a făcut ca ţăranii co­
lectivişti să se convingă pe deplin de
rentabilitatea creşterii animalelor, să se realiza fără a se asigura în primul
mobilizeze mai mult la realizarea sar­
cinilor de plan în ceea ce priveşte dez­
voltarea acestui sector. Numeroase
gospodării agricole colective au obţinut
rezultate frumoase în sporirea efecti­
velor de animale. La G.A.C. din Pricaz,
raionul Orăştie, la fiecare 100 ha. te­
ren agricol revin cîie 51 bovine, din
care 19 vaci, 114 ovine, precum şi 53
porci la 100 ha. teren arabil. G.A.C.
Berthelot din raionul Haţeg deţine o
încărcătură de 46 bovine, din care 15
vaci precum şi 96 ovine Ia suta de
hectare teren agricol, G.A.C. Simeria
Veche, are 48 bovine, 17 vaci şi 118 oi
la 100 de hectare teren agricol şi 36
porci la 100 ha. teren arabil. Rezultate
asemănătoare au obţinut şi gospodăriile
colective din satele Obreia. Oieidca şi
Teiuş din raionul Alba, Lăpuşnîc. din
raionul Ilia, Foit şi Orăştie din raionul
Orăştie. Cîlnic. Sebeş. Apoldul de Sus
şi Aliercurea din raionul Sebeş, Timpa,
Rapolt, Deva şi altele.
Sînt însă şi gospodării agricole co­ Alba, Sebeş şi Orăştie. Pe mari supra­
lective care n-au dezvoltat sectorul
zootehnic pe măsura posibilităţilor ce
le au. Astfel, G.A.C. din Cetea, Sîn-
timbru, Galtiu, Sibişeni, raionul Alba,
Ostrov, Silvaşul Superior, raionul Ha­
ţeg, Sîrbî, Bretelin, Căoi, raionul Ilia,
ooo@ooo ----
La biblioteca
comunală
Deşi înfiinţată doar cu doi acestor eroziuni.
ani în urmă, biblioteca co­
munală din Iscroni se bucu­
ră de o largă popularitate in
rindul ţăranilor muncitori.
Acest lucru e oglindit de
faptul că de la începutul
acestui an şi piuă în prezent
au fost înscrişi un număr de
506 cititori, care au citit în
acest timp 2.276 volume.
In ceea ce priveşte acţiu­
nile de masă, acestea sint
orientate mai mult asupra
popularizării cărţii politice şi
ştiinţifice, ateiste. Din cele
16 acţiuni organizate în acest
an, 5 au fost informări poli­
tice iar restul recenzii, seri
-literare şi seri de întrebări
şi răspunsuri.
Printre acestea pot fi amin­
tite : Seară de întrebări şi
răspunsuri asupra cărţii „Bi­
blia pentru credincioşi şi ne­
credincioşi“, prezentarea căr­
ţii „A trăit oare Hristos?“
precum şi conferinţele: „Apa­
riţia vieţii pe pămînt“ „Soni-
nul şi visele“ etc., care s-au
bucurat de un succes deo­
sebit.
R. BĂLŞAN
corespondent
V ineri 6 aprilie 1S62
Draşov, Doblrca,
Spring, Vingard, ra­
ionul Sebeş, precum
şi unele gospodării
din zona muntoasă
a oraşului Hune­
Pentru realizarea sarcinilor prevăzute
înplanurile de producţie a gospodă­
riilor pe anul 1962 cu privire la efec­
tivele de animale proprietate obştească,
a început să se pună un deosebit accent
pc reţinerea tineretului femei din pră-
sjlă proprie, să se continuic în mod or­
ganizat cumpărările de animale, atît
din creditele acordate de stat cît şi din
fondurile proprii ale gospodăriilor co-
lective. In acest an s-a prevăzut să se
cumpere de către G.A.C. un număr
de 5.000 vaci. 11.000 viţele. 25.000 ol
şi 1.300 scroafe. Ca şi în anul trecut,
statul vine în sprijinul gospodăriilor
şi le acordă credite pe termen lung în
sumă de peste 24.000.000 lei, destinată
numai pentru procurări de animale de
reproducţie. Din aceste credite se vor
procura 3.600 vaci, 11.000 viţele, 1.300
scroafe şi 4.000 oi. De asemenea, din
fondurile proprii ale gospodăriilor co­
lective se vor mai cumpăra 1.400 vaci
şi 21.000 oi şi mioare. Pînă în pre­
zent gospodăriile agricole colective au
şi cumpărat 258 vaci, 348 viţele, 2.140
oi, şi 232 scroafe.
Sînî ccndîfU peîifru
a asigura o hrană
îndestulătoare animalelor
Creşterea efectivului de animale şi
sporirea productivităţii lor nu se poate
rînd o bază furajeră corespunzătoare.
Pe timpul verii, baza alimentaţiei ani­
malelor o constituie iarba de pc pă­
şunile naturale.
In anul trecut producţia medie de
masă verde a fost de numai 6.300 kg.
Ia ha. Drept rezultat nu s-a asigurat
în întregime necesarul de masă verde
în perioada de păşunat. Producţii sla­
be s-au obţinut mai ales la G.A.C. din
Birtin, raionul Brad, unde păşunea a
dat sub 3.500 kg. masă verde la ha.,
iar la Sîntimbru şi Bărăbanţ din ra­
ionul Alba doar 2.500 kg. masă verde
la ha.
Aceasta denotă că atît organele teh­
nice cît şi conducerile G.A.C. nu au
acordai atenţia cuvenită executării lu­
crărilor de întreţinere şi îmbunătăţire
a păşunilor.
O altă cauză care a contribuit la
obţinerea de producţii slabe de pe
unele păşuni este erodarea acestora,
fenomen ce se întilneşte destul de
frecvent în zona de deal a raioanelor
feţe, terenul fiind spălat de apele ploi­ ce o desfăşoară pentru îndepli­
lor sau prin topirea zăpezilor şi fiind
exploatate neraţional, covorul vegetal
esle distrus şi ca urmare producţia de
masă verde este foarte mică.
Anul trecut, s-a prevăzut în plan a
se executa combaterea eroziunilor pe o
suprafaţă de 750 ha. S-a realizat însă rebutul a fost redus la 2,79 faţă mare şi turnare, reducerii tim ­
numai 230 ha. De aici reiese că nu a de 3,25 la sută cît este admis. pului de reparaţii la agregatele
existat suficientă preocupare din partea Primul trimestru al anului a de turnare; prelungirii duratei
organelor de resort pentru combaterea fost încheiat cu rezultate bune de funcţionare a cubilourilor,
Acolo unde a fost aplicat la timp
întreg complexul de măsuri agrotehnice
(Continuare in pag. 3-a)
C.&.0
In sectorul ,J
Mai“ al minei
Musarhi de la
I.M. Barza, lu­
crează şi briga­
da condusă de
comunistul Pe­
tru C r i şa n .
Această brigadă
foloseşte perfo-
rajul umed de
2 ani.
Datorită bu­
nei organizări a
muncii, brigada
îşi depăşeşte in
fiecare lună sar­
cinile de piaiij
In f o to : As­
pect de la locui
de muncă al
brigăzii.
C"a O
w x rí m as, vm ?î-rA 7
B ifitia z a a sâ e a d a m » «
pest?E*28tndesem narea invitaţilor
Ia sesiunea, Marii Adamări Maţionale
Combinatul siderurgic Hunedoara G.A.C, din Sîrbi
4 pagini 20 bani In adunări entuziaste, cocsarii şi fur- lor şi tehnicienilor de la uzina cocso- nc —
naliştii, oţelarii şi laminatorii Com­ chimică. Propunerea ca la sesiunea
binatului siderurgic Hunedoara, au de­ Marii Adunări Naţionale să participe ? GColectiviştii din comuna Sîrbî
semnat invitaţii lor la Sesiunea ex­ inginerul David Vladimir, a fost pri­ í raioniul Ilia, au venit în mare
traordinară a Marii Adunări Naţionale. mită cu bucurie. î nmuimă r la adunarea generală
Cu o nemărginită bucurie, siderur- Colectivul de muncă al uzinei cocso- pentru a desemna invitatul lor
giştii hunedoreni şi-au exprimat sa­ chimice din Hunedoara aduce o impon la sesiunea Marii Adunări Na­
tisfacţia că o parte din cei mai har­ tantă contribuţie la sporirea producţiei ţionale.
nici şi pricepuţi făuritori de metal, din agricole. Ingrăşămintele chimice produc
— „Să spui acolo la Sesiune
rînd urile lor, au fost invitaţi să parti­ se aici, sînt preţuite de multe gospodă­ tovarăşe Popa, că noi colecti­
cipe la această sesiune. Cei propuşi au rii colective din patria noastră. Numai viştii din comuna Sîrbi şi satul
fost împuterniciţi să ducă cuvîntul în acest an s-au produs îngrăşăminte Valea Lungă, vom urma neabă­
miilor de siderurgişti hunedoreni care chimice care vor putea îngrăşa culturile tut indicaţiile şi sfaturile părin­
se întrec cu succes pentru sporirea de pe 14.000 hectare. teşti ale partidului nostru scump.
Noi, brigada a treia — îşi con­
producţiei de metal. Gel care au luat cuvîntul, au arătat
Laminatorii au desemnat ca invitaţi că se vor strădui ca din uzina lor, să tinuă cuvîntul Aurel Părăoan, ne
ai for la sesiunea extraordinară a Ma­ pornească spre ogoarele patriei, îngrăşă- angajăm să muncim în aşa fel
rii Adunări Naţionale să fie Jnnie Ale­ minte din ce în ce mai multe şi mai îneît atunci cînd Marea Aduna­
xandru, prim-laminator la laminorul de bune. re Naţională îşi va începe se­
650 mm.. Topor Aliron, strungar la la­ siunea, lucrările din campania de
minorul de 800 mm., Raduli Iosif, mai­ In celelalte adunări, siderurgiştii hu-< primăvară să fie terminate".
stru la laminorul bluming şi Lungit nedoreni aii mai desemnat ca invitaţi iă
Petru, maistru la laminorul de profile sesiunea Marii Adunări Naţionale de Si- Cuvinte calde de recunoştinţă
mici şi mijlocii. mion Jurca, prim-lopitor la furnalele faţă de partid, au rostit toţi cei
noi, Simion Părău, mecanic de locomo­ ce-au luat cuvîntul.
•k tivă şi ing. Gheorghe Niţă, de la oţer
lăria electrică. Laurean Popa, preşedintele
Al moşieră sărbătorească a caracteri­ G.A.G. din Sîrbi, emoţionat, a
zat şi adunarea muncitorilor, ingineri­ MIRCEA NEAGU spus :
— Partidului îi mulţumim pen­
tru viaţa noastră nouă, fericită.
G.A. C. din Ilia Belşugul a intrat în casele noas­
tre ale tutun r de cînd sîntem în
Vestea convocării sesiunii extraor­ printre care tov. Robinson Dimperiu, colectivă. Este destul să arăt
dinare a Marii Adunări Naţionale, a Mihai Baicu, Ioan Banu, Nicolae Gri-
umplut de bucurie inimile colectivişti­ şan şi aifiî, au arătat succesele pe ca­ că valoarea fondului de bază al
lor din Ilia. Prezenţi în număr marc re le-a obţinut gospodăria colectivă, do
gospodăriei noastre. în cei trei
Obţinerea unei recolte bogate de grîu, depinde in mare la adunarea generală pentru desemna­ la înfiinţarea sa şi pînă acum. ani de existenţă, a crescut de mai
măsură şi de felul cum griul a ieşit din iarnă. Ii trebuie sau rea ca invitat la sesiune a tov. Iulius bine de cinci ori, că valoarea
Mica, preşedintele G.A.G., colectiviştii — De Ia un an la altul rodul mum zilei-muncă va fi în acest an cu
nu îngrăşăminte ? Acest lucru, vor să-l constate şi brigadierii şi-au exprimat mulţumirea pentru cin­ cii noastre a fost tot mai bogat — 20 de lei mai mare decît în anul
Adam Negrilă şi Miron Tamaş, împreună cu preşedintele gospo­ stea ce Ii s-a făcut. Cu această ocazie, spunea brigadierul de cîmp Mihai Bai- 1960. In satul nostru mic, 35 de
dăriei colective din Boz, tov. Tovică Manea. cu. Aplicînd mai bine regulile agroteh­ colectivişti şi-au ridicat casc
tov. Dumitru Ţogoe, primul secretar nice, noi am obţinut în anul trecut cu nri, 27 de familii şi-au cumpă­
a! Comitetului raional dc partid Ilia, 1.000 kg. grîu şi 500 kg. porumb boa­ rat mobilă nouă, dintre care mul­
le-a vorbit celor prezenţi despre perspec­ be Ia ha. mai mult decît în anul 1950. te costă peste 6.000 lei. Foarte
tivele de dezvoltare pe care le are gos-< mulţi avem aparate de radio, bi­
podăria ca urmare a încheierii procesu- Am dezvoltat puternic şi sectorul zoo­ ciclete şi alte multe lucruri valo­
iui de colectivizare. Ceilalţi vorbitori. tehnic. La sfîrşitul acestui an, gospo­ roase. Copiii noştri învaţă gra­
dăria va deţine ca proprietate obşteas­ tuit în şcoli şi au deschise toate
Sl° u1 erurgi®şt! noa a1®m /l"^" lwa1ian că la suta de hectare 56 bovine, 121 drumurile spre facultăţi şi insti­
ovine şi vom creşte, la aceeaşi supra­ tute. Chiar şi noi învăţăm cura
A îmbunătăţesc calitatea produselor faţă, posie S0 capete de porcine. să obţinem producţii tnai mari
de pe ogoare şi de la animale.
Îmbunătăţirii calităţii produ Selor-obiectiv principal al în­ In secfîa mecarsoeă — Şi nu ne vom opri aici, a arătat
trecerii socialiste — siderurgiştn clin Colan ii acordă o atenţie C în continuare colectivistul Ioan B ana Toate dovedesc că belşugul se
j deosebită. In angajamentele lor, furnaliştii şi turnătorii, în afa- L Muncitorii din această secţie se Prin eforturile noastre comune vom dez­ instaurează tot mai mult în ca­
j ră de sporirea producţiei, şi-au propus ca produsele lor să fie C străduiesc să execute reparaţii dc ca­ volta şi mai mult succesele dobîndiie sele colectiviştilor. Viaţa noas­
| de tot mai bună calitate, ca rebuturile şi declasatele să fie re- j- litate şi îu timp cît mai scurt pentru pînă acum. Pregătirile pentru lucrările tră devine tot mai civilizată. A-
} duse sub cifrele admise. Rezultatele obţinute in primul trimes- l a veni astfel în sprijinul furnaliştilor ceasta pentru că avem un îndru­
>tru al anului in creşterea producţiei şi îmbunătăţirea călită- ( şi turnătorilor. Lucrările încredinţate agricole din această campanie le-am ter­ mător înţelept, Partidul Munci­
i ţii, confirmă că siderurgiştii din Colan îşi înfăptuiesc angaja- !; au fost executate la un nivel calita­ minat demult. In felul acesta vom asi­ toresc Romîn.
| meritele, că între vorbele şi' faptele lor nu există deosebire. | tiv superior şi în marea lor majori­ gura baze trainice recoltei viitoare.
tate înainte de termen. Astfel, repara­
Depăşesc angaj® ţia capitală la masa de sablaj, execu­ Angajîndu-se să întîmpine cu noi
tată dc echipa lui Romulus Pădurea- succese în muncă ziuă de 27 aprilie,
nti, a fost terminată cu cinci zile îna­ colectiviştii au hotărît ca înainte de ple­
carea preşedintelui G.A.G. la sesiunea
Marii Adunări Naţionale, să termine
executarea tuturor lucrărilor din actua­
la campanie agricolă.
-m -
Patria are nevoie de toi mai tă admis la numai 1,42 la sută. inte de termenul planificat, iar repa­
multă fontă. Furnaliştii ştiu a- In îndeplinirea sarcinilor de raţia macaralei pentru transportul
cest lucru şi nu-şi precupeţesc fontei lichide a fost terminată de că­
eforturile pentru continua spori­ plan şi a angajamentelor s-au tre echipa Iui Adam Fazekaş, cu mult
re a producţiei de fontă şi pen­ evidenţiat echipa a IlI-a de Ia înainte de termen.
tru îmbunătăţirea calităţii aces­ furnalul nr. 1, din care fac par­
teia. Prinir-o exploatare raţiona­ te loan StăniJoiu, furnalist şef, La executarea la timp şi de bună
lă a furnalelor, dozarea corectă Ioan Rusu, prim-furnalist, loan
Suciu, dozator şi alţii, care a dat calitate a reparaţiilor şi-a adus con­
a materialelor în şarjă, ridicarea peste plan 344 tone fontă şi a re­ tribuţia şi tov. Mircca Bogăţeanu şi
temperatura aerului insuflat în dus declasatele la 0,78 la sută şi Ioan Eroş, lăcătuşi, forjorii din echipa
furnal, asigurarea unui mers echipa a I-a de la furnalul nr. 2 lui Iosif Lotka, strungarii din echipa
constant şi scurtarea duratei in­ condusă de maistrul Cornel Bo- kii Iosif Bogoş şi sudorii din echipa
tervenţiilor, furnaliştii au reuşit ca, care a dat mai mult de 211 Iui Fiorea Dâ'nilă.
să dea peste planul trimestrial tone fontă peste plan şi a redus
declasatele Ia 0,72 Ia sută faţă
însemnate cantităţi de fontă şi
să îmbunătăţească calitatea re- de admis. TRATAN HORVATH
ducînd declasatele de la 3 la su­ MARCEL SEMCIUC maistru normator şef
P ro d u s e d e bursă c a lifa fe
Turnătorii, paralel cu lupta faţă de 0,50 la sută admis, lot amintim pe 'tov. luliu Kişner,
piese mecanice la 1,66 faţă de Petre Iovan, turnători, 'Adam In oraşul siderurglştilor Hu tieăoara, se construiesc în fie­
nirea şi depăşirea sarcinilor de 3,69 la sută, iar la cazane în­ 'Munteanu şi Ioan Crlşan 1, mai­
plan, dau o atenţie sporită îm­ călzire centrală rebutul a fost ştri, etc. care an zeci de blocuri cu sute de apartamente. Numai in acesţi
bunătăţirii calităţii produselor redus cu 0,12 la sută faţă de
şi obţin succese frumoase. La cifra admisă. VASILE TATARUŞ an se vor construi 818 noi apartamente.
turnătoria de Ungotiere, planul
trimestrial a. fost realizat în Aceste succese au fost obţi­ controlor tehnic de calitate In foto: Blocuri noi date de curînd in folosinţă siderur.-.
proporţie de 100,4 la sută, iar nute ca urmare a respectării
proceselor tehnologice de for­ giştilor. ;
şi la 'turnătoria veche. Procen­ îngrijirii modelelor şi şasiurilor OOOOCOOOOOOOOOOO
CXVOOOOOOOO000000
tul de rebut admis a fost redus etc. l Trenul a ajuns la timp 13 milioane 3ei ooooo
la toate sortimentele. I,a sorti­ Dintre turnătorii care au adus ooo
mentul postamente băi. de pil­ » In după-amiaza zilei de 31 martie, ploaia căzuse din abundenţă. In sta- mas multe m ărfuri
dă, rebutul a fost redus la 0,12 o contribuţie de seamă la îm­ X ţia G.F.l. Brad, un tren de marfă, încărcat cu cărbuni şi ciment pentru lermo-
bunătăţirea calităţii produselor X centrală şi E. M. Barza, aştepta să plece. Avea un supratonaj de 96 tone.
= 'ÜIIIIIIIIIIIH ' Condiţiile amintite însă, făceau ca transportul să pară imposibil. Dar, staliona-
ş rea pe mai departe ducea Ia degradarea încărcăturii, care era foarte necesară Bine aprovizionate ou pro­
> şi urgentă. dusele solicitate de consu­
> Mecanicul comunist Ioan Călămăr şi foschistul Toader Drăgan s-au an-
matori, unităţile O.C.L. ali­ oo
mentara din regiunea noas­ o
tră au vindut în primul tri- g
mestru al acestui an măr- o
y gajat să ducă trenul la destinaţie. Măiestria şi priceperea lor, au făcut ca el furi in valoare de peste 113 S
O să sosească în Gurabarza Ia timp. milioane lei, cu 13 milioane L
O. ZATOSCHIL' Iei mai mult decît în ace- g
Ş
3 corespondent eaşi perioadă a anului trecut, g
C o l e c t i v i şMt i Pe ogoare — muncă însuflefită Grasul, fot o
în excursie mai frumos ooo
Timpul prielnic execută­ au fost insămînţate 216 ha. oo
Astăzi, un grup rii lucrărilor agricole de cu ovăz, 10 ha. cu orz şi ooo
de 35 colectivişti primăvară a fost folosit cu 12 ha. cu mazăre. Pentru ca oraşul
aia satul Sîrbi, multă pricepere in toate Deva să [ie şi mai
raionul Ilia, au In acelaşi timp, cu trac­
plecat într-o excur­ unităţile agricole din raio­ toarele S.M.T. au fost exe­ pitoresc, peisajul ^
nul Orăştie. Drept rezul­ cutate arături pentru însă-
sie de două zile tat, in ultimele două zile minţări pe 306 ha. noilor sale con- <>
cu autocarul O.N.T.
strucţii va fi corn- g
pletat cu flori şi g
plante ornamentale, g
„Garpaţi“. Brigada artistica de agifafie In această primă- O
In acest timp, ei în mijlocul colectiviştilor vr>ră se vor planta O
3.000 de pomi orna- O
vor vizita Muzeul
Doftana precum Zilele trecute, în sala căminului cultural din Criscior a avut loc mentali, 1.500 butaşi o
şi diferite obiecti­ adunarea generală a colectiviştilor. Gu acest prilej, s-a făcut analiza de trandafiri, 2.000 g
ve industriale şi mersului pregătirilor campaniei agricole de primăvară. Intr-o pauză a de tufe ornamenta- g
social-culturale din
oraşul Braşov. adunării, pe scenă a urcat brigada artistică de agitaţie a căminului cul­ ie şi peste 40.000 gO
tural care a prezentat programul „La noi în gospodărie“, mult apreciat
de colectivişti. de flori diferite. g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC< < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXJ*