Page 18 - 1962-04

p ? .’7
?m iím 4láin,fiecare
in centrul preocupării — creşterea
productivităţii animalelor
Pentru colectiviştii din satul
Răhău, raionul Sebeş, zootehnia
s-a dovedit a fi, alături de cul­
tura cerealelor şi viticultură,
una din sursele principale pen­
tru realizarea de venituri bă­
neşti mari şi permanente. Con­
vinşi din experienţă de acest
lucru şi ţinînd seama de sarcina
pe care partidul o trasează gos­
podăriilor colective cu privire
la sporirea continuă a efective­
lor de animale şi a producti­
vităţii acestora, colectiviştii, fo-
losind cu pricepere creditele
acordate de stat şi fondurile
proprii ale gospodăriei, au dez­
voltat an de an sectorul zooteh­
nic. Astfel, faţă de un singur
animal de muncă şi două ovine
pe care le deţinea la suta de
hectare gospodăria cu trei ani
în urmă, pînă la sfîrşitul anu­
lui curent, Ia aceeaşi suprafaţă,
încărcătura va ajunge la 40 bo­
vine, din care 20 vaci şi junincl
şi 100 ovine.
— Organizaţia de partid a a.
nalizat posibilităţile de care
dispunem pentru ca în acest an
să obţinem cel puţin 3.000 litri
lapte pe cap de vacă furajată
şi cite 48 litri lapte şi 2,3 kg.
lină semifină de la fiecare oaie
— ne spunea tov. Ioan Cenuşă,
locţiitorul secretarului organiza­
ţiei de bază1.
Printre măsurile luate, un loc
important îl ocupă asigurarea
unei hrane consistente şi Îndes­
tulătoare pentru animale şi a
adăposturilor necesare pentru
întreg efectivul de animale.
Ţinînd seama de recomandările
Consfătuirii pe ţară a colecti­
viştilor, membrii gospodăriei co.
rB3=
Acasă la m cooperator meşteşugar
Cooperativa meşteşugăreas­
că „Retezatul“ din Haţeg are
mulţi fruntaşi in muncă. Unii
dintre ei îşi menţin titlul
lună de lună. Printre aceştia
se numără şi loan Rădulescu.
Intr-una din zilele trecute
i-am făcut o vizită la domi­
ciliu. L-am găsit în curte ală­
turi de cei 5 copii ai săi. Cei
mai mici, Aurel şi Voichiţa,
începuseră un joc interesant.
Ceilalţi emu spectatori, iar
tatăl, arbitru. îndată, Rodica
a preluat conducerea jocului
in locul tatălui său.
Privirea mi se opri asupra
motocicletei ce se afla alături.
Aşteaptă şi ea timpul fru­
mos — mă lămuri stăptnul.
• S w J c- j k J v J Ú J i— f <— s\— / \— i\— r u J v
In prezenţa a 139 de 'delegaţi
— care reprezentau 14.329 mem­
bri cooperatori — a avut loc zi­
lele trecute Conferinţa raională
a U.R.C.C. Haţeg. Cu acest pri­
lej a fost analizată activitatea
consiliului de conducere al uniu­
nii raionale şi a comitetului
său executiv, activitatea econo-
mico-financiară pe anul 1961 şi
cea a comisiei de cenzori.
Cosidifsi bune penfru
un co m e rf social is#
Fâcînd bilanţul muncii coope­
ratorilor, conferinţa raională a
scos în evidenţă realizările de
seamă obţinute în munca coope­
raţiei de consum din raionul
Haţeg. Reţeaua de desfacere a
crescut prin construirea de noi
magazine cum sînt cel din Lun­
ca Cernii Inferioară (la care a
fost montată o cisternă pentru
!10.000 litri petrol), un magazin
specializat de tutungerie în Ha­
ţeg, altui pentru vînzarea mărfu­
rilor cu preţ redus la Pui etc.
Pentru practicarea unui co­
merţ socialist şi păstrarea în
bune condiţii a produselor des­
tinate desfacerii, marea majori­
tate a bufetelor au fost dotate
cu frigidere electrice, iar coo­
perativa „Ţara Haţegului“ cu o
maşină pentru fabricarea în­
gheţatei ; localul restaurantului
din Haţeg şi bufetele din Pui
şi Sarmisegetuza au fost com­
plet renovate avînd acum un
aspect plăcut şi atrăgător.
Dotarea cu mobilier (tejghele,
rafturi, mese, etc.) a unor uni­
tăţi a ajutat nu numai la schim­
barea înfăţişării magazinelor ci
şi la păstrarea în condiţii bune
a stocului de mărfuri. în anul
care a trecut au fost înzestrate
cu moblier modern bufetul ex­
pres, magazinul alimentar şi de
mic gros din Haţeg, magazinul
rnetalo-chimie din Baru Mare,
filialele săteşti din Livadia, Ga­
laţi, Peşteana şi Ruşi.
Paralel cu dezvoltarea corner-
ţului nostru socialist cresc şi se
educă tot mai mult lucrătorii
din sectorul cooperaţiei de con-
sum. Organizaţiile de bază,
membrii şi candidaţii de partid
din raionul Haţeg, au un merit
deosebit în educarea lucrători-
Iective din Răhău au prevăzut
ca furajul de bază în creşterea
animalelor să-l constituie nutre­
ţurile verzi şl însllozate. De
aceea, pe lingă cele 160 ha. cu
trifoliene, 20 ha. cu’ borceag, 15
ha. cu ovăz şi 100 ha. cu' fîneţe
naturale, vor mai fi cultivate 40
ha. cu porumb siloz, asigurîn-
du.se astfel în medie peste 10
tone siloz de porumb pe cap de
vacă furajată, 10 ha. cu porumb
furajer în cultură dublă, 5 ha.
cu sfeclă furajeră, iar pe 300
ha. vor fi semănaţi dovleci, prin­
tre porumb. In plus, se vor
mura produsele secundare pro­
venite din cultura mare şi vor
fi procurate însemnate cantităţi
de borhot şi concentrate. In sco.
pili măririi cantităţii de masă
verde la hectar, pe 50 ha. Se pă­
şune, în afară de lucrările de
întreţinere, au fost aplicate şi
îngrăşăminte chimice.
In ceea ce' priveşte ridicarea
adăposturilor pentru animale,
colectiviştii de aici au dobîndit
o experienţă bogată. Ei au luat
măsuri ca pînă la începutul tri­
mestrului 3 al acestui an să fie
termjnată construcţia celor două
grajduri precum şi a saivanului
de oi.
La indicaţia organizaţiei Se
partid, consiliul de conducere a
atras şi permanentizat ca îngri-
jitori-mulgători pe cei mai buni
colectivişti, membri şi candidaţi
de partid, pricepuţi în creşterea
animalelor. Fiind retribuiţi în
funcţie Se producţia realizată,
aceştia sînt cointeresaţi în obţi­
nerea unor rezultate ' cit mai
bune. Problema ridicării califi­
cării îngrijitorilor a fost privită
Dar, pofteşte în casă, dis­
cutăm. mal bine.
In casă, mobilă nouă pen­
tru două dormitoare, aparat
de radio „Concert”, covoare
etc.
— in curind ne vom muta
tn casă proprie, îmi spuse
gospodina. Pină atunci ne
vom mai cumpăra şi alte lu­
cruri. Vrem neapărat un fri­
gider.
...Am discutat multe cu fa­
milia Rădulescu. Am aflat cit
de greu a trăit in trecut şi
am văzut cum trăieşte as­
tăzi.
N. SBUCHEA
planificator
A ctivitatea cooperaţiei de consum, colae Zamora, secretar al Comi­
la nivelul cerinţelor!
lor din cooperaţie. In cuvîntul
lor tovarăşii Alexandru Măgu-
reanu şi Aurel Rotam au scos
mult in evidenţă acest lucru.
Sub îndrumarea atentă a comi­
tetului raional de partid, con­
siliul de conducere al Uniunii
raionale şi comitetul său execu­
tiv şi-au îmbunătăţit mult ac­
tivitatea. Membrii acestora s-au
deplasat mai des pe teren, au
îndrumat concret unităţile în
subordine şl au controlat felul
cum se duc la îndeplinire sar­
cinile trasate.
— Stilul, formele şi metodele de
muncă ale conducerii Uniunii
raionale s-au îmbunătăţit sim­
ţitor — au spus tov. Nicolae
Nandrea .şi Romulus Grecii.
Toate aceste fapte au ajutat
mult la îmbogăţirea bilanţului
activităţii de un an al Uniunii
raionale. în 1961, de pildă, prin
întreaga reţea au fost vîndute
mărfuri în valoare de 83.854.000
lei (cu peste 9.500.000 lei mai
mult decît în 1960) ; la vînzarea
unor mărfuri, ca aparate de ra­
dio, motociclete, mobilă, maşini
de cusut şi de spălat rufe, ara-
gaze şi frigidere s-a înregistrat
o creştere cuprinsă între 35—205
la sută faţă de anul precedent;
prin unităţile cooperatiste de
consum gospodăriile colective
din raion şi-au procurat in
anul care a trecut materiale de
construcţie în valoare de peste
6.300.000 lei.
îndeplinirea planului de apro­
vizionare cu 109 la sută a per­
mis să fie depăşit şi planul de
desfacere (107,3 la sută). Rezul­
tate bune realizate în sectorul
comercial reies şi din beneficiul
de 1.896.000 lei obţinut de uni­
tăţile cooperatiste din raion (cu
797.000 lei mai mult ca în 1960),
iar uniunea raională, care ani
la rind a încheiat bilanţul cu
pierderi, a realizat acum un be­
neficiu de 338.000 lei. Fondurile
proprii ale U.R.C.C. au crescut
cu 1.160.000 lei, iar cheltuielile
de circulaţie s-au Tedus faţă de
planificat cu 42.000 lei.
ÜRÜMOE SÖWÄL'fSMÜtüi
MagaaaaBátgenaBwwBasBWMBBwewio
crtl toată răspunderea. Drept
urmare, furajarea animalelor se
face corespunzător producţiei,
se respectă programul de între­
ţinere şi muls, se urmăreşte în­
deaproape planul de montă şi
îătărl, iar evidenţa producţiei
de lapte, a mişcării efectivului
de animale şi a consumului de
furaje este ţinută la zi.
Ingrijitorii-mulgători loan Ni-
chifor şl loan Bena au reuşit
ca prlntr-o îngrijire şi furajare
raţională a vacilor de lapte pe
oare le au în primire să ridice
continuu producţia acestora,
ajungînd ca de la unele dintre
ele să obţină zilnic cite 16-18
şi chiar 2Í litri lapte.
'Acest lucru ne întăreşte con­
vingerea că prin folosirea judi­
cioasă a tuturor rezervelor pe
care le avem, pütem spori con­
siderabil producţia de lapte —
spunea preşedintele gospodăriei
colective, tov. Petru Floca, în
timp ce vizitam ferma de ani­
male. De aceea, noi am apreciat
ca fiind foarte valoroasă şi am
îmbrăţişat cu multă căldură ini­
ţiativa pornită de către colec­
tiviştii Sin Apoldul de Siis.
Prin realizarea obiectivelor
iniţiativei vom avea posibilita­
tea să livrăm statului mari can­
tităţi Se produse animaliere.
!N. T5KCOB trul atenţiei tuturor colectivişti­ durile sînt deja răsărite.
!.a Casa raională de culkiră clin Orăştie funcţionează diferite cercuri artistice şi de îndeletniciri practice
pentru muncitori şi familiile lor. Intre acestea se numără şi cercul de croitorie, frecv-i.itat de 50 de femei.
IN FOTO: Un aspect de la cercul de croitorie. Se face tiparul pe hîrtie al unei bluze.
On sectar în care
se paría a face mai mul#
Partidul nostru a trasat coo­
peraţiei de consum sarcini deo­
sebite în ceea ce priveşte con­
tribuţia sa la alcătuirea fondu­
lui centralizat al statului. Con­
tractarea şi achiziţionarea de
produse agro-alimentare este
sarcina principală ce revine iu.
crătorilor din cooperaţie.
Cu toate că faţă de 1960 s-au
achiziţionat şi contractat cu
Conferinţa raională
a U.R.C.C. Haţeg
594.000 lei (ca valoare), mal
multe produse agricole, totuşi
faţă de posibilităţile existente
s-au contractat cantităţi insufi­
ciente, mai ales la produse ca
griu-secară, porumb, cartofi etc.
In ceea ce priveşte sarcina de
contractare a legumelor şi zar­
zavaturilor, aceasta a fost înde­
plinită. Rău este însă că s-au
preluat cantităţi mult prea mici.
Din această cauză oraşul Haţeg
şi taberele de pionieri au fost
aprovizionate cu legume şi zar­
zavaturi din alte părţi.
— Acest lucru se datoreşte In
mare măsură faptului că uniu­
nea noastră raională a avut un
serviciu de valorificări slab, a
spus în cuvîntul său tov. loan
Scrieciu, şeful secţiei comer­
ciale.
Şi alţi delegaţi au arătat că
nerealizarea sarcinii de contrac­
tări şi achiziţii este urmarea
firească a slabei preocupări a
aparatului uniunii raionale. Un
exemplu semnificativ îl oferă şi
achiziţiile de ouă şi deşeuri me­
talice. La ouă, de pildă, din cele
500.000 cit se stabilise ca sar­
cină, au fost achiziţionate doar
256.000 bucăţi. De ce ? Darea
Nr. 2264
iMawMBBnwaaainBHgy
5Aplică în practică cele însuşite ] o r a / P O E Z I E
ia cercul agrozootehnic -
OOOOOOOOOCOO o
Timp de 3 luni şl Jumătate , ră de primăvară, împreună cu ooooooo<xxxx literar „Flacăra”. încercările 3
o ...Una din primele zile In-
la gospodăria agricolă colecti­ cite 150 kg. azotat de amoniu
g sorite ale anului 1957. Iubi- sale dramatice, cu destule o
vă din Rapoltul Mare, in cadrul şi cu 2—300 kg. superfosfat pen­
g toril scrisului din Hunedoa- stîngăcîi şi neajunsuri ine- o
cercului de învăţămînt agrozoo­ tru fiecare hectar. ^WV;35<?WOWOWOOOOO<>N>WOOOOOOO<X)-bOOOOOO<;OOOOOOOOOOOOOOOC > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o c o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o c
9 ra trăiau cu emoţie un eve- rente începutului, ăemon-
tehnic, colectiviştii/şi-au însu­ Colectiviştii de aici s-,au an­
o niment deosebit. Aici, în ora- strează totuşi posibilităţile
şit bogate cunoştinţe.
gajat să obţină producţii mari o şui flăcărilor, lua fiinţă un 'deosebite ale tinărulul ăra-
In aceste zile, harnicii colec­ şi de la alte culturi, ca de exem­ g cerc literar. A fost un prilej maturg. Mircea Tuţă semnea-
tivişti din Rapoltul Mare se plu : grîu de toamnă, cartofi, g de bucurie şi, totodată, Ince- ză de asemenea reportaje şi
străduiesc să1 pună In practică legume şl altele. Pentru reali­ o putui unui drum ăe-a lungul schiţe tn „Uzina noastră“, in
tot ce au învăţat la cercul agro­ zarea acestor angajamente, bri­ 5 căruia tinerii scriitori hune- „Munca” şi In „Luceafărul
zootehnic. gadierii de cîmp, sub îndruma­ g ăoreni au înregistrat multe Ultima sa lucrare prezentată
Pentru cultivarea celor 30 ha. rea inginerului agronom, au con­ g succese. , în cadrul cercului, schiţa
cu porumb hibrid, în vederea trolat tot lanul de grîu pentru 9 'Au trecut de atunci mai' 'dramatică „Stinca”, arată,
obţinerii unei producţii Se 5.000 a vedea cum’ se prezintă plan­ o Dine de cinci ani. Cercul li- fără îndoială, că cercul lite-
kg. boabe la ha. au fost orga­ tele şi cu ce lucrări agrotehni­ 6 terar s-a consolidat; membrii rar „Flacăra“ se poate minări
nizate două echipe. In compo­ ce sau îngrăşăminte pot fi ele g săi s-au maturizat, iar in ac- cu încă un element valoros
nenţa acestora' au intrat cel ajutate în vegetaţie. g tivitatea lor au apăruţ 'de pe care l-a crescut.
mai buni cursanţi 'de la Invă- Pentru obţinerea unei produc­ acum şi „tradiţii”. Cititorii preţuiesc creaţia
ţămînt şi acei colectivişti care ţii sporite de cartofi timpurii, Oţelul — iată elementul tn lui 'Allcls Sevastianos-Vlahos.
in anul trecut au obţinut cele la G.A.C. din Rapoltul Mare a prezenţa căruia cresc coji- Versurile sale originale, pre-
mai mari producţii de porumb' fost pusă la larovizat cantita­ o ăeierii hunedoreni. Ei cintă cum şi traducerile din poeţii
de pe loturile pe care le-au tea de 10.000 kg. cartofi nece­ 9 piesajul nou, în fiecare zi al- progresişti greci, se bucură de
avut în primire. Printre aceştia sară pentru 5 hectare. g tul, al oraşului lor, il cintă apreciere.
se numără colectiviştii Mihai Paralel cu ramura culturilor o pe făuritorii oţelului, efortu- Rlndurile membrilor cercu­
Olah, Sabina Davld, Sofia Ar- de cîmp, G.'Ă.C. din Rapolt va g rile lor entvzi- lui literar cresc
tean, Petru Trlf, Victoria Tămă- cultiva în acest ian şi 15 ha. cu g aste şi victoriile O după — amiază neîncetat. Es­
taş şl alţii. legume. Răsadniţele, care vor te şi firesc.
Noi şl noi ta ­
Realizarea unei producţii de produce răsadul necesar, au fost g lor cotidiene. cu tin e rii s c riito ri
g Hunedoara —
5.000 kg. porumb boabe la ha. amenajate şi însămînţate. in
în cultură neirigată stă în cen­ momentul de faţă. toate răsa­ g iată tema cen- din Hunedoara lente se ridică,
lor din Rapoltul Mare. Ca sol, g trală a tinerilor ----------- tinerii cresc.
a fost ales hibridul H.D.-103, Din fiecare lucrare agricolă
care In anul trecut a dat o pro­ pe care colectiviştii din Rapol­ O scriitori 'din cercul literar Despre viaţa constructorilor
ducţie bună'. tul Mare o efectuează, se vede
că el pun în practică cunoştin­ g „Flacăra”. Hunedoarei scrie cu căldură
Pe terenul care a fost arat ţele primite în cadrul cercului
din toamnă s-a transportat în de învăţămînt, fac totul pentru De-a lungul anilor, cercul tlnărul Vasile Pop. Electricla-
această iarnă cite 30 tone gunoi sporirea producţiei agricole.
de grajd la ha. care urmează literar a crescut mulţi tineri nul Iancu Defta face primii
a fi Încorporat, printr-o arătu­ I. COSTEA
înzestraţi. Nespusă o fost săi paşi pe. drumul literatu-
bucuria tuturor atunci cină rii. Vechil membri îi ascul-
la un concurs literar orga- tă cu atenţie şi le dau tot
nizat de ziarul „Sclnteia ti- ajutorul.
neretului‘% elevului Victor Şedinţele cercului literar
o Niţă din Hunedoara i s-a Se desfăşoară cu regularitate.
g acordat premiul I pe ţară. După ce tlnărul scriitor îşi
c Fiu de furnalist. Victor Niţă prezintă creaţia, un alt mem-
a crescut o dată cu noul oraş Dru al cercului dă citire unui
X şi versurile sale oglindesc referat, pe baza căruia încep
o freamătul acestor locuri. A discuţiile. Discuţiile sînt vii,
g venit la cercul literar cu ciţi- pasi'onant'e, şi....„..d..i.n.....f..o..c..u..l....lor
g va ani în urmă, aăuclnd un se naşte adevărul
o basm. A fost primit cu dra- Pentru ridicarea nivelului
g goste, încurajat, îndrumat. ideologic al tinerilor creatori,
g Curind şi-a 'descoperit adevâ- ^pe_n_t_r_u spo_r_i_re_a c_o__mrp_e_te_n,ţei
9 rata vocaţie: aceea de poet. lor critice tn spiritul esteti-
g Astăzi, cînd versurile sale au cii marxist-lenlniste, biroul
o fost publicate de către „Sein- cercului va inaugura în cu- O O O O O O C -W ,» W VV l ÖOOOOO<XK/
g teia”, „Contemporanul”, „Tri- rină un ciclu de scurte pre-
g buna“ şi „Luceafărul”, Victor legerl, in care se vor explica
9 Niţă se străduieşte să scrie noţiuni ăe bază ale teoriei
g tot mai bine. Colegii săi de literaturii. Iată o iniţiativă
o cerc ti veghează cu exigenţă demnă de salutat, o acţiune
o şi dragoste paşii şi-i cer să care va face ca in discuţiile
g nu se oprească aici. purtate în cerc să dispară
unele confuzii sau erori teo-
g ...Nu de mult, o brigadă a Petice ce se mat manifestă
g redacţiei „Teatru la micro-
g fon“ din cadrul radiotelevf- „Tot mai sus, tot mai bine
o^ zi_u_n_iî, b. ri„ga...d..ă. co- nd_u__să d- e
o artistul emerit Constantin lozinca nescrisă a tineri-
lor hunedoreni grupaţi in cer
o 'Moruzan, a înregistrat pe cui literar „Flacăra“ ăe pe
^ bandă ăe magnetofon, In in- Ungă clubul C.S.H. este res-
3 terpretarea . unui colectiv ar- pectată. 1SîJitem siguri că vii­
g tistic huneăorean, piesa de
O teatru „Fir ăe soare“ ăe Mir- torul va aduce noi şi noi
o cea Tuţă. Tlnărul lăcătuş este bucurii condeierilor din ora-
5 una din speranţele cercului şui oţelului.
q. R. G1HROVICI
0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOt
,v
tetului raional de partid. După
ce a trecut în revistă succesele
obţinute de către consiliul Uniu­ 7 APRILIE 1962 ffiuzică uşoară românească ; 15,25
Programul I : 5,10 Valsuri in­ Săptămlna muzicii maghiare :
nii raionale, tov. Zamora s-a 16,00 Cîntă corul de copii al
ocupat îndeaproape de lipsurile Radiotelevlziunil; 16,15 Vorbeş­
te Moscova; 17,15 Muzică ro-
acestuia şi de cauzele care le-au terpretate de fanfaTă; 5,25 Oîn- mînească de estradă ; 17,30 Mu­
de seamă găsise pentru acest ne­ generat. tece şi jocuri populare romî- zică uşoară; 17,50 Ştiinţa în
ajuns o „justificare“. In schimb, n eştl; 6,30 Emisiunea pentru slujba păcii ; 18,00 Program mu­
delegaţii au dovedit în cuvîntul Vorbitorul s-a oprit în mod sa te : Din preocupările cerce­ zical pentru fruntaşi în produc­
lor că dacă conducerea Uniunii deosebit asupra felului cum con­ tătorilor de la staţiunea experi­ ţie din industrie şi agricultură :
ar fi ţinut o legătură mai siliul Uniunii şi comitetul său mentală Valul lui Traían, pri­ 19,05 Scrisori din ţară ; 19,12
strînsă cu consiliile săteşti şi cu executiv au luptat pentru înde­ vind organizarea de loturi de­ Cîntă Lucreţia Ciobanu şi Be-
masele de cooperatori, sarcinile plinirea sarcinilor ce le reve­ monstrative în G.A.C. ; 6,45 Sa­ none Sinulescu; 19,40 Muzică
puteau îi realizate. neau. în stilul de muncă al Uniu­ lut voios de pionier; 7,15 Cîn- de dans; 20,30 Ce e nou în li­
nii raionale au existat deficien­ tă orchestra de muzică popu­ brării ; 20,40 Album de roman­
— Dacă la nivelul raionului ţe. De multe ori, munca colectivă lară „Bărăganul“ a Casei de ţe ; 22,30 Muzică de dans.
conducerea Uniunii raionale a a fost înlocuită cu o muncă uni­ cultură din Slobozia ; 7,30 Sfa­
ţinut legătură cu noi, a spus tov. laterală. tul medicului: Paradentozele ;' Programul II: 12,15 Valsurr
Maria Brănişteanu, preşedinta 7,45 Muzică uşoară din ţări so­ de estradă; 14,30 Muzică popu­
comitetului raicnal al femeilor, Comitetul executiv n-a căutat cialiste ; 8,00 Muzică ; 8,30 Con­ lară rusă ; 17,00 Cintă orchestra
la comune şi la sate n-a existat să imprime consiliului, lucrăto­ cert de dimineaţă’; 9,00 Roza de muzică populară „Doina Mol­
colaborare. rilor din cadrul Uniunii şi con­ vînturilor; 9,30 Melodii popu­ dovei“ a Filarmonicii de stat
ducerilor cooperativelor săteşti lare romaneşti; 10,08 Cintece din la ş i; 17,30 Carnet de repor­
— împreună cu tovarăşele simţul îndeplinirii tuturor sar­ pentru cel m ici; 11,03 Melodii ter ; 18,30 Muzică populară ro-
Cornelia Bucur şi Ioana Ni- cinilor şi al răspunderii per­ şi interpreţi — program de mu­ mînească şi a minorităţilor na­
coară, a subliniat delegata sonale faţă de ele. Vorbitorul a zică de estradă; 12,20 Album ţionale ; 20,00 Pe teme interna­
Iuliana Deac din Pui, am subliniat răspunderea ce revine sportiv ; 12,30 Muzică populară ţionale ; 21,45 Muzică de dans.
achiziţionat într-o singură zi consiliului de conducere pentru din Banat ; 14,40 Potpuriuri de
peste 250 de ouă. lipsurile din sectorul achiziţii cinematograful „V. Roaită1
şi contractări, combătind în 7 APRILIE 1962 Primăvara fetelor — cinemati
—Am trimis Uniunii raionale acelaşi timp tendinţa unor con­ DEVA: Dragostea Iul Alio- graful „Flacăra“ ; SIMERIA
600 de ouă şi acum mai avem ducători care vizitează şi îndru­ şa — cinematograful „F. sir- Porto-Franco — cinematografe
achiziţionate încă 1.200, spunea mă unităţile cooperatiste de la biL“ ; Primele încercări (seria „I. Pintilie“ ; HAŢEG: Vint (
colectivista Lidia Duma din Sil- sate, din fugă. l-a şi a Il-a) — cinematogra­ libertate — cinematograf
vaşul Superior. ful „Patria“ ; HUNEDOARA: „Popular“ ; BRAD : Intilnire i
Puştiul — cinematograful „Vic­ cablu — cinematograful „St. r
— La Răchitova în cîteva ore Pentru noul consiliu, tov. Ni­ toria” ; SEBEŞ : Defileul — ci­ şie” ; ION EA : Pisica işi scoa
au fost achiziţionate 224 de ouă colae Zamora a făcut recoman­ nematograful „Progresul“ ; Să­ ghiarele — cinematograful „M
iar la Boşorod 640 de bucăţi. dări de seamă. Ţinerea legătu­ ritură in zori — cinematograful nerul” ; T E lu ş : Caidul — c
„M. Sadoveanu” ; PETROŞANI: nematograful „V. R o a i t ă 11
Ascultînd pe aceşti oameni, rii cu consiliile cooperativelor şi Intilnire pe cablu — cinemato­ ZLATN A : Insula fără nume -
graful „Al. Sahia“ ; Perle negre cinematograful „Muncitorul“
care vorbesc practic despre fe­ consiliile săteşti, organizarea de — cinematografii „7 Noiem­ ILIA : Tracul unui actor — c;
brie” ; ALBA IULIA: Primele nematograful >,Gh. Doja“
lul cum lucrează pentru achizi­ consfătuiri cu consumatorii, APOLDUL DE SUS: Intilnire î
întuneric — cinematograful „2
ţii, te convingi că „greutăţile“ studierea sugestiilor şi propune- August”.
enunţate de consiliul Uniunii •’ rilor făcute în condici, atitudi­
raionale sînt în mare parte ne­ nea civilizată a lucrătorilor din
justificate. Faptele dovedesc că comerţul cooperatist faţă de con­
dacă există preocupare, dacă se sumatori — sînt doar cîteva din
lucrează cu masele, dacă se lă­ acestea. In încheiere, vorbitorul
mureşte oamenilor importanţa a demonstrat necesitatea scur­
contractărilor şi achiziţiilor, se tării şedinţelor interminabile
poate face treabă. Cu mai multă care mai au Ioc deseori la
perseverenţă din partea condu­ U.R.C.C. Haţeg şi ajutorul pe
cerii Uniunii, în sectorul de achi­ care consiliul Uniunii raionale
ziţii şi contractări se putea face şi comitetul său executiv tre-
mai mult. buie să-l dea la consolidarea
Hotărirea adoptată de confe­ economică a gospodăriilor co­
rinţă a stabilit măsuri concrete lective din raion.
pentru remedierea pe viitor a Conferinţa raională a ales apoi
tuturor acestor deficienţe.
consiliul de conducere, comisia
Fiecare sarcină îşi are de cenzori şi delegaţii la confe­ încercări (seria l-a şi a Il-a) —
im portanţa sa
rinţa regională. Ca preşedinte cinematograful „Victoria“: Toata
La lucrările conferinţei raio­
nale a luat cuvîntul şi tov. Nl- al U.R.C.C. I-Iafeg a fost reales lumea rîde, cintă şi dansează —
tov. Viorel Suciu. cinematograful „23 August“ ;
PETRE FARCAŞIU \ ORAŞT1E: Cavalerii teutoni —