Page 19 - 1962-04

Nr. 2264 ÜRTTMUti S'CTGTAXTSMü LÜ5
«jBcmKraw^J

V 1A Ţ A D E P A R T D In întrecerea soci

Cum muuceşie organizaţia m©asisBă obiective concrete,

pentru bum» desfăşurare mobilizatoarei
a campaniei agrle®!© de prim ăvară
Directivele C.C. al P.M.R. cu concret. Dar sînt Imprecise. Şe­
Organizaţia le întreţin şi privire la criteriile principale ful de echipă de lăcătuşi losif
ale întrecerii socialiste au fost Farcaş, spre exemplu, se an­
noastră de par- * Secretarii unor organizaţii de partid din gospodăriile agri- ] 16 recoltează. A- primite cu mult entuziasm de gajează să execute două spirale
oamenii muncii. Răspunzînd che- de transport. Nu precizează insă
tid a acordat o ] coie colective nou înfiinţate, şi-au exprimat dorinţa de a c u -) ceasta> după măi-ii partidului, el şi-au luat termenul ta care le va executa
angajamente preţioase, mobili­ şi dacă sînt, sau nu, incluse in
deosebită atenţie !noaşte felul in care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile d e) cum n ea de' zatoare, privind îmbunătăţirea plan. La fel sânt toate celelalte.
continuă a calităţii produselor,
pregătirii cam- ^bază din gospodăriile colective care au obţinut succese in dez-] monstrat expe- sporirea producţiei şl a produc­ Este de la sine înţeles că ase­
tivităţii muncii şl reducerea pre­ menea angajamente nu pot fi
paniei agricole [ ^olicrea lor economico-organizatorică, metodele prin care or- -j rlenţa anilor tre- ţului de cost. Pentru realizarea nici urmărite. De altfel, la co­
lor, se străduiesc să organizeze mitetul sindicatului se găsesc
de primăvară şi ( ganizaţiile respective îndrumă munca colectiviştilor în actuala ] cuţi, ne va a- cit mal bine întrecerea socialis­ toate angajamentele (în felul
tă, să o iacă cît mai vie şi mal amintit), Insă nici o evidenţă a
organizării desfă- l campanie agricolă de primăvară. Aceasta, cu scopul de a învăţa) 3uta la tadeplini- mobilizatoare. felului în care au fost duse la
îndeplinire. Singura sursă de
şurării ei în ^am expereinţa lor, pentru ca Şi organizaţiile din gospodăriile > rea planului de !Dar iată cum se prezintă lu­ informaţii în această direcţie
crurile din acest punct de vede­ sînt maiştrii 'de sectoare.
bune condiţiuni. Lmai nou infiinţaţe Să-şi îmbunătăţească continuu m etodele] «pmroddiuucîtţie. Tre-- re la ’Atelierele centrale Gura-
barza. 'Angajamentul colectivu­ Din cele de mai sus se 'des­
Astfel, in planul [ ^e muncă. •j buie să arăt că lui de aici este să depăşească în prinde In primul rtad că comi­
acest an planul de producţie tetul sindicatului n-a îndrumat
de muncă al !_ ;n acest scop, redacţia ziarului nostru paîbUcă articolul) P la n u l de pro- (pentru terţi) cu 4 la sută, să oamenii asupra felului cum tre­
sporească productivitatea mun­ buie să-şl la angajamente. 'Apoi,
organizaţiei de ;•tovarăşului Octavian Goţ, secretar al organizaţiei de bază} ducţle prevedea Lucrind la maşina de depănat, muncitoarea Marla Dăneţ de cii cu 1,5 la sută şi să reali­ n-a luat cele mal eficiente mă­
la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş îşi realizează lunar planul ta zeze o economie peste plan la suri pentru urmărirea realiză­
bază au fost cu- | P M R din q .a .c . Leşnic. " ’ î- s*oăt se obţină proporţie de 115 la sută. Totodată calitatea produselor ei este preţul de cost de 160.000 lei. rilor şl chiar a Întrecerii socia­
liste ta general.
prinse principa- i •i 5.000 kg. porumb Pînă ta prezent planul de pro­
ducţie a fost depăşit, atlt la Faptul că muncitorii Işl Iau
lele sarcini ce boabe la ha. producţia valorică cît şl la pro­ angajamente lunare In consfă­
ducţia marfă. La preţul de cost tuirile de producţie, este un
stau In faţa G.A.C., cum s în t: transportat pe ogoare peste 700 !doar de pe o suprafaţă de 3 ha. foarte bună. s-a realizat in primele două luni fapt pozitiv. ’Angajamentele lor
o economie de 27.000 lei. Insă (fie individuale fie colec­
selecţionarea seminţelor, pregă­ tone îngrăşăminte naturale, Iar Comuniştii Insă, intr-o adunare =SH= tive), trebuie să fie concrete şl
tirea terenului pentru însămîn- In paturile calde răsadurile sînt de partid, au propus să se mă­ Fireşte, toate acestea, dove­ cu termen. 'Aşa de pildă, o echi­
desc că s-a muncit bine, cu elan. pă se poate angaja să execute
ţări şi a tuturor utilajelor, pre­ gata pentru a fl plantate In rească suprafaţa la 4 ha. Bi­ Să ne oprita Insă asupra fe­ o lucrare cu cîteva zile înainte
lului cum este organizată şi ur­ de data prevăzută, să realizeze
gătirea răsadurilor pentru gră­ grădina de legume. Comuniştii roul organizaţiei de bază a dis­ mărită întrecerea socialistă. economii Ia materiale în valoa­
re de atlţia lei, să producă atâ­
dina de legume etc. De îndepli­ Constantin Ştai, Belea Vlrglnlo, cutat aceasta cu consiliul de De la bun început trebuie tea piese peste plan ş.a.m.d.

nirea fiecărui obiectiv au primit Aurelia Iştvan, Augustln Pe- conducere, Iar comuniştii au stat amintit că grupele sindicale Felul cum acestea se reali­
sint constituite pe locuri de zează trebuie urmărit cu toată
sarcina să răspundă cîte 2-3 de vorbă cu ceilalţi colectivişti muncă (pe categorii de lucrări). răspunderea de către organiza­
torii de grupă sindicală. 'Acest
membri de partid. Biroul orga­ şl astfel, Intr-o adunare a co- Cu ocazia consfătuirilor de lucru se poate face foarte uşor,
producţie pe grupe se lansează chiar după evidenţa maiştrilor.
nizaţiei de bază a stat de vorbă lîl ajutorul organizaţiilor leotivlştllor, cu toţii au hotărlt In luptă cu timpul chemări la întrecere, fie colec­ Important este să se facă, şi
şl cu tovarăşii din consiliul de tive, fie Individuale. Atît unele, Ia finele fiecărei luni, comitetul
conducere. îndrumîndu-I ca şl de partid din gospodăriile mărlrea supraiefel cu Incă 1111 Trecuseră doar cîteva zile de la ale­ poate face mai mult, că trebuie gă­ cit şi altele, se fac pe bază de sindicatului, să urmărească ta
din partea consiliului să fie re­ procese verbale. Iată, de pildă, ce măsură s-au îndeplinit.
colective nou înfiinţate • Tetteres antrenM ta_ grupa sindicală nr. 3, din secto­
rul II lăcătuşi, cheamă la În­ Este bine ca pe marginea an­
partizat cîte un tovarăş care trescu şl ceilalţi care au răs­ turor colectiviştilor la efectua­ gerea noului comitet sindical. Dar şe­ sită soluţia cea tnal bună. Acest gînd trecere grupa sindicală din sec­ gajamentelor luate în întrece­
să răspundă concret de cîte o puns de aceste lucrări, contro­ rea în timpul cel mal scurt a ful de echipă Victor (Jheţu era me­ nu-i dădea pace. II obseda pretutin­ torul I lăcătuşi. Obiective: exe­ rea socialistă să se organizeze
lucrare în cadrul pregătirii cam­ laţi Îndeaproape, şi-au făcut pe iRsămlnţărilor şl lucrărilor de reu irămîntat de un gînd. Gu ocazia deni. Degeaba se depăşea planul de cutarea lucrărilor la timp şi de şi o agitaţie vizuală concretă.
paniei. Totodată, au fost antre­ deplin datoria^ întreţinere, ta acest an vom or­ alegerilor se discutase foarte mult producţie cu cîte 5 pînă la 10 la sută, bună calitate, lichidarea absen­ De asemenea, atît angajamen­
naţi la aceste pregătiri şi tova­ ganiza întrecerea între brigăzi despre reducerea timpului de imobili­ pentru că timpul de imobilizare nu ţelor nemotivate, folosirea celor tele, cit şi realizările echipelor,
răşii din activul fără de partid. încă ta timpul pregătirilor de şl echipe care va avea la bază zare a vagoanelor aflate în reparaţie, scădea niciodată cu mai mult de 5 480 minute ale zilei de muncă, sau grupelor (acolo unde se pre­
primăvară, organizaţia noastră calitatea lucrărilor. Urmărirea întreg colectivul atelierului, conştient sau 6 la sută. Dar care să fie cauza? antrenarea muncitorilor In în­ tează), este recomandabil să’
In şedinţele de birou ca şl în — avind la bază experienţa ani­ Întrecerii se va face zilnic prin de acest lucru, şi-a luat angajamen­ Zile întregi, a urmărit desfăşurarea trecerea socialistă pe bază de fie urmărite pe bază de grafice,
adunări generale, membrii de lor trecuţi — şi-a Întocmit un graficele afişate la sediul G.A.C., tul să reducă timpul de imobilizare cu procesului de producţie. Şi iată că în­ angajamente scrise şl reducerea afişate la locuri vizibile. In fe­
partid au prezentat periodic In­ plan de acţiune ta vederea or­ Iar gazeta de perete şi agitato­ 5 la sută. Dar pe Gheţu nu îl mul­ tr-o zi a găsit soluţia. Gînd luase parte abaterilor disciplinare ! lul acesta, oamenii vor şti în­
formări despre stadiul In care ganizării bunei desfăşurări a în- rii organizaţiei de bază vor la manevrarea vagoanelor pentru scoa­ totdeauna ce au realizat, ce
se aflau lucrările de care răs­ sămlnţărilor. Pe baza acestui populariza fruntaşii întrecerii şl ţumea această cifră. El simţea că se terea şi introducerea lor In atelier, a După cîte se vede, nici unui mal au de realizat şi s-ar simţi
pundeau. Aşa am ajuns noi ca plan, biroul organizaţiei de experienţa lor în munca cîm- observat că pe una din linii au rămas din ele, nu exprimă ceva con­ mult mai mobilizaţi.
să mobilizăm pe toţi colectiviştii partid a Îndrumat consiliul de pului. Pe scurt de ta 3 vagoane reparate ce nu puteau fi cret. Şi apoi, executarea lucră­
la pregătirea campaniei de pri­ conducere al G.A.C. să treacă la scoase din cauza unui vagon cu defecte rilor la timp, folosirea zilei de După cîte se vede, există toa­
măvară, reuşind să terminăm reorganizarea brigăzilor şi echi­ Astfel pregătiţi, noi sîntem si­ corespondenţi mai mari, pentru care nu existau piese muncă, lichidarea absenţelor etc. te posibilităţile ca şi la Atelie­
toate lucrările cu o lună mai pelor şl a ţinut seama ca in guri că vom reuşi să terminăm de schimb şi care stătea acum pe sînt sarcini de producţie, pe rele centrale din Gurabarza În­
înainte. Au fost pregătite bu­ fiecare brigadă şl echipă să in­ campania de primăvară in tim­ ° Muncitori din cadrul fabri­ capre. Gheţu s-a gîndit că dacă mais­ care orice muncitor conştient trecerea socialistă să fie orga­
năoară toate utilajele, s-au asi­ tre un nutaăr corespunzător de pul cel mai scurt, asigurînd prin cii „Ardeleana“ şi elevi de la trul cu reparaţiile ar fi luat vagoanele trebuie să le respecte. Or, anga­ nizată şi urmărită aşa cum se
gurat seminţele necesare, s-au membrii şl candidaţi de partid. aceasta, baza obţinerii unor re­ Şcoala medie „Horia, Cloşca şi în primire înainte de introducerea lor jamentele trebuie să ţintească cuvine. Colectivul de muncă de
La recomandarea organizaţiei colte cit mai bogate. Desigur, Crişan“ din Alba lulia, a/u pre­ în atelier, nu ar fi fost imobilizate mai departe, să fie concrete şi aici este entuziast, plin de elan,
Ai fii-fea Fesfivai de bază, ta fruntea brigăzilor au în timpul desfăşurării campa­ zentat în sala de cultură a fa­ acum de vagonul ridicat pe capre. El mobilizatoare. aşa cum dovedesc şl realizările
fost numiţi cei mal buni comu­ niei, comuniştii vor prezenta bricii o interesantă seară de ar fi ştiut, în funcţie de defectele de pînă acum. ’Antrenat Intr-o
b i e n a i d@ teafru nişti, care au mare experienţă poezie, intitulată „Lupta parti­ fiecărui vagon, în cît timp s-ar fi pu­ Acelaşi lucru se poate spune Întrecere socialistă bine organi­
In lucrarea pămîntului şi îngri­ informări în faţa adunărilor ge­ dului oglindită în poezia noas­ tut repara. Introducînd vagonele pe şi 'despre chemarea Ia întrecere
,,l. L. C a ra g ia le " jirea animalelor, iar majoritatea nerale despre felul în care îşi tră“ (TăNASE UDROI, ADAM liniile atelierului în ordinea volumului a grupei sindicale nr. 10 de la zată şi urmărită, el va putea rea.
şefilor de echipă fac parte din îndeplinesc sarcinile primite pe BRăGGI — corespondenţi). de reparaţii necesare, s-ar fi putut C.F.I. liza lucruri mult mai frumoase;
ooooooo ooooooo activul fără de partid al orga­ linie de pai'tid. Trebuie să arăt scoate vagoanele reparate în totalitatea
nşiizaGţiheei,orpgrhientrtDe~vrxăc'ga1arr’ne, I•oş•n>e"f,i.Turcdue că organizaţia noastră are pe ® 280 colectivişti din satul lor, fără a mai fi nevoie să aştepte Cît priveşte angajamentele in­ GH. COMŞUŢA
I De curlnd au avut loo în d - 6 echipă la cultura’ mare, Ludo­ lingă planul de muncă şi un Grid, oraşul Călan, au partici­ eliberarea liniei. dividuale sau pe echipe, aces­
vic Turcu In sectorul zootehnic. mpcareiemectubKmrîini şşiicsaacrraecn~idn.sii.îdln.eat ţ.c.i.eitredl.ece-uatpuiarfttooidstt,i pat la un reuşit program artis­ tea au Intr-adevăr elementul
^ teva centre, faze raionale ale ce- x încredinţate. tic, prezentat de formaţia cămi­ Această idee a fost adusă imediat la
Pentru cointeresarea colecti­ nului cultural din Gbitid, raio­ cunoştinţa conducerii atelierului, care
lui dc-al III-lea Festival bienal y viştilor în efectuarea de lucrări, In acest fel, organizaţia noa­ nul Haţeg. Şi-au dat concursul a apreciat-o ca fiind bună Chiar de a
de bună calitate în vederea ob­ stră de bază reuşeşte să mobi­ corul, echipa de dansuri şi for­ doua zi, pe liniile din triajul sta­
O de teatru „Ion Luca Garagiale". ţinerii de recolte cit mai boga­ lizeze şi să conducă întreaga maţia de solişti vocali, eviden- ţiei C.F.R. Petroşani puteai vedea pe
te, s-au repartizat de pe acum masă a colectiviştilor spre rea­ ţiitidu-se tov. Viorica Tirincscu, maistrul cu reparaţiile notînd cu cretă
$ Desfăşurarea lor a demonstrat terenurile pe brigăzi şi echipe, lizarea tuturor sarcinilor ce stau Ion lonaşcu, Laurean Albu şi pe vagoanele defecte 'inia la care tre­
retribuţia urmlnd să se facă atît în faţa G.A.C., spre continua ei alţii (ILÎE CIOCADE — cores­ buie să fie garate.
6 buna pregătire a colectivelor de întărire economică şi organiza­ pondent).
torică. .Muncitorii din atelier s-au străduit
p artişti amatori, continua creştere ® Zilele trecute, în cadrul
cursurilor de iniţiere muzicală să depăşească lună de lună sarcinile
cnn punct de vedere calitativ a co funcţionează la clubul din
O -.pcctacolelor prezentate. Iată, în X Călan, s-a predat cea de-a IlI-a de plan. Meseriaşi ca loan Godeanu

L legătură cu cele de mai sus, re- b şi Dumitru Gălăţan, lăcătuşi, Voica
O latărlle unor corespondenţi vo- X
Sergiu, tîmplar şi Hoca Avram fierar
L luntarL X
au fost mereu în fruntea luptei pentru
O ooooooo
ooooooo

Raionul O ră ştie pe baza zilelor-muncă, cit şi a OGTAVIAN GOŢ lecţie de către profesorul loan reducerea imobilizării vagoanelor.
sporului de producţie obţinut Ştefănescu, de îa Conservatorul Au trecut numai două luni de la pu­
Recent, la centrul Beriu s-a de fiecare brigadă de pe tere­ secretar al organizaţiei de baza „Ciprian Porumbescu“ din Bu­
desfăşurat faza raională a celui cureşti (IOSIF CRAŞCA — co­ nerea în aplicare a acestei metode şi
de-al in -lea Festival bienal de nurile pe care le însămânţează, P.M.R. de la G.A.6. „înfrăţirea" imobilizarea vagoanelor la atelierul de
teatru „I. L. Caragiale“. Au par­ respondent). zonă din Petroşani a fost redusă cu
ticipat echipele de teatru ale Leşnic — raionul IIia 23 la sută.
căminelor culturale din Orăştl-
oara de Sus şi Beriu cu piesele Să asigurăm animalelor o bază I. CRIŞAN

Impiegat R.G.M.

„O noapte furtunoasă" şi „Nea­

murile“. Interpreţii ambelor for­ furajeră corespunzătoare ! O am em l m a n eil
maţii, printre care amintim pe

tovarăşii Susan Laurian, Florea j (Urmare din pag. l-a) Ţinind seama.de faptul că porumbul arboretului de pe păşunile din raioa­
Jenică, Cornelia Fostoc (Orăş- siloz nu este îndeajuns de bogat în nele Haţeg, llia, Sebeş şi oraş Hune­
albumină, va trebui ca acesta să fie doara. Din constatările făcute reiese că
tioara de Sus), Baciu Ana şl pe păşuni, s-au obţinut producţii ri­ insilozat în amestec cu alte plante bo­ o suprafaţă de 5.000 ha. păşune trebuie
Moga Liviu (Beriu), s-au stră­ dicate de masă verde. Astfel, pe pă­ gate în asemenea substanţe cum s în t: îngrăşată. In acest scop, au fost pro­
mazărea, lucerna, trifoiul etc. Aplicînd curate aproape 1.000 tone îngrăşăminte
duit să redea cit mai bine tră­ şunea „Valea“ din oraşul Orăştie, în ţoale aceste reguli agrotehnice la cul­ chimice, iar gunoiul de grajd şi tîrlitul P e Ia. B rad Ia In ju ru l b lo cu lu i nr. 6'
tura porumbului siloz, în acest an, pro­ se va aplica în acest an pe 2.500 ha.
săturile specifice personajelor suprafaţă de 290 ha, s-a obţinut o ducţia va trebui să ajungă la cel puţin păşune. Pentru sporirea producţiei de
aduse în scenă. producţie de 15.000 kg. masă verde Ia 40.000 kg. masă verde la hectar. masă verde se vor iriga 500 ha. pă­
ha. De asemenea, pe păşunea „Gracu“ şune în raioanele Alba şi Orăştie. Pe Lucrătorii brutari de la fa­ cere, este înghesuită în raf­ Locatarii blocului nr. 6 de
Re lingă porumbul siloz, în unele unele păşuni din raioanele Sebeş şi brica de pline din Brad se turi. Din aceste cauze — ne pe strada L A. Gagarin din
Raionui S e b e ş din raionul Haţeg, în suprafaţă de gospodării colective se mai cultivă şi Orăştie unde s-au constatat fenomen«* străduiesc şi. fac pline bună. scrie tov. Mihai Susan — pli­ Deva, au sesizat ta mai mul­
300 ha. s-a obţinut o produci ie de sfecla furajeră sau de zahăr pentru de eroziune se vor lua măsuri de com­ Dar cum ajunge ea in mina nea frumos crescută, de bună te rînduri sfatul popular oră­
satisfacerea nevoilor de furaje sucu­ baterea ei pe o suprafaţă de 1.500 ha. consumatorilor ? Transportul calitate, ajunge pe masa con­ şenesc că In jurul blocului
Pe scena căminului cultural 13.000 kg. masă verde la ha. lente. in anul 1961 sfecla furajeră a Se va îmbunătăţi compoziţia floristică piinii de la Brad la Gurabar­ sumatorului deformată, tur­ sînt o mulţime de gropi lă­
fost cultivată pe o suprafaţă de 1.300 a pajiştilor pe o suprafaţă de 2.000 ha., za se face cu un autocamion. tită. Sfatul popular raional sate de constructori, decanto-
din comuna Miercurea s-au În­ Pentru a se asigura o alimentaţie ha., cu o producţie medie de 15.200 kg. iar în această primăvară se vor curăţi Plinea nu este pusă in luzi ci Brad, secţiunea comercială şi rul este înfundat şi apa ne-
|a ha. Pentru acest an, s-a prevăzut de mărăcini şi buruieni 30.000 ha. pă­ e aruncată una peste alta. avînd scurgere, a format
trecut zilele trecute, tot in ca­ raţională pe timpul iernii, aproape toate să se cultive cu sfeclă semizaharată şune. In scopul exploatării raţionale a U.R.C.C., sint datoare să ia
drul fazei raionale, formaţiile gospodăriile colective cultivă porumb 1.500 ha., cu o producţie de cel puţin păşunilor se va face păşunatul pe par­
teatrale ale căminelor culturale pentru siloz. Drept rezultat, suprafaţa 20.00C kg. la ha. cele şi se va generaliza sistemul de Apoi, in magazinul de desfa­ măsurile corespunzătoare. băltoace.
din Poiana, Gîrbova, Apoldul de cultivată cu această plantă creşte con­ folosire mixtă a pajiştilor, prin rotaţia,
Jos şi Miercurea. Ele au prezen­ siderabil. In anul acesta, spre exemplu, Pentru perioada de stabulaţie, fînul păşune-fîneţe, pe o suprafaţă de 4.000 Toate acestea dau un aspect
tat piesele „O zi de odihnă“, se va cultiva cu aproape 2.000 ha. natural, strîns de pe fineţe, are o deo­ ha., extinzîndu-se totodată păstoritul
porumb siloz mai mult decît în anul sebită valoare nutritivă. Gospodăriile electric.
colective din regiune deţin o suprafaţă
„Neamurile“, „Risul pămîntu- trecut. Prin cultivarea porumbului si­ de peste 38.000 ha. fîneţe naturale. Dar, Experienţa anului irecut a dovedit că urlt, Iar copiii nu pot fi lă­
deşi suprafaţa ocupată de fineţe este în unele gospodării colective, datorită
lui“ şi „Soţul Leontei“. Cei loz s-a constatat că în comparaţie cu mare şi poate asigura necesarul de slabei preocupări, nu s-a asigurat o Avutul obştesc să fie păstrat cu grijă saţi să se Joace afară. Noi —
lîn, în anul trecut, din neglijenţa con­ bază furajeră corespunzătoare. Din a- ne scrie tov. Carol Horvath —
aproximativ 400 de colectivişti alte plante furajere se realizează o eco­ ducerilor gospodăriilor colective o parte ceastă cauză, animalele, mai ales în
prezenţi au aplaudat cu căldu­ nomie mare de teren. Astfel, de pe o din fînuri au rămas necosite. Aşa s-au perioada de iarnă, n-au putut fi hră­ Anul trecut s-au dat în fo­ grijă faţă de modul cum sînt cînd ne-am adresat sfatului
ră evoluţia artiştilor amatori suprafaţă de 20 ha. teren cultivat cu petrecut lucrurile Ia gospodăriile colec­ nite raţional, cu furaje de calitate, fapt losinţă în Gurabarza pentru păstrate bunurile date în popular, ne-am angajat să s
care au prezentat spectacole porumb siloz şi 25 ha. fineţe (în total tive din Gărăstău, Şerel, Sarmisege- care a făcut ca producţia de lapte rea­ muncitorii ncfamilişti trei pătrare locatarilor şi să ia participăm la amenajarea te- v
reuşite. (GHEORGHE LOMNA- 45 ha.) rezultă aceeaşi cantitate de tuza şi altele. Sînt gospodării colec­ lizată să fie sub posibilităţi. blocuri. Toată lumea s-a bu­ măsurile cuvenite împotriva renului din jurul blocului în
unităţi nutritive ca şi de pe o supra­ tive care, deşi au recoltat la timp imu­ curat. îngrijirea şi întreţine­ care locuim, dar nu am pri­
rile nu le-au folosit cu simţ gospodă­ Trăgînd Învăţăminte din lipsurile con­ rea în bune condiţiuni a ca­ acelora c ^ e nu vor să le în­ mit nici un răspuns.
ŞAN). faţă de 50 ha. fîneţe şi 12 ha. teren resc înregistrînd o risipă mare. Această statate, sfaturile populare, cadrele teh­ merelor şi a mobilierului este
situaţie a putut fi întîlnifă Ia gospo­ nice din agricultură şi conducerile uni­ grijească asa cum trebuie.
Raionul H aţeg cultivat cu porumb siloz, adică în dăriile colective din Boz, Bampotoc, tăţilor agricole sînt datoare să ia astfel
total 52 ha. Rezultă deci o economie Fintoag, Turmaş, Jeledinţi, Balomir, de măsuri îneît să se asigure animalelor o datorie principală a locata­
Tătârăşti, Garaci, Mînerău şi altele. hrană de calitate şi în cantităţi îndes­
La centrele Livadia, Băieşti şi de 17 ha. teren prin simpla mărire cu tulătoare pentru toată perioada de sta- rilor. Or, mulţi din locatarii
Plopi au avut loc, de asemenea, 8 ha. a suprafeţei cultivate cu po­ Deşi, încă de anul trecut au început hulaţîe.
faze raionale ale Festivalului rumb siloz. Acest teren economisit să fie luate măsuri pentru îmbunătă­ acestor blocuri, nu fac acest Cişmea sau rampă de s p ălare?
poate fi utilizat pentru culturi cerea­ ţirea bazei furajere şi mai ales pentru In acelaşi timp. organele şl organi­ lucru. Pe coridoare şi în spă­
îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor din zaţiile de partid să urmărească reali­
bienal de teatru. Echipele de liere sau furajere. regiune, prin defrişarea arboretului pe zarea măsurilor stabilite în acest scop, lătoare sînt becuri sparte, Pe strada ştefan Gheor- tuare. Mai mult, pereţii ca ­
o suprafaţă de 1.900 ha. şl însămîn- să tragă la răspundere pe cei care se broaşte stricate, geamuri ghlu dvn Orăştie — ne scrie selor din jurul cişmelîi sînt
teatru participante, printre care Anul trecut, producţia medie de po­ ţarea cu ierburi perene a 130 ha. ne­ fac vinovaţi de nerespectarea lor. sparte, uşi fără clanţe. Pe co­ tov. Silviu Cercea — există stropiţi cu apă şi noroi de
cesare reînsămînţării păşunilor, nu s-a ridoare şi în unele dormitoare o cişmea publică de unde iau sus pînă jos.
cele din Rîu Bărbat, Pui (cu rumb siloz a fost slabă în unele gos­ ApJlcDid în practică toate aceste! curăţenia Insă de dorit. apă cetăţenii care locuiesc pe
piesele „Las’ că vine Nuţă“ şi podării colective, ceea ce a influenţat făcut încă totul. De aceea, în acest an, măsuri, vom crea condiţii corespunză­ această stradă. Pînă aici toa­ Cetăţenii s-au adresat atît
„Risul pămîntului“), Sălaşul Su­ şi producţia de lapte obţinută pe cap toare pentru asigurarea animalelor cu Situaţia aceasta se datoreş- te sînt bune. Dar, In urmă cu sfatului popular orăşenesc cit
perior, Ohaba de sub Piatră, de vacă furajată. La G.A.G. din SH- se va mări suprafaţa de păşune cu a- o hrană îndestulătoare şi calitativ su­ tc faptului că administratorii vreo trei luni, I.G.O. orăştie şi conducerii I.G.O., dar nu
Subeetate (cu piesele „Aripă de vaşul Inferior, de pildă, producţia de perioară celei de pînă acum. de blocuri nu îşi fac datoria, a început să folosească aceas­ au primit nici un răspuns şi
rindunică“, „Soţul Leontei“ şi porumb siloz a fost deosebit de slabă, proape 2.500 hectare prin curăţirea iar serviciul administrativ tă cişmea pentru spălatul nici măsuri nu s-au luat pen­
din care cauză producţia de lapte pe nu-i controlează şi nu-i trage maşinilor. Strada a fost trans­ tru rezolvarea acestei situa­
formată deci. în rampă de ţii. Va mai dăinui mult
„Risul pămîntului“), Plopi, Mă- cap de vacă furajată nil a depăşit 900 la răspundere. De asemenea, spălare a maşinilor. Aspectul
străzii s-a schimbat complet: această situaţie ? — se în­
ceu şi Bretea Română (cu pie­ litri. Aceeaşi situaţie s-a petrecut şi nu s-au luat măsuri nici îm­
treabă cetăţenii. Tovarăşii de
sele „Cuiul lui Pepelea“, „Cel la G A.G. din Sereca, raionul Orăştie. potriva acelor locatari care
din urmă“ şi „Risul pămîntu­ In acest an, conducerile gospodăriilor
lui“), au prezentat spectacole au distrus unele bunuri.
închegate, bine interpretate. Ele agricole colective şi organele tehnice
au fost urmărite cu interes de de specialitate trebuie să urmărească Conducerea E. M. Barza —
numeroşi spectatori. (A. PETRE, ca lucrările de însămînlări, întreţinerea
GH. BUTEAŢĂ). culturilor, recoltarea şi însilozarea po­ ne scrie tov. P. Jurj — tre­ bălţi de apă şi noroaie sînt la sfatul popular ş1 'de la
rumbului să se facă în mod organizat buie să manifeste mai multă atlt pe stradă cit şi pe tro­ I.G.O. ce au de spus?
şi la timpul optim.

t