Page 2 - 1962-04

¦ 9" T O
V E R Sî'^'vvv va/- U R
Sensul otelului
Vedeam oţelu-n fierbere cum zvîrle
comete, şi le-atrage înapoi
asemenea lui Cronosr pe-ndelete,
cu dinţi de foc rupînă spre el căldura
şi aerul pulsînd şi zgura
intr-un neîntrerupt şuvoi.
Aluneca pe-o roată de lumină
şi-n echilibru, nu se da de-a-dura
Neîntrerupt îşi răsucea statura
şi îmi părea deasupra -i că-şi înclină
cerul cu stele, osatura
Dar îl priveam lucid şl concentrat
şi nu lăsam nimic din el să-mi scape
radiografie văzul meu z-a cercetat
pe îndelete şi de-a.proa.pe
Nu, n-ăm distins în el sticlind
vreun tăiş ori vreun contur de armă
Părea un leu străpuns răgind
privirea mea părea că-l sfarmă
Dar am zărit în trupul lui
tot mai distincte şi mai zvelte
pentru construcţiile vieţii
Cristalizînău-se unelte.
Vedeam oţelu-n fierbere cum zvîrle
comete vii şi zborul lor
izbeşte-n timp, şi timpul cum răsună
zvîrlindu-şi lung ecou.n viitor.
DĂRUIRE
Cină smulg din bistriţi nuferi, de lumină
Şi-n stîncă îi plantez, în fund de mină;
Cind urc pe „EverestuV' unei schele,
Privind cum creşte rodul muncii melc,
Cind din furnal culeg luceferi prima oară
Şi-i pun să joace-n strune de vioară,
Firesc, tot versu-n cint mi se preface —
Şi-i numai pentru oameni, pentru pace.
ION ANDERESCU,
cercul literar „Flacăra“ — Hunedoara;
C orul siderurgiştilor din C ă la n
Călanul se înscrie pe harta nouă a
patriei, ca un puternic centru al side­
rurgiei noastre socialiste.
Dezvoltarea industrială a schimbat
complet înfăţişarea oraşului. Satul de
odinioară, sub mîinile harnice ale con­
structorilor, a devenit un oraş socialist. Traian şi Bauman luliana, bobinatorii
Un puternic avint a luat şi mişcarea
cultural-artistică de amatori, desfăşurată siderurgiştilor din Gălan este cunoscut
în cadrul cluburilor din localitate.
Gen mai cunoscută echipă artistică a
clubului din Gălan este formaţia corală.
Corul siderurgiştilor din Gălan are o ve­
che tradiţie. Acesta a prezentat spec­
tacole încă din anul 1920. ©întccele sale
erau întotdeauna un mijloc de chema­
re la luptă pentru muncitori, care tru­
deau din greu în halele înegrite de fum.
0u fiecare an, formaţia a crescut, s-a
FRAMINTARI
Romoşan aruncă o privire tăi­
oasă spre masa la care şedea
Colerica, antrenată intr-o dis­
cuţie aprinsă cu inginerul Pas-
:u, şi ieşi izbind uşa cu putere:
,’AJi, am fost un nătărău ! Cum
mteam să-mi închipui că ea
mă poate iubi... ş i m-am mai
mpărat şt cu Vasile, cînd mi-a
ipus c-a văzut-o cu el...“.
jui inerul Petru Romoşan fuse-
se numit de curînd şeful
mei brigăzi la sectorul la care
Colerica era tehniciană. Pe ea
) cunoscuse cu trei ani in unnă.
terminase de curînd cursurile
!colii medii tehnice şi fusese re­
partizată la mina lor. El era pe
itunci secretarul organizaţiei de
jază U.T.M. Parcă o vede şi
icum. Avea faţa îmbujorată de
sm pţie: „Tovarăşe secretar...
Unt utemistă... Am fost repar­
tizată la sectorul dumneavoas­
tră...“.
Discuţia s-a înfiripat pe ne­
simţite. La început despre sar­
cinile pe care le-a avut ea la
şcoală, pe linie de organizaţie,
apoi despre părinţi, despre în­
clinaţiile ei artistice... După ter­
minarea şutului el a condus-o
acasă... şi de atunci...
De atunci s-au schimbat mul­
te. Valerica a devenit o femeie
în toată firea, cu trăsături ener­
gice. 'Se preocupă de toate pro­
blemele. iAproape că nu este zi
în care să rrn intre in mină, iar
seara la dup. este nelipsită. La torul inginerului Pascu. \De alt­ cineva să-l cheme. Intre timp caţ, şi crede că numa aşa-i
NICHITA STĂNESCU
maturizat. Acum ea cuprinde !20 de
muncitori, ingineri, tehnicieni, maiştri,
dintre cei mai harnici. Intre aceştia sînt lor culturale sau în studiourile radio­
priintopitorul furriaiist Marin Dumitru,
turnătorii Popa Traian, Aurel Huţupaş
şi Buţi Ferdinand. lăcătuşii Horvath
Sălăjan Elena şi Gsapo Aladar. fiorul
Ia Lupeni şi Vulcan, Hunedoara şi Ha­
ţeg, Pui şi Baru-Mare şi în alte cen­
tre muncitoreşti din regiune, unde s-au
deplasat pentru a face cunoscută dra­
gostea şi priceperea în artă a celor ce
făuresc metalul. Dar tot atît de bine îi
cunosc pe corişti şi colectiviştii ce-şi
întind ogoarele cu rod bogat pe valea
Streiului şi ţa ra Haţegului.
Artiştii amatori au cîntat tot atît de
ultimele alegeri fusese aleasă
in comitetul U.T.M. pe exploa­
tare. Pe lingă celelalte sarcini
şi-a luat şi un angajament, des­
pre care mulţi spuneau că-i uto­
pie : să rezolve definitiv proble­
ma perforajului umed. Cu ciţi-
va ani în urmă el mai fusese
introdus, dar oamenii l-au aban­
donat.
De curînd s-a făcut încă o în­
cercare, dor fără rezultat. Oa-
&ehi(â
menii se plingeau că-i apă mul­
tă în front, că se stropesc...
manipularea, e greoaie... ,.Si
totuşi, trebuie să meargă, îşi
spunea Valerica. Perforajul umect
este o binefacere. Pe Lingă că
minerii nu inhalează otita praf,
viteza de perforare creşte cu
20-40 la sută... Se reduce con­
sumul de sfredele ci 10-35 la
sută... Nu, trebuie...“. ’ s-a anga­
jat chiar în faţa organizaţiei de
partid. După constatările ei toa­
te necazurile se dat emu faptu­
lui că racordarea furtunului de
apă la perforator nu era destul
de etanşă şi că nu sc respecta
înclinarea ce trebuia dată ga­
leriei pentru a sej asigura
scurgerea apel. Apoi, .mai erau
lipsa de obişnuinţă şi expe­
rienţa. " ca, preocupată cum era, nici nu cem ăe ceilalţi ? Miliai-baci o
p& entm rezolvarea probleme­
lor tehnice ea cernise aju­ nu s-au mai Intîlnit. Trimise pe lucrat atlţia ani numai pe us-
T^amryii-Tţf^ Ţyi’f ^ ^ ^ y y ^ ^ .Ţ y ^ y ^ ^ (ÇBgTOWfigSPgWYflMgflgaKiiifflBilia^^ tefc&Mflflisfoffi1SEfi
Filmul — mijloc de educaţie
a elevilor în afara şcolii
In organizarea judicioasă a
timpului liber al elevilor, In mod
recreativ şi educativ, cadrelor
didactice, părinţilor, organizaţi­
ilor de tineret, le revin sarcini
Importante. Forme de organiza­
re a acestui timp sînt variate :
de la excursii şi drumeţii, la
jocuri distractive şi programe
cultural-educative de masă, de
la programe sportive, Ia activi­
tăţile din cercurile ştiinţifice,
artistice etc. Filmul face parte
dintre cele mai la îndemînă mij­
loace de educaţie a elevilor, cu
ajutorul său putîndu-se da ros­
turi utile şi interesante, în ace­
laşi timp, preocupărilor elevilor
în afara şcolii.
Filmul documentar, de exem­
plu, poate veni să completeze
şl să lămurească mai bine o
“lecţie, să lărgească orizontul de ve pentru elevi care sînt con­
înţelegere al copilului, să-i tre­ cursurile „Drumeţii veseli“ sau
zească interes faţă de ştiinţă, „Cine ştie cîştigă“, simpozioa­
carte etc. Filmul artistic poate nele literare, recenziile unor
rezolva deseori complicate pro­
bleme de educaţie, contribuind
la cultivarea trăsăturilor mora­
lei socialiste. Pentru ca o vizio­
nare să-şi atingă însă mai mult filmului documentar „Puterea
scopul, ea trebuie să'primească plinii“, realizat din viaţa regiu­
un caracter organizat. Vizionă­ nii Hunedoara, dînd răspunsuri
Acţiuni cultul al-educatioe la saterile colective, însoţite de pre­ bune la întrebările puse. In lo­
zentări ale filmelor, recenzii,
simpozioane sau organizarea de
discuţii, procese cinematografi­
ce etc. pe marginea unor spec­
tacole, dau cele mai frumoase
rezultate in acest sens, fiind
de un real folos muncii nobile
a educatorilor.
In ultimele luni, în şcolile din
raioanele Sebeş, Alba, Haţeg sau
bine, cu aceeaşi dragoste, în sălile clu­ c ă : „Pentru noi este cea mai
burilor muncitoreşti, în sălile cămine­
difuziunii.
fiorul siderurgiştilor din Gălan a par­
ticipat la toate concursurile din ultimii
ani. Gel mai bun rezultat a fost ob­
ţinut la cel de al Vt-lea concurs al
formaţiilor artistice de amatori, cînd
s-a clasat pe locul II la faza orăşe­
nească, după corul siderurgiştilor hu-
nedoreni, care avea să ocupe primul
loc pe ţară. Deşi s-a clasat pe locul II,
corul a participat ca invitat de onoare
şi la faza regională.
Succesul său are o adîncă semnifica­
ţie. El este rodul muncii neobosite a în­ Brazde-nţinse, pînă-n zare,
tregului colectiv artistic.
MIRCEA NEAGU.
fel era printre puţinii care mat
credea în reieşita perforajului
umed. El se oferi bucuros. Au
făcut împreună o serie de mă­
surători in subteran. Au stu­
diat cu atenţie documentaţia
tehnică şi acum erau pe cale de
a rezolva şi problema niplului
de racordare a furtunului. Ră-
minea insă, după părerea lor,
partea cea mai dificilă: alege­
rea brigăzii la care să facă pri­
ma încercare. Ei ştiau că de
reuşita acesteia va depinde to­
tul ; oamenii vor putea vedea
cu ochii lor toate avantajele
noii metode. Va fi cea mai — Nu, eu nu lucrez cu ume­
eficace muncă de lămurire.
y alerica s-a gindit ca prima
brigadă la care să fie in­
trodus perforajul umed cu îm­
bunătăţirile aduse să fie cea a
lui Petru Romoşan, prietenul ei.
Galeria pe care o săpa el îşi
păstra înclinarea prevăzută prin
norme. Avea şi canalul de
scurgere a apei bine executat¦
Şi apoi, oamenii erau tineri, top
unul şi unul. Tocmai despre
asta discuta cu inginerul Pascu
cind a intrat Romoşan in birou.
Dar, in toiul discuţiei, ea n-a
băgat de seamă prezenţa lui...
Peste două zile totul era pus
la punct. Mai trebuia doar să
se discute cu Romoşan. Valeri­ rii, faceţi aşa, ce să mat zi­
Şl-a dat seama că de la o vreme fl el miner bun. nu zic, dar a
drewîoe s ô e r sB ism tn iü i
oraşele regionale Petroşani şl
Deva se acordă o atenţie spo­
rită organizării unor matinee şi
după-amiezi de filme pentru
elevi. Numai în trei luni, doar
la cinematografele săteşti s-au
prezentat 560 matinee, la care
âu participat 59.388 şcolari şi
preşcolari. In localităţi ca Mier­
curea, Stremţ, Pui, Baru Mare,
Vaţa, Sîntandrei, Iscronl etc. se
organizează în special dumini­
ca astfel de manifestări’ la care
cadre didactice, activişti U.T.M.
etc. explică elevilor filmele, îi
ajută să pătrundă mai bine sen­
surile educative pe care acestea
le au. In alte localităţi, ca Lu­
peni, Petroşani, Deva, Alba Iu-
lia, Dobra, Glrbova etc. filmele
însoţesc unele acţiuni educati­
cărţi etc.
Un mare număr de elevi au
participat şi la concursul iniţiat
de I.C.R.H. Deva pe marginea
calităţi ca Daia, Girbova. Mi-
ceşti şi Cistei. unde s-a turnat
acest film. elevii au fost antre­
naţi să participe activ la discu­
ţiile avute cu realizatorii săi
Al. Boiangiu şi W. Goldgraber.
In prezent elevii sînt în va­
canţă. Munca cu filmul a ca­
drelor didactice în această pe­
rioadă poate fi lărgită şi îmbu­
nătăţită în special la sate, Ală­
turi de celelalte acţiuni d? ma­
să, de recreere şi reconfortare
a şcolarilor şi preşcolarilor să
se dea toată atenţia folosirii cu
pricepere şi interes a acestei
arte despre care Lenin spunea
importantă“.
I. STRAUŢ
¦ FOLCLOR HUNEDOREAN
D rag îmi e s te p e o g o r
Foaie verde de bujor
Drag îmi este pe ogor
Că trag brazdele cu spor
Cîte cinci după tractor ;
Izvoare de bunăstare.
In birou, sosise şi Victor Sebe-
şan, secretarul organizaţiei de
partid, şi şeful sectorului.
—¦Bun noroc ! — rosti. Romo­
şan apăsat, făcîndu-şi apariţia
pe uşă.
— Am fost chemat, ia dum­
neavoastră ! ? — se adresă şe­
fului de sector.
Pe Valerica nici n-o băgă in
seamă, deşi se ridică in intim-
pinarea lui.
— Uite Petrică, ii spuse- ea
prieteneşte, organizaţia de partid
ne-a încredinţat nouă sarcina da
a rezolva problema perforajului
umed. Tu ştii că s-au mai. făcut
încercări.,.
—- Ei, şi ce,am eu cu a sta ! ?¦¦¦
— Nc-am gindit că la briga­
da ta...
zeală ! i-o reteză ej scurt. Am
văzut cum îi, cind lucra Miliai
baci. Toţi erau uzi leoarcă. Pe
jos numai baltă...
— Păi, dacă n-au lucrat cum
trebuie... îl opri inginerul Pas­
cu, La ei apa n-avea nici un
pic de drenaj. Nici măcar gale­
ria nu respecta înclinarea cuve­
nită. Apoi, acum racordu-t
etanş. Poţi fi sigur că nu mai
stropeşte...
— Nu, s-o facă a lţii! — ri­
postă Romoşan hotărit.
Se gindea că s-a înţeles cu
Valerica să-l încerce şi dădu să
plece. Dar Victor Sebeşan U
prinse prieteneşte de umăr.
— Măi Petre, ăacă voi, tine­
A1INERI CiTIND ZIARUL.
Seară de calcul
Zilele trecute, la căminul cultural din unei producţii de 5.000 kg. porumb boa­
Zam a avut loc o seară de calcul pe
tema „Rentabilitatea muncii în G.A.C.“,
la care au participat peste 300 colecti­
vişti.
In faţa celor prezenţi, tehnicianul
agronom Sorescu Tcodosie a arătat căi­
le care contribuie la obţinerea unei
rentabilităţi sporite a muncii în G.A.G.
In continuare, profesorul de materna-*
tică lonescu loan, a demonstrat cu cal­
cule cele susţinute teoretic de tehnici­
anul agronom.
Aceeaşi seară de calcul a avut loc
două zile tnai tîrziu în satul Cerbia,
urmată de un spectacol cu piesa „Dra­
goste nu te pripi“ de Siito Andraş.
MEjLENTINA SILAGHI
corespondentă
Jurnal vorbit
In faţa a peste 100 colectivişti, la
Foaie verde ca aluna
Drag îmi este mie-acuma,
Ziua s-o petrec arînd,
Seara mîndra sărutînd...
Auzită de ION MARINESOU, de la
Grişan Viorei, Bâţălar-Haţeg
bine. Or, un lucru pe care nu-l
faci cu toată inima, e greu să-ţi
reuşească. Şi, la drept vorbind,
pe atunci instalaţia avea şi ea
neajunsurile ei. Or acum ?..., Tu
trebuie să fi minării că ţi s-a
încredinţat sarcina asta...
— Bine Victor-baci, dacă-i
sarcină...
y| doua zi. in abatajul Iul Pe-
tru Romoşan veni şi Va­
lerica, şi. inginerul Pascu, şi se­
beşan. ’Aceştia îl urmăreau cum
îşi pregătea sculele, ajutat, de
doi ortaci din brigadă. Tot tim ­
pul lucra tăcut şi îmbufnat., l
se aduse perforatorul. II mon­
tă cu grijă pe coloana telesco­
pică şi-l racorda la furtunurile
de aer comprimat şi apă. Apoi,
H apropie încet de peretele de
piatră. In clipa aceea ]toti ochii
erau aţintiţi asupra lui. Cu m iş­
cări energice desfăcu robinetul
de aer comprimat şi dădu dru­
mul la apă. ferindu-se parcă să
nu-l stropească. Un răpăit pu­
ternic şi sfredelul începu să roa­
dă. din rocă. Pe Ungă el ieşea
un şuvoi subţire de lichid, ce se
prelungea Un spre vatră. Pe Ro­
moşan n-a ajuns nici măcar o
picătură. Şuvoiul îşi urma dru­
mul prin drenaje, fără a se opri
tn front...
p rima gaură fu bătută intr-un
timp neobişnuit ăe scurt.
Experienţa a r e u şit! Valerica,
radia 'ăe bucurie, ll sărută pe
Romoşan pe obraz şl o zbughi
pe galerie. 'Acesta încremeni.
Scăpă perforatorul din mină şl
se uită uluit după ea. „Şi to ­
tuşi... mă iubeşte...“.
GH. 60MŞUŢA
MARCEL' ŞCHEAN, miner, — Lupeni
vîsjî ;
căminul cultural din Lăpuşnic a avut
loc un jurnal vorbit pe tema obţinerii
be la hectar pe teren neirigat.
tn prima parte, a vorbit tehnicianul
agricol Muiiteanu Iosif, apoi a luat cu­
vântul iov. .Moise Gheorghe, brigadier
de cimp în G.A.0.
VASILE COSTEA
corespondent corelor“ de L. Stock. între in­
Concurs
„Cine ştie cîştigă“
Pentru fe e rie din Vata, conducerea
căminului cultural Bălcescu“ a
organizat un interesant concurs „Gine
ştie cîştigă“ avînd ca temă „Femela,
factor activ in lupta pentru pace“.
In completam concursului s-a pre­
zentat un program de recitări şi piesa
„Un iaz... şi o poveste cu haz“.
CORNEL' MARIAN rescu şi Zeno Turdeanu.
corespondent
PO STA RËDACTIEI
000000000^0
o v . » v‘V v v •. VV'v v v v v v V v v v v v
g E atît de minunată viaţa
5 nostră 1 Atît de clocotitoare
g sînt zilele pe care le trăim,
o sînt atît de bogate în sensuri, unor generalităţi.
g atît de pline de noi succese,
o de noi bucurii ! Furnalele Hu-
o nedoarei avintate spre cer,
g noile construcţii care împîn-
<> zesc regiunea noastră, ogoa-
g rele înfrăţite sînt tot atitea
6 motive de mîndrie pentru fie-
g care dintre noi.
O Este şi firesc ca in faţa atî- E glasul vieţii peste mări şi
% tor realităţi minunate, oame-
g nii să simtă nevoia de a da
glas sentimentelor lor de
bucurie, să caute să exprime
cu ajutorul imaginilor artisti­
ce tumultul pe care îl simt in
jurul lor. Primim deseori la
redacţie poezii semnate de oa­
menii muncii din regiunea
noastră, încercări pe care ei
le trimit cu dorinţa de a le
vedea tipărite.
Am primit versuri semnate
de tov. Lupaşcu M. pavel din
Hunedoara, Esfera. Paraschiv
din Brad, Ion Diaconescu din
5 Certcjnl de Sus, Diaconu Mir-
g cea din Ilia, Aurelia Domşa
g din Teiuş, Simedru loan din
O Vinerea, Găvan Nicolae din
g Călan, Ghiura Stela din Si-
o meria şi alţii.
o Poeziile pe care ni le-au tri-
g mis sînt înrudite prin aceeaşi
a tematică. Autorii lor cîntăi
g viaţa nouă din patria noastră,
c clntă realizările poporului
g nostru, dau glas sentimente-
0 lor de recunoştinţă pentru
g partidul clasei muncitoare,
o făuritorul vieţii noi. Poeziile
§ emoţionează prin căldura sen-
$ timentelor lor, prin efortul pe
o care fiecare poet începător îl
A face pentru a îmbrăca într-o
haină cît mai potrivită ideile
şi sentimentele pe care vrea
să le comunice.
Există, însă, în versurile to­
varăşilor amintiţi mal sus o
deficienţă generală care face
că producţiile lor să nu poată1 pondenţilor noştri. Ii rugăm
fl deocamdată tipărite, şi să ni Ie trimită cit mal cu-
anume : urmărind să comunl- rîn'd:
g ce cit mai multe' lucruri, să
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo >oooooo<
Nt. 226Ö
Spectacole
pentru mineri
Pentru minerii Văii Jiului
au avut loc zilele acestea o
serie ăe spectacole artistice
prezentate de trupe profesio­
niste din Bucureşti, Cluf, Deva
şi Petroşani. Astfel, Teatrul
Naţional din Bucureşti a pre­
zentat la Petroşani şi Petrila
piesele „Vicleniile lui Sca-
pj.n“ de Moliere şi .¦}PiaţalAn-
terpreţii pieselor se numără
şi artistul emerit Toma Di-
mitriu.
Miercuri seară, la Petro­
şani, Filarmonica din Cluj a
oferit minerilor spectacolul
muzical „Clntaţi cu noi‘\ in
interpretarea căruia s-au re­
marcat Alexandru Grozuţă —
artist emerit, ştefan Lăză-
oocSoooooooo 0
dea glas cit mal multor sen-
timente dintr-o dată, autorii
poeziilor nu depăşesc cadrul
Iată, de pildă, cîteva ver­
suri din poezia „Războiului,
nu !“ a tovarăşului Diaconii
Mircea :
„Războiului, nu ! Nu 1
E glasul celor mulţi piuă la
unul,
ţări
Cuprinse-n cele patru zări,
Războiului, nu !“
Nu se poate imputa nimic VVxV ? Vv v VV V »w W v vvV 'v ,
acestor versuri, atunci cind e
vorba despre adevărul celor
comunicate de către autor.
Dar trec ele spre sufletul nos­
tru, ne emoţionează oare? Nu,
pentru că poetul nu a îmbră­
cat într.o haină artistică idei.
le sale, nu a depăşit nişte for­
mulări foarte generale.
Există, de asemenea, la mai
toţi începătorii tendinţa gre­
şită de a cuprinde in versuri
teme foarte largi, atotcuprin­
zătoare. Astfel, tov. Lupaşcu
M. Pavel încearcă în cîteva
strofe să străbată toată isto­
ria luptelor pentru libertate
ale poporului nostru, tov. Si­
medru loan să facă in apro­
ximativ 60 de versuri bilan­
ţul realizărilor pe tărîm so­
cial-cultural al regimului de
democraţie populară ş.a.m.d.
Pentru poeţii începători es­
te Indicat să citească cu stă­
ruinţă versurile poeţilor noş­
tri clasici şi contemporani
M^bibhaalill EEmmiinneessccuu,, Tudor Ar-
^ B e n i u c , Maria
BBaannluîSş sşi alţii — şi să ”u'r'mm3ă­
rească presa noastră literată.
Numai lin om cu o cultură
bogată poate deveni la rîn-
'dul său un creator.
Aşteptăm cu încredere noi­
le producţii literare ale cores­
G.R.C. •