Page 22 - 1962-04

m- *
G.A.C. din raion«! Haţeg pot
deveni mari furnizoare
de produse animaliere
Conferinţa organizaţiei raionale de — a spus tov. Sergiu Paladian, tehnician taţi grajdul şi vitele I a încheiat
partid Haţeg a apreciat câ sînt largi — noul sistem de retribuire a îngrijitori» cuvîntul său îngrijitorul Ion Bud.
posibilităţi de sporire a producţiei ani­ lor-mulgători a dus la depăşirea sarcinii
maliere în gospodăriile colective din stabilite în planul de producţie privi­
raion. Pentru generalizarea experienţei
bune cîştigate de unele gospodării co­
lective şi de către G.A.S. Sîntătnăria
Orlea cu privire ia sporirea producti­
vităţii animalelor, biroul Comitetului
raional de partid, a organizai la Ber-
ihelot, o consfătuire la care au luat lucrează în sectorul zootehnic, şi a Creşterea animalelor, a spus vorbi­
parte vicepreşedinţii, brigadierii zoo­
tehnici, mulgătorii şi unii tineri ce lu­ Luna următoare, în ianuarie 1961, lu­
crează în sectorul zootehnic din cele 66
gospodării agricole colective de pe ra­
za raionului.
Cu acest prilej, tov. Nistor Popescu
— inginer zootehnist la G.A.S. Sîn-
tămăria Orlea, a prezentat referatul trecut de la grupa de animale pe care punct de vedere posibilităţi cu mult mai
„Creşterea raţională a taurinelor şi por­ o are în primire 13,440 litri lapte, în
cinelor“, iar tov. Augustin Galiţoiu in­
giner zootehnist a vorbit des­
pre „Organizarea muncii în sec­
torul zootehnic al gospodăriilor
colective". Pe marginea acestor
referate s-au purtat o serie de discuţii
interesante, consfătuirea constituind un
minunat schimb de experienţă între co­
lectiviştii din raion.
. Cuvinte! participanţilor
Sectorul zootehnic este ramura prin­
m a i m u l t p e c o l e c t i v i ş t i !gospodăriile colective din raionul Ha­ Berthelot, de patru ani, a spus tov. ducţia pe care ele o dau, în vreme
cipală aducătoare de venituri în toate
ţeg. De acest lucru s-au convins ma­
joritatea colectiviştilor şi aceasta ex­
plică de altfel în bună parte, creşte­
rea numărului de animale într-o serie
de G.A.G. printre care cele din Sarmi-
segetuza, Tuştea, Silvaş, Şerel, Toteşti Dacă în îngrijirea animalelor există ca în sectorul zootehnic să lucreze oa­ lectiviştilor, îl învaţă cum, pe mulat cunoştinţele necesare des­
etc. vreun „secret", atunci acesta constă meni pricepuţi, oameni cărora să le baze ştiinţifice, să smulgă roade făşurării unei activităţi rodnice
„in primăvara anului 1969 am cum­ in faptul că trebuie să ai multă grijă placă această muncă. E bine ca în bogate pămlntului, să obţină o cu cartea agrozootehnică.
părat oi care ne-au costat 94.000 lei
— a spus în cuvîntul său tov. Samoilă
Dragotă, preşedintele G.A.C. din Silva-
şul Superior. Pentru câ n-aveam bani,
am fost ajutaţi de către stat prin cre­
ditele acordate. Pînă în toamnă noi
am obţinut de la oi miei, lină şi brîn-
ză care, vîndute pe bază de contract,
ne-au readus înfreaga sumă cu care altcineva, iar noi ne ferim dc-a purta cupat mai mult de curăţirea şi între­ rite acţiuni organizate pe mar­ Girbova In luna octombrie a Clntece de pace şi p rieten ie; Lope de Vega. Traducere de
le cumpărasem. După primul an de
muncă ne-au rămas în gospodărie gra­
tuit peste 400 de ol.
La Consfătuirea pe ţară a colectiviş­
tilor I-am auzit pe tov. Uskat Simion,
îngrljitor-mulgător la G.A.C. din Cli­
nic, vorbind despre felul cum a reuşit
să obţină 4000 litri lapte pe cap de
vacă furajată. Sînt vacile lor mai alt­
fel decîf ale noastre ? Nu. Le-am po­
vestit toate acestea îngrijitorilor clin
gospodăria noastră şi oamenii au fost
de acord că „secretul“ acestor rezul­
tate constă în asigurarea unor adăpos­
turi bune, îngrijire atentă şi hrănire
raţională. Intr-un cuvînt producţia de
lapte stă în mîna îngrijitorului".
„Ochiul stăpînului îngraşă vita“ —
spunea în consfătuire tov. Pavel Turcu
de la G.A.C, din Toteşti. Aceasta nu
înseamnă însă ca îngrijitorii să stea
la grajd numai ca să nu fie acasă.
Am văzut rezultatele bune obţinute de
G.A.S. Sîntătnăria în sectorul zootehnic
şi ne-am putut convinge că sporul în
greutate a animalelor şi producţia de
lapte obţinută sînt strîns legate de
munca îngrijitornlui-mulgător, de in­
teresul pe care el îl depune în îngriji­
rea animalelor. La G.A.C. Toteşti s-a
introdus retribuirea colectiviştilor care
lucrează în acest sector după produşi!
obţinuţi şi după producţia de lapte rea­
lizată. Rezultatul ? In luna ianuarie am
realizat 1.100 litri lapte de la vacile
noastre, iar în februarie cantitatea
a crescut cu încă 700 litri". multor
„Am văzut animalele mai
gospodării colective — a spus tov. Io­ t
nel Paveloni, preşedintele G.A.C. din t
Găuricea şl nd-am dat seama că
sînt mai bine îngrijite decît ale noas­
tre. Intr-o zi m-am abătut pe la grajd
să văd vitele. Nu erau îngrijite în mod
corespunzător. N-am plecat de acolo
pînă n-am stat de vorbă cu Vaier
Dumbravă şl Viorel Lăzăroni, îngriji­
tori. A doua zi m-am abătut din nou
pe la grajd. Lucrurile se schimbaseră.
Grajdul era curat, iar vitele, mai mare
'dragul să Ie priveşti.
Aceasta a fost acum un an. Azi,
vitele noastre sînt frumoase şi bine în­
grijite. Cine sînt îngrijitori ? Tot Va­
ier Dumbravă şi Viorel Lăzăroni".
„La gospodăria colectivă din Şerel
BOGDANESCU C. : Dezarma­
rea, problema cheie a vieţii in­
ternaţionale, 72 pag. — 1 leu.
Ed. politică.
JAROSLAV PUTIK : Conştiin­
ţa. Cazul profesorului Oppen- {
heimer, 128 pag. — 2,85 lei. t
Ed. politică.
B. LUCIAN: Fond de bază \
mare — bogăţie, bunăstare, W \
pag. — 0,75 lei. \ Bineînţeles, n-a venit la repeti­
Ed. politică. •,
* * * Formarea limbii şi a ¦
poporului romîn. Apariţia pri-
melor state feudale pe teritoriul )
ţării noastre, 40 pag. — 0,50 lei.
Ed. politică. )
AL. POSESCU: Începuturi ;
ale materialismului modern. Ba- \
con şi Descartes, 256 pag. — î
6,70 lei. ? se iveau în activitatea gospo­ introduse în ateliere pentru re­ apoi, cind vom „prinde“ bine j
Ed. ştiinţifică, j
V. PAVELCU: Psihologie pe- ’
dagogică — studii, 164 pag. — )
4,40 lei. ;
Ed. de stat didactică \
şi pedagogică ? ttd s-au prezentat la S.M.T.
mvmm misrmmmm N r. 22P5
3T-SSS^w’^ X tsa
it*Kd3ma2as^*J7rf'JXTJx&.a
P e a itp tfl
a m b & m ă iâ ţip e a ,
« a lit ă p l p tla a ll
8 APRILIE 1962
Conducerea Trustului re­ DEVA: Dragostea lui Alia-
gional de panificaţie a şa — cinematograful „F. Sir-
luat iniţiativa ca la fie­ bu“ ; Primele încercări (seria
l-a şi a Il-a) — cinematogra­
care sfirşit de trimestru să
ful „Patria“ ; HUNEDOARA :
Să fim ia înălţimea organizeze instruirea prac­ Puştiul — cinematograful „Vic­
toare la cantitatea de fapte obţinută pe tradiţiei tică şi teoretică cu direc­ toria“ ; SEBEŞ: Defileul — ci­
cap de vacă furajată. In luna decem­ torii, inginerii şi tehnicie­ nematograful „Progresul“ ; Să­
brie 1960 producţia zilnică de lapte de In încheierea lucrărilor consfătuirii nii din întreprinderile de ritură în zori — cinematograful
la 40 de vaci era foarte mică. Situaţia a luat cuvîntul tov. Gheorghe Opri- panificaţie din regiune. O „M. Sadoveanu“ ; PETROŞANI:
era intolerabilă şl a impus luarea de nescu, secretar al Comitetului raional Intllnire pe cablu — cinemato­
măsuri cu privire la stabilirea celor care de partid.
asemenea instruire a avut graful „Al. Sahia“ ; Perle negre
retribuirii lor în raport cu producţia. torul, este una din vechile ocupaţii ale loc de curind la Hunedoa­ — cinematograful „7 Noiem­
ţăranilor din satele noastre. Tîrgurile ra unde, s-a pus accentul brie“ ; ALBA IULIA: Primele
crurile s-au schimbat Aceleaşi vaci, do vite ale Haţegului erau renu­ pe felul cum trebuie con­
hrănite cu aceleaşi furaje dar de alţi mite. Stă în puterea crescătorilor noş­ dus procesul tehnologic de încercări (seria I-a şi a Il-a) —
îngrijitori, au dat o producţie zilnică tri de animale să fie mereu Ia înălţimea fabricaţie a plinii. Partici­ cinematograful „Victoria“: Toata
cu mult mai mare. Mulgătoarea Vic­ acestei tradiţii, mai ales că gospodă­ lumea ride, etntă şi dansează —
toria Brad, de pildă, a obţinut anul riile colective le asigură din acest cinematograful „23 August“ ;
panţii la instruire au făcut ORĂŞTIE: Cavalerii teutoni —
bune decît aveau în gospodăriile indi­ Un cer senin, o adiere căi duţă, un ram înmugurit... Pri­ reţeta de fabricaţie apoi cinematograful „V. Roaită“ ;|
loc de 10.950 litri cît avea planificat. viduale. Anul trecut, mai bine de 64 la măvară I au lucrat practic la fră- Primăvara fetelor — cinemato­
sută din veniturile pe care le-au obţi­ mtntat, la cuptoare şi mo­ graful „Flacăra“ ; SIMBRIA :
Printre numeroşii participanţi la dis­ nut gospodăriile colective din raionul Iată-i pe ciţiva dintre cel peste 100 de muncitori şi co­ delat. Porto-Franco — cinematografv7 .
cuţii şi cei care au cerut lămuriri pri­ Haţeg, au provenit din sectorul zoo­ lectivişti ce se odihnesc in fiecare serie la preventoriul din Bră- „I. Pintilie“ : HAŢEG : Vint de ‘
vind organizarea muncii în sectorul tehnic. Cu toate acestea, trebuie spus Cele învăţate aici vor fi libertate — cinematograful
zootehnic, se numără şi Vizante Bă- că în acest domeniu mai sînt încă multe işca, bucurlnău-se de una din zilele primăverii. împărtăşite tuturor lucră­ „Popular" : BRAD : Intilnire pe
călete din G.A.C. Tuştea, Marla Ra­ de făcut. Pentru a obţine mai multă torilor din panificaţie fi­ cablu — cinematograful „St. ro­
don) din Sarmisegetuza, Ioan Lada din carne, lînă şi lapte e necesar ca o IS ib lB o fe e a sa®i s p r ij in e nind cont că s-a obţinut o şie“ ; LONEA: Pisica işi scoate
Toteşti, Ioan Babeş din Crăgttiş, Ero- serie de neajunsuri să fie înlăturate. In pîine cu indici calitativi ghiarele — cinematograful „Mi­
nlm Qeacu din Bretea Strei şi mulţi general, producţia de lapte e sub po­ superiori. nerul“ ; TE1UŞ: Evdokia — ci­
alţii. sibilităţi. nematograful „V. R o a i t ă “ :
„Aşa-5 îs n©î" Aceasta pentru faptul că furajarea nu
se face raţional, vacile nu primesc hra­
Lucrez la G.A.S. Sîntămăria, secţia na ce li se cuvine în raport cu pro­ ZLATNA': Acţiunea cobra —
cinematograful „Muncitorul“ :
GORNEL FLEŞERU
Ion Bud — îngrijitor-mulgător. Vă ce caii consumă o mare parte din fu­ Cartea agrozootehnică, prezen­ mult cu cît bibliotecara Krfsta corespondent ILIA: Cazacii — cinematogra­
învit la noi, ca să vedeţi cum arată raje. Este ştiut faptul că o furajare co­ tă în rafturile bibliotecilor co­ Kentsch a' urmat în luna decem­ ful „Gh. Doja“ .
cele 101 vaci şi 64 viţei pe care-i avem respunzătoare, făcută la timp şi în bune munale şi săteşti, îmbogăţeşte brie 1961 şl un curs de Îndru­
la secţia noastră. Sînt sigur c-o să vă condiţii, asigură creşterea producţiei cunoştinţele profesionale ale co­ mare la Alba Iulia, unde a acu­ *
placă. de lapte. Pentru aceasta e necesar însă
zootehnie să fie atraşi şi să lucreze
de vită. Pe noi, îngrijitorii de aici, la utemiştii, tinerii care sînt dornici să producţie ridicată de lapte pe O vină pentru situaţia exis­
ora patru dimineaţa ne găseşti în urmeze cursuri de specializare, care cap de vacă furajată etc. Toc­
grajd. Pînă la şase facem curăţenia ge­ doresc să lucreze permanent aici. mai de aceea tot mal mulţi sini tentă la biblioteca comunală din 8 APRILIE 1862 Bănăţeanu, artist em erit; 19.05
nerală, furajarea şi ne pregătim pentru colectiviştii care în orele libe­ Gîrbova1 o are desigur şl tov. PROGRAMUL I : 6,00 Muzică „Melodii... melodii — emisiune
muls. In grajd avem ceas. La ora şase Nu trebuie uitat nici faptul că în re trec pragul bibliotecilor pen­ Maria Thiess care răspunde din distractivă; 6,30 „Zi de odihna de muzică romlnească de estra­
fix, începem cu toţii mulsul. In acest multe G.A.C. cantitatea de fîn obţi­ tru a împrumuta asemenea cărţi partea bibliotecii raionale Sebeş d ă ; 19,30 Teatru la microfon
timp nn ne deranjează nimeni, nici nută putea fi mult mai mare dacă ori pentru a participa la dife­ de această localitate şi care n-a cu voie bună“ — program de premiera „Fintina turmelor“ de
brigadierul, nici şeful de secţie şi nici consiliile de conducere s-ar fi preo­ controlat munca bibliotecarei din clntece şi jocuri populare; 7,15
ţinerea fînaţelor. Esie necesar să luăm 7.30 Concert de dim ineaţă; 8,00
discuţii. Dacă mulsul se face în fiecare toate măsurile pentru ca în viitor ginea lor, ca recenzii, simpozioa­ anului trecut. Şcoala şl v ia ţa ; 8,30 Dansuri de Eugen Schîleru; 20,56 Jocuri
zi la aceleaşi ore, vacile se obişnuiesc baza furajeră să fie completată prin ne, seri de întrebări şi răspun­ estradă; 9,30 Teatru la micro­ populare rom ineşti; 21,15 Piese
şi dau mai bine laptele. Mulgătorii noş­ cultivarea pe suprafeţe tot mai mari suri etc. Comitetul comunal de partid fon pentru co p ii: „Alarmă Iu pentru flaut interpretate de Va-
tri nu încredinţează mulsul nimănui. a porumbului siloz, trifoiului, a carto­ din Gîrbova va trebui să Ia mă­ strada fierarilor“, dramatizare sile Jianu, artist emerit, laureat
Fiecare mulge personal, deoarece vaca filor şi a sfeclei furajere. Trebuie să Mai există Insă biblioteci co­ surile necesare pentru îndrepta­ de I. Mărgineanu, după V. Pe- al Premiului de S ta t; 22,30 Mu­
simte imediat că a inlervenit o mînă acordăm toată atenţia apărării sănă­ munale care nu manifestă su­ rea acestei situaţii, să o ajute z a c : 10,30 Muzică populară ro- zică de dans.
străină. tăţii animatelor. ficient Interes faţă de preocu­ şi mai mult pe tov. Krista minească; 11,00 Formaţii artis­
pările colectiviştilor, care nu Kentsch în organizarea unor ac­ tice de amatori in studiourile —t t Î H—'.O......n...f...t..l—t M. I H * \
De la grupa mea de 13 vaci, în timp Apiicînd în practică cele învăţate dau atenţia' cuvenită organiză­ ţiuni variate, atrăgătoare, ca seri noastre; 11,30 Vorbeşte Mosco­
de tt luni, am muls 37.000 litri lapte, aici. ţinînd cont de indicaţiile pe care rii unor acţiuni Interesante, me­ ale cărţii agrozootehnice, con­ va ; 12,00 Interpreţi de muzică Vrem« schimbătoare cu cerul tem­
ceea ce reprezintă într-un an 3.083 litri specialiştii care lucrează în gospodăriile nite să-i sprijine pe colectivişti cursuri „Cine ştie cîştigă“ pe uşoară; 12,30 Pagini alese din porar noros. Vor cădea ploi slabe.
pe cap de vacă furajată. In anul acesla agricole colective le dau unităţilor so­ în muncă. Printre acestea se marginea acestor cărţi, prezen­ muzica de operetă; 13,10 De Temperatura staţionară, va fi cuprinsă
sînt hotărît să realizez o producţie şi cialiste din raionul nostru, vom putea numără şi biblioteca comunală tarea noutăţilor în domeniul toate pentru t o ţ i ; 14,05 Muzică ziua între 5 şi 10 grade, iar noap­
mai mare. furniza într-un viitor apropiat, mari din Girbova. De la începutul, agriculturii etc.,..axate In aceas­ populară romlnească; 14,30 tea între 8 şi 7 grade. Vîntul va
cantităţi de produse animaliere. anului, aici au fost organizate tă perioadă m ai-ales pe desfă­ Programe muzicale alcătuite de sufla potrivit cu intensificări locale
Animalele au apoi nevoie de plim­ doar o expoziţie cu tema „Car­ şurarea in bune condiţiuni şi la ascultători; 15,05 Muzică uşoa­ din vest şl nord-vest.
bări în aer liber. Noi, aici la Berlhc- •k tea agrotehnică ne arată căile timp a campaniei agricole de ră ; 15,30 La şezătoare; 16,10
iot, scoatem zilnic vacile la plimbare După terminarea consfătuirii, ce! 115 pentru ridicarea productivităţii primăvară. [Acestea vor atrage Valsuri nemuritoare; 17,00 Pro­ PENTRU URMĂTOARELE
cile două ore. Atunci cînd e frig le participanţi au făcut o vizită la graj­ muncii în agricultură“, un pa­ la bibliotecă un număr şl mai gram de clntece din folclorul TREI ZILE
ţinem mai puţin. Dacă aţi nimeri apoi durile de vaci şi viţei aparţinînd G.A.S. nou cu coperţi false şi expune­ mare de colectivişti şl vor con­
la grajdul nostru, ziua, între orele 12 Sîntămăria. Aici ei au purtat discuţii rea unei informări Intitulată „In tribui cu eficienţă la obţinerea nou şi jocuri populare romlneşti: Vreme nest'abflă cu temperatura în
şi 15, v-ar mira poate liniştea ce dom­ cu îngrijitorii Adam Diconi, Avram regiunea Hunedoara s-a încheiat unor bune rezultate în producţie.
neşte aici şi nici n-aţi crede la început Prejban, Ion Bud, Ana Jurmomi şi colectivizarea agriculturii“. Doar 17,15 Muzică ; 18,20 Clntece ;
că vă aflaţi în apropierea a 165 vaci şi alţii. C. VAS ILE
Acelaşi interes l-au manifestat par­ trei acţiuni menite să vină în 18.30 Interpreţi de frunte ai mu­
viţei, plus cei opt îngrijitori ai lor. ticipanţii la consfătuire şi în timp ce
vizitau maternitatea de scroafe şi adă­ sprijinul colectiviştilor in decurs zicii populare rom ineşti'M aria
Aşa-i ia noi I Gîte trei ore pe zi va­ posturile pentru purcei de la secţia
din Haţeg a gospodăriei de stat Sîn­
cile sînt lăsate în linişte ca să se
odihnească. Nu le conturbă nimeni li­
niştea şi noi evităm chiar şi trecerea
prin grajd. tămăria Orlea. de trei luni, evident, este foar­ Nu e suficient numai Lătăreţu şi violonistul Ion Luca uşoară scădere.
După consfătuire, poltiţi să ne vizi­
PETRE FARCAŞIU te puţin. Aceasta cu atlt mai IjTM ţE jE Ă „MĂBMUB&“ SIMER1A
Prietenii
t$i angajamentul! cu sediul în Sim eria str. Cuza Vodă nr, 24
iară m a s banCind tovarăşul Victor Sei-
meanu a iost reales preşedinte
al comitetului sindical de pe
şantierul nr. 6 construcţii —
r Petroşani al T.R.C.H. şi-a luat,
ra prin luna iunie, anul Erau hotărlţi ca şi aici să fie îşi întregeau cunoştinţele că­
printre altele, angajamentul să y§i <s@raeyrs p en tru o cu p area
trecut. La sfirşitul unei tot împreună. pătate în lunile de practică- se ocupe cu mai multă grijă de-
i adunări a organizaţiei de bază — Fină la începerea cursu­ Iar seara, tot împreună, dez­ cît în anul trecut de munca cul- u rm ă to a re lo r posfurs de maoştrâ :
r P.M.R. din satul Miercurea, se­ rilor teoretice, veţi fi reparti­ legau din cărţi şi broşuri de tural-educativă desfăşurată pe
c zaţi pe lingă tractorişti mai specialitate taine noi, din m e­ şantier, să-şi sporească efortu­ — doi maiştri carieră la unitatea RUS-
t cretarul i-a oprit pe colecti­ vechi Deocamdată o să mer­ seria pe care au îmbrăţişat-o rile în vederea ridicării ei pe CHIŢA,
viştii Nicolae Bota şi Liviu geţi la brigada de la Mier­ o treaptă superioară.
L curea. cu pasiune. — un maistru mecanic la unitatea RUS-
t Barbu. Dar, după cît arată realita­ CHIŢA, raionul Caransebeş,
I ot timpul cit au durat Z ilele trecute, la S.M.T. din tea, pentru tovarăşul Seimeanu,
t — Trebuie să trimitem mai campaniile de vară şi de Miercurea, a avut loc de la angajament la faptă este — un maistru carieră la unitatea ALUN,
toamnă, cei doi „ucenici“ s-au examenul de absolvire a cursu­ o cale foarte lungă. Atît de lun­ oraşul regional Hunedoara,
C mulţi tineri la şcoala de m e­ străduit să-şi însuşească cit lui de tractorişti. gă, îneît, deşi a trecut o lună
t canizatori. Biroul organizaţiei mai multe cunoştinţe din tai­ de la şedinţa de alegeri sindi­ — doi maiştri prelucrare piatră (con­
l nele meseriei de tractorist. W Pe lista celor reuşiţi la exa­ cale pe şantierul nr. 6 construc­ strucţii) la sediul Simeria.
I de bază s-a gindit la doi. Vreţi men se află şi numele lui Ni­ ţii Petroşani, şi la ora actuală
Din carnetul colae Bota şi Liviu Barbu. se duce o muncă cultural-edu- Conc ursu l se va fi n e în ziua de 20 a p r i l i e 1962
I să vă faceţi tractorişti ? Ambii au obţinut la probele cativă slabă, sub nivelul posi­ orele 10, l a sediul î n t r e p r i n d e r i i din Simeria, c o n ­
DE REPORTER teoretice calificativul bine, iar bilităţilor existente. Şi nu s-ar
l Cei doi schimbară o privire la practică foarte bine. Ime­ putea spune că cei aproximativ fo r m H. C. M. ?06î|î959.
t in care se putea citi bucurie această perioadă s-au despăr­ diat după aceea s-a făcut şi 300 de tineri care lucrează aici
L repartizarea pe brigăzi.
şi entuziasm.
f. — Dumneata tovarăşe Bota
L — Sigur că vrem, tovarăşe
t secretar. Ne place foarte mult
l această meserie, răspunseră
amindoi deodată.
C
trL — Atunci, vă prezentaţi cit
I mai curind la conducerea ţit de multe ori, plecind fie­ vei lucra in brigada a V-a, de nu sînt dornici de activitate. Iată in f o r m a ţ i i în scris sau la t e le f o n 62 Simeria.
un exemplu. Ei au hotărît să
l S.M.T. Au început deja înscri­ care în altă parte, împreună la Cut, iar dumneata tovarăşe formeze o brigadă artistică de C o o p era fiv a „D R U M N O U " H u n ed oara
l agitaţie, care, prin programele
l erile. Eu n-am decît să vă do­ cu diferite brigăzi de tractoa­ Barbu in brigada X-a de lă prezentate, să mobilizeze mun­ Execută:
resc spor la învăţătură. re. Şi unul şi. altul, trebuiau Şpring, le-a spus directorul citorii de pe şantier la îndepli­
nirea sarcinilor ce le stau în In secţia de bijuterie
iind vecini cu casele, co­ să cunoască bine ogoarele co­ staţiunii. faţă, popularizînd fruntaşii, me­
todele înaintate de lucru şi tre- prelucrări! şî csrafecjionărî din aur şi argint de eăîre
lectiviştii Nicolae Bota Şl lectiviştilor din întregul raion, Au plecat spre casă. Peste cînd, prin ascuţişul satirei co­ tehnicianul Sfesn luiiu în complex.
daşii, aspectele negative ce se
Liviu Barbu s-au împrietenit dar mal ales să înveţe din ex­ sat se aşternuse mantia nop­ mai fac simţite ici-colo etc. Au in secţia de vulcanizare
primit promisiuni din partea co­
de cind erau numai de-o perienţa celor mai buni meca­ ţii. In dreptul porţii se opriră. mitetului sindical că vor fi aju­ reparafii ia încălţăminte şi la anvelope auîo şi moio,
taţi. Tinerii s-au adunat de trei lucrări a$îf la cald eîf şi Sa rece.
şchioapă. Cină s-a înfiinţat nizatori ai staţiunii de maşini —¦Să ne luăm rămas bun ori pînă în prezent şi de fiecare
dată au aşteptat ajutorul 'pro­ In secţia construcţii civile
gospodăria colectivă în sat au şi tractoare din Miercurea. frăţioare, deschise vorba trac­ mis, adică pe cineva din comi­
tetul sindical care să le îndru­ peniiru popu'afie lucrări de zidărie, zugrăveli şi voo-
depus împreună cereri de în­ Barbu a învăţat meserie Iu toristul Barbu. De mîine, ne me primii paşi. Zadarnic însă, siterii, construcţii de case particulare. Aceste lu­
pentru că n-a venit nici un c ră ri se execufă din materialul clientului.
scriere. Tot deodată au cerut brigăzile care au lucrat ia despărţim. Trebuie să ajun­ membru al comitetului sindical.
A dre saţi-va cu încredere cooperativei
şi primirea In partid. Draşov, Ohaba, Secăşel, iar gem cit mai curind la brigăzi. 1 ţii nici preşedintele. Cum ră- „DRUM NOU" Hunedoara.
mîne atunci cu angajamentul
Nu făceau unul fără altul Bota la Şpring, Vingard şi la Tractoarele au plecat de ccl|-- i
un pas. In gospodăria colecti­ altele. teva zile. luat ? Căci nu e suficient să-ţi
Ovă zilele-muncă trecute pe ta ­ dată cu sosirea iernii, oa­ — Ai dreptate, Nicule. E iei angajam ente; ele trebuie şi
menii şi maşinile s-au în­ timpul să ne grăbim... îmi traduse în fapte !
bel in dreptul numelui Iul
V. GHIŞ
Bota, coincideau aproape în­ tors In staţiune. „Bobocii“ au pare rău totuşi că ne despăr­
totdeauna cu ale lui Barbu. început cursurile teoretice. ţim. Ne-am înţeles aşa de
Harnici şi pricepuţi, gata in Mulţi dintre şefii de brigăzi şl bine..., ţ
orice moment să pună umărul mecanici au devenit „profe­ — Nu-i nimic. Important este j
pentru a învinge greutăţile ce sori“. Iar tractoarele au fost să facem treabă bună. Şi ţ
dăriei, ei au ctştigat in scurt paraţii. meseria In mînă, vom cere să y
jtimp respectul şi stima tutu­ Cei doi prieteni s-au întll- lucrăm în aceeaşi brigadă. j
ror colectiviştilor. nît din nou. — Cu bine, prietene... Spor î
In urma discuţiei avute cu Ziua, in sălile de curs, aple­ la treabă şi... hantri cit mai 1
secretarul organizaţiei de par-
caţi deasupra caietelor ori mulţi. i
atenţi la explicaţiile lectorilor,
-- A. DAV1D {
«fwJufu/U w»/u/U U u/U u /v J u /u w V v.
l'