Page 23 - 1962-04

Mr. 2263
BypsKEaBsauHoaaaase
In fiecare zi de luni biroul Comitetu­
lui raional al P.M.R. Sebeş !ine şedinţă
obişnuită de lucru : se analizează ho-
tărîrile adunărilor generale ale orga­
nizaţiilor de partid cu privire la pri­
mirea unor noi candidaţi şi membri de
partid. La „raion“ în aceste zile vin
numeroşi oameni. Atunci cînd biroul
analizează dosarele, hotărîrile organi­
zaţiilor de partid luate în această
privinţă, de faţă sînt şi candidaţi sau
membri de partid a căror situaţie se
discută.
...Iată-ne aici, la sediul Comitetului
raional de partid, intr-o asemenea zi.
La „raion“ au sosit mai bine de 30
de tovarăşi. In marea lor majoritate
aceştia sînt muncitori din S.M.T. şi
G.A.S., colectivişti, intelectuali, ale că­ Din această cauză hotărîrile luate de
ror cereri de primire în rîndurile can­
didaţilor sau membrilor de partid au
fost discutate de curînd de către orga­
nizaţiile de partid. Fi au venit să par­
ticipe la şedinţa biroului Comitetului
raional de partid care, ţinînd seama
de calităţile lor personale, va confirma
sau infirma hotărîrile elaborate de că­
tre organizaţiile de partid.
In faţa biroului Comitetului raional
P.M.R. este invitat tov. Alexandru
Vlad, tractorist la S.M.T. Aliercu-
rea. Organizaţia de partid din care
face parte a hotărît în urma examinării
cererii şl situaţiei sale, să fie primit
în rîndurile membrilor de partid. Bi­
roul Comitetului raional va trebui
acum, să confirme sau nu hotărîrea or­
ganizaţiei de bază. Alexandru Vlad a
venit pregătit. In discuţiile purtate, el
dovedeşte maturitate politică, cunoaş­
tere temeinică a politicii partidului nos­
tru şi a Statutului, dovedeşte că s-a
preocupat de a creşte în timpul sta­
giului de candidat.
Biroul Comitetului raional de partid
confirmă hotărîrea organizaţiei de bază
şi astfel Alexandru Vlad devine mem­
bru de partid.
Sînt apoi invitaţi tind pe rînd în
faţa biroului Comitetului raional de
partid, tovarăşul Ilie Gîrboveanu, co­
lectivist din satul Spring, Gheorghe
Bogdan, colectivist din Roşia de Se-
caş, Ioan Sbuchea din Qăpîlna ?i
mulţi alţii.
iţi este mai mare dragul să-} asculţi.
Coi mai mulţi dintre ei dovedesc
că sînt intr-adevăr aleşii satului, oel
mai buni dintre cei mai buni colec-
tivi'ti. Dumitru lacob, candidat de
rtid a vorbit în faţa biroului Goml-
fe'.ului raional de partid cu un senti-
meu! de legitimă mîndrie despre rea­
lizările din gospodăria colectivă din
Roşia de Secaş unde lucrează, despre
succesele obţinute în acest an de el şi
alţi membri şi candidaţi de partid câre :
Elegant şi bine aprovizionat noul magazin de încălţăminte din Orăştie
este vizitat de numeroşi cumpărători.
Femeile — participante active
la îndeplinirea sarcinilor de plan
De curînid a avut loc la Alba
Iulia Conferinţa raională a fe­
meilor. Conferinţa a analizat
activitatea desfăşurată de comi­
tetul raional, în perioada care
a trecut de ia ultimele alegeri.
Atît darea de seamă cît şi dis­
cuţiile purtate pe marginea ei
au oglindit contribuţia femeilor
din raionul Alba, îndrumate şl
mobilizate de organizaţiile de
partid, la lupta pentru traduce­
rea în viaţă a sarcinilor trasa­
te de Congresul al m -le a al
partidului nostru.
De pildă, la fabrica „Ardelea­
na“, unde cea mai mare parte
din muncitori sînt femei, pla­
nul de producţie a fost depăşit
lună de lună, îmbunătăţindu-se
în acelaşi timip şl calitatea pro­
duselor. Num:a] în anul trecut la
această fabrică au fost realizate
economii peste plan în valoare
de 134.000 lei. Muncitoarea Ana
Moldovam de la secţia croi este
deţinătoarea de mai mulţi ani
a titlului de cel mal bun croi­
tor de piele din fabrică. Rezul­
tate deosebite In întrecerea so­
cialistă au obţinut tovarăşele
Elena Lazăr, Paraschlva Schiau,
Ludovica Haţegan şl altele.
Comisiile de femei din cadrul
întreprinderii de Industrie loca­
lă „Horea“, a uzinei Zlatna, E.M.
„Gh. Doja“, cooperativele meş­
i spiritE
formează brigada zootehnică. Gheorghe
Paştiu este şi el colectivist din satul
Spring. A împlinit de curînd 28 de
ani. Biroul Comitetului raional de partid
a confirmat hotărîrea organizaţiei da
bază de a deveni membru de partid.
Şi el s-a dovedit că este fruntaş în
muncă, că se străduieşte să înveţe, să
cunoască temeinic învăţătura partidului
şi s-o aplice în viaţă.
Din păcate însă în această zi, Ia „ra­
ion“ s-au prezentat şi cîţiva tovarăşi
insuficient pregătiţi. Unii, de-altfel pu­
ţini Ia număr n-au putut să dea răs­
punsuri bune la întrebările puse de
către membrii biroului Comitetului ra­
ional de partid, n-au cunoscut sufi­
cient de bine prevederile Statului P.M.R.
vdata p e
P A R T ID
i‘i-.0*r>0c!> 000400CH
către unele organizaţii de bază cu pri­
vire la primirea de noi candidaţi şi
membri de partid nu au putut fi con­
firmate. Lui Simion Sirbu, din satul
Tău, de exemplu, i-a expirat stagiul
de candidat de partid. Organizaţia de
partid i-a pus în discuţie, i-a analizat
situaţia însă, nu cu destulă exigenţă şi
răspundere a luat hotărîrea de a fi
primit in rîndurile membrilor de partid.
Biroul Comitetului raional de partid ve-
riiicînd cu grijă, cu multă atenţie cu­
noştinţele politice ale acestuia, rezul­
tatele obţinute în muncă etc. nu a pu->
tut să confirme hotărîrea luată de adu­
narea generală a organizaţiei de bază,
întrucît Simion Sîrbu nu a reuşit să se
ridice în timpul stagiului de candidat
Ia nivelul cerinţelor ce se pun unui
membru de partid. De aceea s-a şi ho­
tărît ca acestuia să i se prelungească
stagiul de candidat de partid cu 6 luni,
timp în care tov. Simion Sîrbu va
avea posibilitatea să se pregătească
mai bine iar organizaţia de partid sâ-i
verifice temeinic, cu toată răspunderea
calităţile personale.
Au venit aici şi tovarăşi bine pre­
gătiţi din punct de vedere politic, frun­
taşi în muncă dar care au avut unele
lipsuri în activitatea lor. Biroul Co­
mitetului raional de partid a analizat
în mod aprofundat aceste lipsuri ca
de altfel şi cauzele lor.
Tov. Ioan Turcu din satul Tău, de
pildă, în timp ce era candidat de partid,
s-a prezentat într-una din zile la o
adunare generală a colectiviştilor în
stare de ebrietate. Biroul Comitetului
raional de partid a cerut tov. Turcu
să explice cum s-au petrecut lucrurile.
El a dovedit sinceriiatac în . relatarea
teşugăreşti şi altele au reuşit
de asemenea să mobilizeze fe­
meile la depăşirea sarcinilor de
plan.
Sub îndrumarea organizaţiilor
de partid, comisiile şi comitetele
comunale de femei şi-au adus
un preţios aport la munca poli­
tică de masă desfăşurată în sco-
Pe marginea Conferinţei
raionale a fem eilor
din Alba
pul completei colectivizări a
agriculturii raionului, la întări­
rea economico-organizatorică a
gospodăriilor colective.
Delegatele Medrea Elena de la
Ighiu, Chirilă Ana de la Hăpria,
Muncuş Maria din Oarda de Jos,
Popa Margareta din Stremţ şi
multe altele, au vorbit cu însu­
fleţire despre contribuţia colec­
tivistelor Ia sporirea producţiei
agricole vegetale şi animale, la
executarea construcţiilor zooteh­
nice, precum şi la înfrumuse­
ţarea şi buna gospodărire a se­
diilor gospodăriilor colective, a
comunelor şl satelor, la munca
de educaţie sanitară etc. Relie-
flnd importanţa creşterii păsă­
rilor în ridicarea continuă a ve­
DRT5M0K SOeiALISMüLÜi
faptelor şi şl-a luat angajamentul ca
asemenea lucruri să nu le mai facă.
ioan Turcu a arătat de asemenea că
nu-I 'caracterizează acest lucru şi că
faptul petrecut a fost doar o întîni-
plare. Ţinînd cont de atitudinea să­
nătoasă, autocritică ce a luat-o în
această şedinţă, de angajamentul său,
biroul a confirmat hotărîrea adunării
generale a organizaţiei de bază din
gospodăria colectivă din Tău de a pri­
mi pe acesta în rîndurile membrilor de
partid.
Această şedinţă de lucru a durat
cîteva ore. Toate discuţiile purtate
cu privire la hotărîrile luate de orga­
nizaţiile de partid de a primi noi can­
didaţi şi membri de partid s-au carac­
terizat prin exigenţă şi spirit de răs­
pundere. Fiecare caz a fost dezbătut
cu grijă şi atenţie, biroul Comitetului
raional de partid fâcînd o verificare
amănunţită a situaţiei candidaţilor şi
membrilor de partid invitaţi aci. Acesta
este un lucru bun, absolut necesar. In
rîndurile partidului trebuie să fie pri­
miţi cei mai buni dintre cei mai buni
oameni ai muncii care s-au dovedit că
luptă activ pentru înfăptuirea politicii
partidului, sînt fruntaşi în muncă şi
în activitatea obştească, depun stră­
danii pentru a-şi ridica nivelul cunoş
tinţelor politice şi profesionale, res­
pectă în mod neabătut disciplina, luptă
cu perseverenţă pentru interesele parti­
dului şi statului. Iată deci cerinţe de
care biroul Comitetului raional de
partid Sebeş a ţinut seama luînd cele
mai juste hotărîri cu privire Ia pri­
mirea unor noi candidaţi şi membri de
partid.
G H . CAI/INES10U
line ar fi iacă...
COOOOO ooooo
o producţiei mereu crescînde, o necesi­
...secţia sănătate a sfa­
tului popular al oraşului
regional Hunedoara ar de­
termina pe dr. Klinger din
Ghelar să treacă mai des
prin circumscripţia sanita­
ră din Bunila, de care răs­
punde. Deşi are obligaţia
să treacă de două ori pe
să.ptămlnă prin această cir­
cumscripţie, slnt unele ca­
zuri cind doctorul Klinger
I nu vine nici măcar odată
la lună. (N. HERBAN —
coresp.).
...tov. Viorica Mardan,
coafeză la Haţeg ar avea
o o atitudine mai cuviincioa-
OL sbărusfachţăeazdăe-•cclileienntetelelă. . aDşae g
o$ cmuumltes-ao rîin1atîcmeapslatăt şcioazifleezlăe
trecute. (ANA GLIGOR —
coresp.).
...la chioşcurile 'de ţigări
clin Gurabarza — nu s-ar
3 mai vinde ţigări mucegăi-
g te. Cei care au depozitat
L rău ţigările, să fie traşi la
o răspundere. (D. MARCEL
p — coresp.).
g ...responsabilul laborato- g
g rului de cofetărie din o
0 Sebeş. Ioan Popescu, şi-ar p
o face mai conştiincios da- g
g toria privind aproviziona- g
g rea celor două cofetării g
g din localitate. In timp ce 6
9 cofetăria nr. I este foarte §
o bine aprovizionată, cofetă- g
g ria nr. 2 este de multe ori g
g lipsită de sortimentele ne- g
vg cesare de prăjituri.
OOOOOOOCXXXV- r< x x x > 6 6 0 0 0 0 0
niturilor gospodăriilor colective
şi evidenţiind dragostea cu care
colectivistele se preocupă pentru
dezvoltarea acestui sector, dele­
gatele Aldea Maria din Mihalţ,
Belea Sinefta din Ciugud, Fleşer
Amalia din Oiejdea şi multe al­
tele, au vorbit despre străduin­
ţa colectiviştilor de a spori nu­
mărul de păsări.
In perioada în care a trecut
de la ultimele alegeri, munca
de educaţie politică pentru creş­
terea conştiinţei socialiste a fe­
meilor a constituit unul din
principalele obiective în activi­
tatea comisiilor şi comitetelor
de femei. Unul din mijloacele
folosite la ridicarea nivelului
cultural şi politic al femeilor
au fost cercurile de citit, în ca­
drul cărora sînt cuprinse peste
7.400 de femei. Un loc impor­
tant l-a ocupat propaganda prin
conferinţe, ţinîndu-se în acest
Interval de timp peste 450 de
conferinţe, la care au participat
aproximativ 25.000 de femei.
Făcind bilanţul rezultatelor
bune obţinute, Conferinţa n-a
trecut însă cu vederea lipsurile
manifestate în munca comisiilor
şi comitetelor raional şi comu­
nale. Comitetul raional al fe­
meilor n-a folosit întotdeauna
cele mai bune metode de mun­
că, Iar unele comisii şi comitete
BSWaaWfSapTOHSWNW«»*«^
Jţp.
RIndelarul Gheor­
ghe Borlea este
fruntaş în întrece­
rea socialistă la
secţia IlI-a mecani­
că a Atelierelor
R.M.R. Simeria. El
îşi depăşeşte zilnic
planul cu 10—12
ia sută, executînd
lucrări de cea mai
bună calitate.
Muncitori mineri
cu bogate cunoştinţe profesionale!
In zilele noastre munca minerilor
devine tot mai uşoară, mai plăcută.
In fiecare an pătrund în subteran zeci
şi sute de maşini şl utilaje din cele
mai moderne. La E.M. Barza, de pil­
dă, locul picoanelor ('ciocane manuale
de miner), l-au luat demult ciocanele
de abataj, pneumatice. La lucrările de
înaintare au fost introduse maşini de
încâroat, se extinde tot mal mult per-
forajul umed, captarea prafului cu in­
stalaţii speciale etc.
De asemenea se
preconizează intro­
ducerea unor noi
metode de exploata­
re de mare produc­
tivitate, ridicarea în continuare a ni­
velului tehn’c al producţiei.
Dar, pentru ca maşinile şi utilajele
să fie folosite raţional, cu maximum
de randament, ca noile metode de ex­
ploatare să-şi dovedească din plin
eficacitatea, este nevoie de cit mal
multă forţă de muncă calificată.
Avînd în vedere acest lucru, comi­
tetul de partid a îndrumat conducerea
exploatării pentru a ridica continuu
nivelul de cunoştinţe profesionale al
oamenilor. In anul în curs, spre exem­
plu, s-a prevăzut calificarea a BOU
mineri şi ajutori mineri. 12 cursuri cu
455 cursanţi deja funcţionează.
Cursurile pentru primul trimestru
s-au deschis pe lîngă secţii. Acest lu­
g cru este bun, deoarece se poate asi­
gura un control mai riguros, atît asu­
pra felului în care se desfăşoară lec­
ţiile, cît şi asupra însuşirii lor.
Cit priveşte participarea muncitorilor
la aceste cursuri trebuie amintit că
frecvenţa medie este de circa 70—70
la sută. Condiţii s-au creat. Cei în­
scrişi la cursurile de calificare au fost
în general programaţi să lucreze în
schimbul I. Ar fi bine, deci, ca birou­
rile organizaţiilor de bază şi comi­
Co> tetele sindicale de secţie să mai re­
flecteze asupra acestei situaţii. Este
comunale de femei au desfăşu­
rat o activitate slabă, ceea ce
a făcut să rămînă încă un nu­
măr mare de femei care n-au
fost antrenate în diferite ac­
ţiuni. Nu toate comitetele îşi
desfăşoară activitatea în mod
organizat, mai sînt unele care
muncesc în mod sporadic. De
asemenea, unele comitete nu se
bazează pe un larg activ obştesc,
muncind cu un număr restrins
de femei şi nu se folosesc în
muncă de delegatele de circum­
scripţii.
In unele gospodării colective
femeile nu sint promovate cu
încredere, îndeosebi in sectoare­
le de creştere a păsărilor, la
fermele de animale, în legumi­
cultura etc.
Din dezbateri a reieşit că re­
zultatele muncii comisiilor şl
comitetelor comunale de femei
puteau fi şi mai mari dacă Co­
mitetul raional al femeilor le-ar
fi îndrumat şi controlat perma­
nent activitatea.
In cuvîntul lor, tovarăşele
Ciortea Aurelia, preşedinta co­
mitetului comunal al femeilor
din Teiuş şi Domşa Ana, pre­
şedinta comitetului comunal al
femeilor din Peţelca, precum şi
altele, au criticat Comitetul ra­
ional pentru faptul că n-a aju­
tat mai concret activitatea fe­
meilor, arătînd că de la alegeri
şl pînă în prezent n-au avut
nici un fel de îndrumare.
Conferinţa raională a adoptat
un bogat plan de măsuri.
FLORICA DRAGAN
S33^:ra<ffig«3&BgSgSggre^«gagiSS^^
adevărat că nu întotdeauna se poate
asigura o frecvenţă de sută la sută,
dat fiind specificul muncii, dar, în
limita posibilităţilor, ea trebuie asi­
gurată.
Este bine că s-au preconizat măsuri
de reîmprospătare a cunoştinţelor pen­
tru maiştri. Tehnica nouă, cerinţele
tă. De asemenea sînt foarte bine ve­
nite cursurile de specializare pentru
minerii calificaţi, în vederea manipu­
lării diferitelor maşini şi utilaje. N-ar
fi fost râu dacă s-ar fi creat con­
diţii ca acestea să înceapă cît mai
devreme.
O sursă importantă de cadre pentru
exploatare este şcoala profesională. Aici obţin rezultate bune atît în produc­
se pregătesc viitorii mecanici şi elec­
tricieni de mină, lăcătuşi mecanici,
montatori, instalatori de lumină şi
forţă şi preparatori de minereuri. Pen­
tru îmbinarea cît mai armonioasă a
cunoştinţelor lor teoretice cu cele
practice, a fost constituit un colectiv
de coordonare a practicii, constituit
din şeful exploatării, şefii secţiilor
¦dd? / 99 PENTRU CEA MAI BUNA INFORMATIF
O familie obişnuită
(. Gheorghe Drob, închis ochii o cli­
i şeful unei brigăzi pă ca să cred că
j: din sectorul III al sint din nou pe
minei Vulcan, pri­
l plajă, la Vasile
l vea împreună cu
[ cîţiva ortaci grafi-
L cui realizărilor.
t Luna trecută au Roaită sau Eforie
mers bine, aproa- o să închizi iarăşi
(• pe 230 tone peste un pic ochii ca să
[ plan.
— Dar cu asta tre munţii noştri.
încă nu am arătat — Sau aici In
ce putem, le spu- apartamentul nos­
!¦ se el, dină glas tru !
j- parcă a c e l u i a ş i — Era să uit,
l gind al ortacilor.
[ Trebuie să lucrăm
C şi mai chibzuit.
L Noi, comuniştii,
vom sta la cele
t mai grele locuri,
, Asta ne dă sigu-
L ranţa că vom iz- — Iară haine, nu
[_ buti să mergem şi avem destule •— şi
C mai bine.
(. Din vorbă-n vor- nerul deschise uşa
L bă ajunse în faţa
V blocului unde lo-
(¦ cula. Se despărţi
ţ de tovarăşii de
C muncă şi, răspun-
t- zlnd la surîsul cu
L care U aştepta so-
^ ţia la balcon, urcă
t grăbit scările.
L — Ce frumoasă gintie: M e d a l i a
' zi e astăzi! Stă- Muncii, semn al
t team la geam aş- preţuirii eforturilor
jţ teptîndu-te să vii, depuse.
L îi spuse soţia, şi — Nu te supăra
ţ căldura soarelui dar am văzut un
ţ m-a făcut să-mi costum frumos şi...
t aduc aminte de dar stai să judecăm
jr concediul de anul puţin. In casă cc
^ trecut. Să nu rlzl vp tvni trebuie ?
ţ de mine, dar am Mobilă am cumpă-
•JWwUJ Iwf 'mJh j WJ VJ I_fv~~/WJ l
şi conducerea şcolii. In felul acesta,
ucenicilor li s-a întocmit un program
Judicios conform căruia trec pe Ia
toate locurile de muncă ce le sînt
necesare. Mai trebuie adăugat că în
timpul practicii, ei sînt repartizaţi pe
lîngă cei mai buni şeii de echipă,
care-i îndrumă şi-i ajută să pătrundă
în tainele meseriei.
Dar, muncitorii de ia E.M. Barza
au fost îndrumaţi şi spre învăţămîn-
tul mediu seral. Drept
urmare, la şcoa­
la medie serală frec­
ventează în prezent
82 elevi dintre sala­
riaţii exploatării. Ei — Qe-i drept — spune el — /
ţie, cît şi la şcoală.
Da, în prezent, la E.M. Barza exis­
tă preocupare pentru ridicarea nivelu­
lui profesional al muncitorilor. Şi
acesta este un lucru lăudabil. Bonti-
ntfînd să meargă pe această linie, şi
sporindu-şi mai mult exigenţa faţă
de participarea la toate formele de în-
văţămînt profesional, colectivul de
muncă de aici, va înregistra fără în­
doială succese şi mai bune în ridi­
carea nivelului tehnic al producţiei,
în realizarea cu succes a sarcinilor de
plan.
GH. COMŞUŢA
PENTRU CEI MAI BUN REPO R TAJ?
rat de peste 11.000 1
1 consfătuire de producţie în ca­
lei. Aparat de ra­
dio am luat, ara- 1j
gaz avem, maşină ]
Roattă. de spălat rufe la 1
fel, covoare, per ^3
— La vară, pe
plaja de la Vasile
dele, ce altceva ne 3
trebuie ? Frigider "J
ai spus că luăm 1
mai spre vară, că ţ
te vezi aicea, în­ acum nu avem ce •j
tace cu el. Atunci, j
de ce, mă-rog-du-
mitale, să nu ne
îmbrăcăm ?.
— Bine, bine.
poftim salariul. Totdeauna îmi de­
Soţia lui Drob făcu
repede împărţeala: monstrezi că pla­
1.000 de lei ţinem
pentru mîncare, iar nul tău de inves­
cu 1.400 ne cum­
părăm haine... tiţii e mat bun.
Acum Insă vreau 3
să trec la exploa- ]
tarea felului al IU-
lea, că luîndu-te îj
cu vorba ai uitat }
zicînd aceasta, m i­ să mi-l serveşti.
Roşind puţin, so­
dulapului. Pe ume­ ţia puse pe masă
raşe, înghesuite
stăteau mai multe farfuria cu prăji­
costume din stofă
turi şi ca să schim­
be vorba, întrebă
fină, rochii de dacă a luat bilete }
nylon, de stofă şt
mătase, pardesie... la teatru pentru i
Pe o haină strălu­
cea o medalie ar­ diseară. Cum era
şi firesc, biletele
au fost cumpăra-
te. Gheorghe Drob ]
mulţumi pentru J
m.asă, apoi z is e : ^
cît despre felul al ]
treilea, otita necaz ]
să fie. Hai mai 1
bine să ieşim un
pic la aer. Doar e
prim ăvară!
R. BALŞAN
bibliotecar
m- *
ÎNAINTEA
TIMPULUI
Cînd vizitezi fabrica de cărâ
midă din Sintimbru oamenii se
bucură sincer. Te conduc la
prese, în camerele de uscare a ^
cărămizii şi ţiglei pentru a te
convinge la faţa locului de rea­
lizările lor. Bucuria care se
poate citi pe faţa fiecărui |
Smuncitor este izvoritâ din mun- f
ca plină de rezultate obţinute V
în primul trimestru al anului (
^ acesta. Nu este lipsit de unpor- ţ
ţ tanţă să arătăm că planul de -
producţie pe întreaga fabrică >
a fost îndeplinit pe primul tri- ,
mestru cu aproape o lună îna- i
iute de termen.
Q inientnăH
Cele mai bune rezultate le-a
înregistrat cunoscuta echipă de
ţiglari condusă de Gheza Ra­
dar. Timp de mai bine de un
an această echipă a ocupat pri­
mul loc pe fabrică în întrecerea
socialistă şi continuă să se afle
în frunte. Rezultatele te con­
ving să mergi în mijlocul oa­
menilor să-i vezi ouin lucrează.
Oamenii au de lucru. Nu pot
discuta acum. Qtteva minute
pierdute, înseamnă zeci de ţigle
în minus. Presa funcţionează cu
iuţeală şi din „fălcile" ei ies
ţigle apreciate în întreaga ţară.
Radar baci, execută forme. Doar
Victor Dumitran, un băiat mă­
runţel, mîndru de meseria lui,
pare ceva mai liber. De aceea,
el se şi oferă să dea explicaţii.
— Aici lucrează două echipe
în două schimburi. Eu lucrez
pentru amîndouă, căci reglez ^
temperatura la uscătorie. ^
echipa tovarăşului Gheza Radar,
care de fapt formează un
schimb, este cea mai bună din
fabrică.
Victor Dumitran are dreptate.
In echipa lui Gheza Radar lu­
crează oameni cu multă expe­
rienţă, harnici şi pricepuţi. De
aceea, obţine şi rezultate bune.
Eilsabeta Urcan, Varvara Hăţă-
gan, Ana Farcaş, Eilsabeta Bor-
bei, Cătălina Ferenţi, Eleonora
U" lToma, Maria Gricovan, sînt nu
mai cîteva muncitoare harnic:ec ?
care compun echipa. Dorinţa
ior, a tuturor celor 21 compo­
nenţi ai echipei, este aceea de
a obţine In fiecare zi depăşiri
importante de plan. Aşa vor ei,
să fie mereu înaintea timpului.
Şi nu se poate spune că nu
reuşesc acest lucru.
V. ALBU
Frogram arfisfic
pentru m uncitori
Nu de mult, la secţia turnă­
toria de lingotiere a Uzinei
„Victoria“ Călan, a avut loo o
drul căreia a fost dezbătut ra­
portul şefului secţiei cu privire
la aplicarea propunerilor făcute
de muncitori în consfătuirea din
luna trecută. S-a analizat de
asemenea şi activitatea comite­
tului sindicatului în organizarea
întrecerii socialiste. In conti­
nuare, brigada artistică de agi­
taţie a secţiei a prezentat în
faţa participanţilor la consfătui­
re primul său program. S-au
evidenţiat în interpretare Ioan
Grecu, Aurel Huţupaş, Stela
Draganov şi Constantin Poe-
naru.
Artiştii amatori au fost răs­
plătiţi cu vii aplauze de tova­
răşii lor de muncă.
v. tătarcş
corespondent
înfrumuseţează oraşul
Zilele trecute, muncitorii de
Ia Revizia de vagoane Simeria
călători, au efectuat 260 ore
muncă patriotică paxticiplnd la
demolarea clădirilor vechi din
centrul oraşului Simeria. In fe­
lul acesta, ceferiştii sprijină di­
rect munca de reconstrucţie şi
înfrumuseţare a oraşului lor.
S-au evidenţiat în mod deose­
bit Remus Marcu, Ioan Bălan,
Gheorghe Moţ, Miclea Ion I şi
alţii.
D. ZUBA
corespondent