Page 24 - 1962-04
P. 24
pag. 4 DRUMUL1 SOCIALISMULUI nexTOCRrausKs:x Nr. 2265
aHgacrtaKBBBBBwasBiMmicwMfBiwaM&flBraraffgB^^ ittaiKMi^areggi^ as^^ asa^a jxasaaacsxsasssni
U&TIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I F. CASTRO: H fi t i t ó f 9 © e m ir f s t
în s e a m n ă a fi ura e x e m p lu
ie ste privinţele
HAVANA 6 (Agerpres). — este o asociaţie absolut liberă
Luînd cuvîntul în seara zilei a tinerilor revoluţionari. Ni
de 4 aprilie la mitingul festiv meni nu este obligat să intre in
al tineretului cu prilejul înche această uniune, unde nu există
ierii lucrărilor primului Congres nici un fel de privilegii, l'ngîm-
naţional al Uniunii Tinerilor iare şi înfumurare, dar unde în
Comunişti, Fidel Castro, prim- schimb există abnegaţie; nobleţe
secretar al Organizaţiilor Revo şi autocontrol.
Acordul In problema interzicerii Cuvîntarea lui W. Gomulka luţionare Integrate şi prim- Fidel Castro s-a ocupat în con
conferinţa de partid
ministru al Cubei, s-a ocupat de tinuare de ascuţirea contradic^
sarcinile acestei uniuni. Gene ţii’or imperialismului in Ameri
raţiei tinere, a spus el, i-a re ca Latină. In America Latină/
experienţelor nucleare poate fi realizat din Varşovia venit marea fericire de a con a spus el, se înfruntă două for
strui socialismul şi apoi comu ţe : imperialismul şi mişcarea
nismul. Noi am înfăptuit revolu de e:-uGrare naţională a popoa
fără nici o amînare VARŞOVIA 6 (Agerpres). — O sarcină a activiştilor de ţia şi sintern convinşi că voi o relor. Drept exemplu al ascuţirii
Agenţia PAP transmite: La 5 partid, a arătat în continuare veţi continua. luptei intre aceste două forţe, F:
- Mesajul adresat de N. S. Hruşciov lui Hayato Ikeda — aprilie la conferinţa de partid vorbitorul, a presei de partid Fidel Castro a subliniat în Castro a citat recentele eveni
din Varşovia a luat cuvîntul şi a celorlalte mijloace de pro continuare că la intrarea în mente din Argentina şi Ecua
MOSCOVA 6 (Agerpres). — că pentru exercitarea unui con cate, !drept un început încura Wladyslaw Gomulka, prim-se- pagandă o constituie lămurirea Uniunea Tinerilor Comunişti dor.
Reluarea experienţelor de către trol asupra interzicerii experi jator". Reiese din nou, arată cretar al C.C. al P.M.U.P., care clară, marxistă, activă, a situa criteriul de bază ii vor constitui
S.U.A. şi Anglia va forţa, fireş enţelor cu arma nucleară sînt N. S. Hruşciov, că puterile oc a analizat o serie de probleme ţiei de pe arena internaţională. calităţile şi meritele personale In încheierea cuvintării sale,-
te, Uniunea Sovietică să ia mă- pe deplin suficiente mijloacele cidentale nu vor să renunţe la ale politicii curente a partidu Viitorul lumii ne aparţine nouă, ale fiecărui tinăr sau tînără. A Fidel Castro a arătat că ascuţi
s—iie de răspuns corespunzătoa politica cursei înarmărilor pe ca lui. ideologiei noastre, a spus W. fi tinăr comunist înseamnă a fi rea contradicţiilor imperialismu
re necesare asigurării securităţii naţionale de detectare. Orice ex re o duc. Se creează impresia Gomulka. Marxism - leninismul un exemplu în toate privinţele lui în America Latină înseamnă
sale şi menţinerii păcii“, se ara plozie nucleară se află de pe că prin poziţia lor ele urmăresc W. Gomulka a vorbit in amă este forţa care exercită o influ — exemplu în muncă, în învăţă- apropierea revoluţiei. Ne aflăm,-
tă în mesajul de răspuns al lui acum sub controlul multor sta ca şi de data aceasta, să nu se nunţime despre dezvoltarea con enţă hotărîtoare asupra destine mînt, în comportare, în relaţii cu
N. S. Hruşciov adresat primului te şi nu este nevoie de nici o in ajungă la un acord nici în do tinuă a exporturilor, care con lor epocii noastre. a spus el, în ajunul marii revo
ministru al Japoniei Hayato specţie internaţională specială meniul dezarmării generale şi stituie o problemă esenţială a tovarăşii, a fi hotărît să-ţi sa
Ikeda. în acest domeniu. Reprezentan totale, nici în domeniul încetă economiei naţionale poloneze. Ideologia lumii capitaliste este crifici viaţa pentni patrie şi re luţii 1aii:-; -americane. Popoare-
Mesajul a fost remis la 6 apri ţii S.U.A. şi Angliei continuă în rii experienţelor nucleare. Baza schimburilor noastre co anticomunismul. Sub acest steag
lie primului ministru al Japo să discuţiile cu privire la insti merciale externe, a spus el, o făţarnic ţările capitaliste luptă voluţie, a fi astfel incit poporul le au ales în mod clar şi precis
niei de către Nikolai Fedorenko, tuirea unui control internaţional Puterile occidentale recurg la formează comerţul cu ţările so împotriva propunerilor Uniunii
ambasadorul Uniunii Sovietice asupra încetării experienţelor. tertipuri: ele caută să tergiver cialiste. In acelaşi timp este ne Sovietice şl ale celoi’lalte ţări să spună : Iată acesta este un calea eliberării de şuti imperia
la Tokio. seze, să ducă tratativele la un cesar pe viitor să se dezvolte socialiste în problema dezarmă lism, feudalism şi exploatare:
Guvernul S.U.A., a amintit impas. adevărat tinăr comunist, poţi
N. S. Hruşciov, a declarat Intr-o avea încredere în el. Marea revoluţie latino-america-
Uniunea Tinerilor Comunişti, nă este inevitabila şi nici o for
a declarat în continuare Castro, ţă a imperialismului nu este în
stare să o oprească.
„S.U.A. şi aliaţii lor din formă ultimativă că dacă nu se N. S. Hruşciov a subliniat că comerţul cu ţările capitaliste, in rii, împotriva propunerilor care =
N.A.T.O., se spune în mesaj, va încheia un acord care să-i în problema încetării experienţe
sint acei care ridică obstacole în dea dreptul să aibă — sub for lor şi interzicerii armei nuclea care exportăm produse agricole pornesc de la faptul că războiul
calea spre realizarea unui acord ma controlului asupra experien re se poate ajunge la un acord
cu privire la încetarea experien ţelor o reţea de spionaj pe teri încă de pe acum fără nici o amî şi alimentare, precum şi mate nu este inevitabil, că unica per U rm ă rile d o m in a fie i c o 'o n ia lis ie în Kenya
ţelor cu arma nucleară“. toriul U.R.S.S. şi al altor state nare, fără să se aştepte pînă
iubitoare de pace, S.U.A. inten cind se va realiza, insfîrşit, un rii prime — în primul rînd căr spectivă acceptabilă este coexis LONDRA 6 (Agerpres). — nu are de lucru. In ţară se nu
N. S. Hruşciov aminteşte că ţionează să efectueze în luna acord cu privire la dezarmarea bune. El a arătat că este nece tenţa paşnică. Colonialiştii englezi au adus mără în total 250.000 şomeri
guvernul sovietic se pronunţă aprilie proiectatele explozii in generală şi totală. Calea spre sar totodată să se urmărească populaţiei Kenyei mizerie, foa fără să mai punem la socotea
permanent nu numai pentru în atmosferă. această a fost deschisă de pro o modificare a structurii expor In condiţiile existente în lu mete şi şomaj. lă pe ţăranii lipsiţi de pămlnt,
cetarea experienţelor, ci şi pen punerile guvernului sovietic din turilor, în primul rind în di me, a subliniat W. Gomulka, Din relatările ziarului londo care trăiesc într-o cruntă mize
tru interzicerea totală a arme Experienţele pe care le-a efec recţia spoririii ponderei maşini unitatea ţărilor socialiste este nez „Times", reiese că fiecare al rie în rezervaţii.
lor nucleare, pentru distrugerea tuat Uniunea Sovietică, a arătat 28 noiembrie 1961: lor, utilajelor şi a altor produ pentru noi problema cea mai treilea kenyan apt de muncă
tuturor stocărilor de 'aceste ar N. S. Hruşciov, au fost de la bun N. S. Hruşciov l-a asigurat pe se industriale. importantă. Forţa lor comună Potrivit datelor oficiale vădit
me. In această problemă, arată început măsuri de răspuns im constituie cea mai bună cheză micşorate, numai la Nairobi
N. S. Hruşciov, dorinţele poporu puse ia care a fost nevoită să primul ministru al Japoniei că W, Gomulka a declarat că şie a întăririi frontului păcii.
lui japonez ca şi ale tuturor ce recurgă pentru a-şi asigura pro de îndată ce S.U.A. şi aliaţii lor lărgirea producţiei destinate ex există 10.000 de oameni fără
lorlalte popoare iubitoare de pa pria' securitate şi securitatea ce vor dori intr-adevăr să se ajun
ce, „coincid întrutotul cu pro lorlalte popoare in condiţiile gă la un acord în problema în O a c ţ i u n e c u r a j o a s ă a u n o rporturilor, dezvoltarea întregii adăpost. Un reprezentant al ad
priile noastre năzuinţe“. cursei înarmărilor nucleare, dez cetării experienţelor nucleare, ministraţiei din Nairobi, A. Sey-
lănţuită de puterile occidentale. ei se vor bucura şi de sprijinul industrii şi organizarea produc
N. S. Hruşciov a subliniat că „Reluarea experienţelor 'de că deplin al guvernului sovietic şi
guvernul sovietic a făcut şi va' tre S.U.A. şi Anglia va sili, fireş ţiei de tipuri noi de utilaje şi studenfi gu atem alezi vidge, a declarat recent la o con
face to+ ce depinde de el pentru te, Uniunea Sovietică să ia mă 'de hotărîrea sa de a pune ca fabricate, sint strîns legate de ferinţă de presă că în ultimele
realizarea unui acord cU pri surile de răspuns corespunză păt pentru totdeauna acestor
vire la interzicerea experienţe toare, necesare asigurării secu experienţe: progresul tehnic. Ţările socia CIUDAD DE GUATEMALA 6 ze. In cursul acestei emisiuni trei luni la Nairobi au fost daţi
lor nucleare. Dar numai dorinţa rităţii sale şi menţinerii păcii". liste — a spus el — îşi propun studenţii au condamnat regimul în judecată pentru „vagabon
şi hotărîrea unei părţi nu sint După cit se vede insă, a conti ca ţel să depăşească ţările capi (Agerpres). — dictatorial al lui Ydigoras Fuen- daj“ peste 4.000 africani lipsiţi
N. S. Hruşciov a subliniat că nuat N. S. Hruşciov, ei nu doresc taliste în întrecerea paşnică. Se Agenţia France Presse anunţă tes. In tot cursul emisiunii un de adăpost. Condiţiile de locuit
suficiente. „După cum se spune, începutul lucrărilor Comitetului un asemenea acord. Vorbind înţelege că acest lucru nu poa grup de circa 50 de persoane a ale africanilor, arată „Times“,
deschis, S.U.A. şi aliaţii lor um că în noaptea de 4 spre 5 apri apărat camionul de atacurile
cu o singură mină nu poţi bate celor 18 state pentru dezarmare blă cu diverse tertipuri, soco te fi obţinut fără un progres lie studenţi au difuzat o emisiu
din palme“. tind că au de-a fşce cu oameni ne de pe un camion al radio poliţiştilor. In cele din urmă po
„nu poate îi considerat, din pă- nepricepuţi in politică. Ei nu in difuziunii pe care l-au capturat
Şeful guvernului sovietic scrie tenţionează cîtuŞi de puţin să-
rapid în domeniul tehnicii. în centrul capitalei Guatemale- liţiştii au reuşit să aresteze cinci sînt îngrozitoare. Intr-o cameră
=m= studenţi. locuiesc pînă la 30 de persoane.
: şi revizuiască hotărîrea cu pri A trocităţile fasciştilor in A lgeria ¦S&My:
vire la reluarea experienţelor şi ALGER 6 (Agerpres). — din Alger al Agenţiei France Presse,
L u c ră rile C o m ite tu lu i depun toate eforturile doar pen Ştirile sosite din Algeria dovedesc în cursul zilei de 5 aprilie ultraco-
tru“a atenua' indignarea provo că fasciştii din OAS îşi continuă ac lonialiştii din OAS au pus la cale
pentru. d e za rm a re cată în rîndul popoarelor de tivitatea teroristă îndreptată în spe peste 27 de atentate care au provocat
această hotărîre, pentru a face cial împotriva populaţiei arabe. moartea a 22 persoane (majoritatea
GENEVA (de la trimisul special sistînd asupra discutării mai întîi a prelucrarea psihologică cores musulmani) şi rănirea a aitor 15.
unui număr de probleme de principiu punzătoare a opiniei publice. Potrivit relatărilor corespondentului
Agerpres N. Puicea). înainte de a se trece la redactarea După cum relatează aceiaşi cores
articolelor tratatului. = m: pondent, în cursul zilei de joi, Ia Sidi-
Cea de-a 10-a şedinţă plenară a Co Ben-Abbcs o „echipă“ de terorişti
mitetului celor 18 pentru dezarmare care Răspunzînd delegaţilor occidentali, Eşuarea conferinţei de la Londra
a avut loc la 6 aprilie a fost consa reprezentantul sovietic V. A. Zorin s-a membri ai OAS, care se afla intr-un j
crată discutării în continuare a proiec ridicat împotriva acestei tentative de m pro cma Z^anţiLarului »
tului de tratat cu privire la dezarma
rea generală şi totală. In cursul şedin automobil a deschis focul în plină
stradă împotriva populaţiei, omorîud
ţei au luat cuvîntul reprezentanţii R. S. a face să regreseze lucrările Comite LONDRA 6 (Agerpres). — Union", pe de altă parte. La ba doi algerieni abia eliberaţi, potrivit Circa 250 de studenţi indonezieni din Tokio au organizat o demonstra'-,
Cehoslovace, Angliei, U.R.S.S., Italiei, tului : „A trecut demult stadiul cînd Conferinţa de la Londra in za acestor divergenţe stau neîn legii cu privire la amnistie. ţie în capitala Japoniei protestînd împotriva transportării de trupe olan
Etiopiei, Indiei şi S.U.A. ne putem limita la reflecţii generale, problema constituţiei Zanziba- ţelegerile rasiale şi naţionale aţî- deze în Irianul de Vest. Cei 250 de studenţi s-au grupat în faţa clădirii
la schiţe de plan etc. — a spus el. rului, care a durat două săptă- ţate în decurs de mai mulţi ani De asemenea, tot joi ultracolonialiş- ambasadei olandeze şi au cerut Olandei să elibereze teritoriul Irianului de
Majoritatea vorbitorilor şi-au expri Principiile fundamentale au fost puse mini, a eşuat datorită manevre de colonialişti. tii au săvîrşit în Algeria noi spargeri Vest care aparţine Indoneziei. Studenţilor indonezieni li s-au alăturat şi
mat satisfacţia pentru faptul că lucrări de acord şi aceasta este baza pt care lor colonialiştilor. de bănci, case de credit şi oficii poş tineri democraţi japonezi.
le Comitetului se desfăşoară pe planul Comitetul trebuie să meargă înainte“. La şedinţa clin 5 aprilie a con tale furînd peste 200.000 de franci
discutării concrete a proiectului de tra Sensul lucrărilor Comitetului, a adău Reprezentanţii partidelor po ferinţei, Maudling a informat că, noi. După cum arată France Presse,
tat privind dezarmarea generală şi to gat V. A. Zorin, nu este de a apro litice ale Zanzibarului au ce şi la Paris în cursul zilei de joi o
tală. După cum se ştie, în această pro ba principiile deja aprobate, ci de a rut la conferinţă ca acestei co întrucât reprezentanţii partide „echipă“ OAS a spart un magazin de
blemă Comitetul are în faţă două docu elabora obligaţii concrete şi de a le lonii engleze să i se acorde inde- lor politice nu şi-au putut rezol bijuterii furînd peste 5.000 de franci
mente : proiectul sovietic al tratatului da formă într-un proiect de tratat cu pendenţa încă în anul 1962. va contradicţiile, guvernul en şi numeroase bijuterii.
cu pr.vire la dezarmarea generală şi to privire la dezarmarea generală şi to Aceste cereri hotărîte au neli glez refuză să stabilească data
tală şi proiectul american intitulat niştit serios Ministerul colonii proclamării atît a autoconduce-
„Schiţă de plan cu privire la clauzele lor al Marii Britanii. Anglia fa rii interne cit şi a independen-
ţel depline a Zanzibarului.
unui tratat fundamental de dezarmare tală. V. A. Zorin a arătat că dele ce totul pentru a menţine sub in
generală şi totală în condiţiile păcii gaţia sovietică nu este de acord să fluenţa sa această insulă africa Cronica evenimentelor săptămînii
în lumea întreagă“. înceapă examinarea unor probleme se nă din oceanul Indian, pe care
parate, desprinse din contextul trata o consideră importantă din H|iine, cetăţenii francezi urinează să doua întrebare, mai puţin clar formu luări de atitudine din istoria Americii roase ziare din America Latină conside
In cursul şedinţei au reieşit însă tului, deoarece aceasta nu poate de- punct de vedere strategic. f r ' se prezinte în faţa urnelor penfru a ră că atitudinea iui actuală este lipsită
două moduri diferite de a aborda pro cît să dezorganizeze sistemul normal răspunde prinfr-un singur „da“ sau „nu“ lată dar expl!citată de preşedinte în de sud. de demnitate, că ea reflectă exclusiv
blema. In timp ce reprezentanţii Ce de lucru al Comitetului. in timpul conferinţei, colonia la cele două întrebări formulate de pre dorinţa sa de a se crampona de preşe
hoslovaciei şi Uniunii Sovietice şi-au liştii au recurs la tactica încer şedintele de Gaulle în cadrul referen suşi în ultimul său discurs radiotelevi De ce n-a putut avea loc referendu dinţie, teama de a nu împărtăşi soarta
consacrat cuvîntările unei analize şi Participanţii au hotărît ca Conferinţa cată „dezbină şi siăpineşte“, Ei dumului pe care l-a stabilit după în zat. Aceasta a doua întrebare este, de mul ? Tocmai pentru că era prea im fostului preşedinte al Argentinei, Fron-
comparaţii amănunţite a capitolelor să continue în şedinţa viitoare, pro ati folosit divergenţele ’ dintre cheierea acordurilor franco-algeriene de fapt, o cerere de depline puteri. portant, tocmai pentru că implicaţiile dizi.
corespunzătoare ale celor două docu gramată marţi 10 aprilie, examinarea partidele politice ale ţării —- la Evian. Deşi apreciază în mod una
mente, delegaţii puterilor occidentale articolului întîi al proiectului de tratat Partidul naţionalist şi Partidul nim că imensa majoritate a Frănţei Cuni va rezolva poporul francez Iui ar fi fost prea cuprinzătoare pentru „Jornal do Brasil", subliniind că
au încercat să transforme şedinţa in pe baza documentelor sovietic şi ame popular din Pemba şi Zanzibar va răspunde „da", exprimîridu-şi astfel evenimentele din Ecuador constituie o
tr-o dezbatere asupra procedurii, In- rican care au fost prezentate. care formează coaliţia guverna- satisfacţia pentru încetarea focului în această dilemă ? Partidul Gomufiist a fi admise de cercurile reacţionare care continuare a procesului care a avut loc
inentală, pe de o parte, şi parti Algeria, numeroase personalităţi poli în Argentina şi care a fost iniţiat la
I v.o5iK tice, observatori şi comentatori pun Francez a arătat că este necesar ca ce maşinează împotriva Cubei în diverse conferinţa de la Punta del Este, preci
dul de opoziţie „Afro-Shirazi sub semnul întrebării necesitatea aces zează că acţiunile militarilor din Ar
tui referendum, ai treilea de la veni tăţenii să se prezinte la urne şi să ţări din cele două Americi. Forţele opu gentina şi Ecuador sînt o urmare a
rea Ia putere a preşedintelui de Gaulle, imixtiunii marilor monopoluri nord-
şi mai cu seamă a formei care i s-a spună „da", pentru a izola astfel for se progresului s-au mobilizat puternic americane în treburile acestor state.
dat. Intr-un articol publicat în sâptă- n monopolurile amintite nu se mulţu-
L A ÎN C H ID E R E A E D I Ţ !E I mînalul „L'Express", fostul ministru jele de extremă dreaptă şi pentru a şi au opus un veto absolut intenţiei lui
Francois Alitierartd demonstrează cu mese să-şi exercite influenţa, la
argumente juridice că preşedintele repu demonstra că întreaga Franţă se bucu Arosemena de a organiza referendumul. nevoie chiar şi cu forţa, în America La
blicii nu are nevoie să obţină de la tină. Ele sînt gata să intervină în ori
Uniunea Sovietică a lansat poporul francez permisiunea „de a în ră de pacea aceasta, care a costat atî- Dacă atitudinea lor este cît se poate de care colţ a! lumii unde Ii se pare că au
cheia toate acordurile care urmează apărut crize de care ar putea profita.
să fie stabilite în conformitate cu de fea jertfe. Totodată însă partidul co firească, comportarea preşedintelui nece Acostarea unei escadre de nave ale fio-'
claraţiile guvernamentale din 19 mar tei a Vl-a americane la Beirut în zorii
tie 1962, dacă populaţia algeriană se va munist a ţinut să sublinieze cu tărie sită o examinare specială. Sînt- cunosc zilei de 2 aprilie, adică exact în clipa
pronunţa pentru o Algerie independen în care în Siria aveau loc evenimente
un nou satelit artificial al Pămintului tă care să coopereze cu Franţă“, deoa că „da“-ul său şi al celor care îi vor cute condiţiile în care Carlos Julio Aro serioase, a fost comentată tocmai în
rece articolul 52 al. Constituţiei îi con acest sens. La Beirut s-a remarcat de
feră acest drept. Principala obiecţie a urma îndemnul se referă exclusiv la semena a ajuns preşedinte al Republi-' mult că flota a Vl-a soseşte cu prompti
lui Francois Mitterand se referă însă tudine ori de cîte ori apele Orientului
mai cu seamă la faptul că un singur problema păcii şi nu este un „da“ pen cii Ecuador. In vara anului 1961, cînd Mijlociu se tulbură. Că s-a întîmplat de
„da“ sau „nu“ trebuie să răspundă la fapt în Siria ? Timp de cîteva zile s-au
MOSCOVA 6 (Agerpres). — TASS transmite : deplinit prin lansarea satelitului „Cosmos-2“, două chestiuni principial deosebite, cea tru puterea personală. masele populare şi burghezia naţională succedat evenimente care puteau să de
In conformitate cu programul de explorare ca şi programul satelitului „Cosmos-l“, lansat de a doua însemnind aprobarea sau vină grave pentru ţară. După ce arma
la 16 martie a.c., prevede : respingerea politicii decurgînd din re Mai există un număr de francezi care din Ecuador cereau cu tărie să se pună ta a preluat puterea la 28 martie, unele
a păturilor superioare ale atmosferei şi a spa gimul puterii personale. elemente militare au căutat sprijin în
ţiului cosmic, la 6 aprilie în Uniunea Sovietică Studierea concentraţiei particulelor încărcate ezită să-şi ia răspunderea de a se pro capăt politicii reacţionare a guvernului afara ţării, pentru a pune mîna pe pu
în ionosferă in scopul cercetării propagării un Nu numai autorul citat ci şi nume tere. Atît prezenţa flotei a Vl-a cît şi
a fost plasai pe orbită un nou satelit artificial delor radio ; roase alte personalităţi şi purtători de nunţa într-un referendum considerat de Ibarra, sprijinit de Statele Unite, Aro concentrările de trupe turceşti şi îzra-
al Pămintului — „Cosmos-2“. cuvînt reprczentînd straturi diferite ale eliene la graniţele Siriei prevesteau po
studierea fluxurilor corpusculare şi a particu opiniei publice franceze au exprimat ci plebiscit şi care preferă să se abţină semena, pe atunci vicepreşedinte, s-a fă sibilitatea unei intervenţii imperialiste
Pe satelit a fost instalat ap arat aj ştiinţific lelor de mici energii; puncte de vedere asemănătoare. In împotriva Siriei. Lichidarea rapidă a
pentru continuarea cercetărilor în spaţiul cos tr-adevăr* alături de întrebarea refe de la vot. Esenţialul esté însă în mo cut exponentul intereselor acestor pături rebeliunii a dejucat însă planurile ce
mic. studierea compoziţiei sub raport energetic a ritoare la pacea algeriană, cu care nu lor care urzeau să primească din par
centurilor de radiaţii din jurul pămintului pen mai fasciştii din O.A.S., adică o mi mentul de faţă să se marcheze printr-o sociale lârgi. EI a făcut o vizită în tea unor forţe armate străine puterea în
In afară de aparatajul ştiinţific, pe bordul sa tru determinarea pericolului radiaţiilor în cursul noritate neînsemnată a poporului fran statul sirian.
telitului au fost instalate un sistem radioiele- zborurilor cosmice de lungă durată ; cez, pot să nu fie de acord, apare o a apr:-' re generală şi aproape unanimă Uniunea Sovietică şi alte ţări socialis
raetric cu mai multe canale, dispozitive radio- FELICIA ANTIP
tchnice pentru măsurarea traiectoriei şi un post studierea compoziţiei primare a razelor cos încetarea vărsării de sînge şi posibi te din Europa, ceea ce a provocat o ma
de radioemisie pe unde scurte care funcţionează mice şi a variaţiei intensităţii lor; comentator Agerpres
pe frecvenţele 20,005 MHZ şi 00.0225 MHZ1. Po litatea pe care o are astăzi poporul al- re nemulţumire atît la Washington cit
trivit datelor preliminare, zborul satelitului se studierea ctmpulul magnetic terestru ;
desfăşoară pe o orbită care se deosebeşte puţin studierea radiaţiei de scurtă lungime de undă gerian de a-şi hotărî singur soarta. şi in grupul lui Ibarra. Ulterior, cu pri
de cea calculată. a Soarelui şi a altor corpuri cosm ice;
Acest argument al Partidului Comunist lejul reprimării unor manifestaţii ale
Perioada de revoluţie a satelitului este de studierea păturilor superioare ale atmosferei;
102.5 minute, unghiul de înclinaţie a orbitei în studierea efectului substanţei meteorîtice asu Francez poate aduce votul pozitiv al studenţilor care protestau împotriva gu
raport cu planul Ecuatorului este de -49 gra'de, pra elementelor de construcţie ale obiectelor
apogeul satelitului în raport cu suprafaţa pă- cosmice; tnarei mase a poporului francez. vernului, Arosemena a fost destituit
mîntului este de 1.560 kilometri, iar perigenl —
213 kilometri. studierea repartiţiei şi formării sistemelor no- Opinia publică internaţională aşteap şi arestat. După răsturnarea guvernu
roase In atmosfera terestră. tă cu mare interes un alt i'eferen- lui de către armată, în ţară se crease o
Informaţiile radioielemetrice primite de pe dum, dar acesta din păcate nu va maisituaţie ciudată: existau doi preşedinţi
bordul satelitului dovedesc că toate sistemele In afară de aceasta vor fi încercate şi verifi avea loc. Este vorba de referendumul pe şi anume Arosemena care, în conformi
funcţionează normal. Centrul de coordonare şi cate mai multe elemente de construcţie ale
calcul prelucrează toate informaţiile care se aparatelor cosmice. care preşedintele Arosetnena intenţiona tate cu constituţia, trebuia să ocupe
primesc.
să-l organizeze în Ecuador în problema funcţia de preşedinte după îndepărtarea
Programul ştiinţific care urmează să fie în
relaţiilor dintre ţara sa şi Cuba. Sem lui Ibarra, şi Gallegos Toiedo, instalat
nificaţia unui asemenea referendum ar în funejia de preşedinte de către armată.
fi depăşit-o pe aceéa a problemelor con Arosemena se bucura de sprijinul popu
crete care stau astăzi în faţa Ecuado lar şi de aceea, la capătul unei serii de
rului. Petifru prima dată, întregul po tulburări interne, Gallegos a renunţat la
por al unei ţări latino-americane ar fi postul în care fusese instalat.
fost chemat să së pronunţe asupra revo Adus la putere de voinţa populară,
luţiei cubane. Votul ecuadorian ar fi Arosemena a trădat de dragul acestei
fost una dintre cele mai semnificative puteri pe cei care i-au oferit-o. Nume
Redacţia $1 administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. a Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.T.R. nr. 263,328 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul: Întreprinderea Roti grafică „1 Mai“ - Deva.