Page 25 - 1962-04
P. 25
-ara-Dfeva
Pentru animale — furajePROLETARI DlfT TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! | invifa$i ia sesiunea
de calitate şi în cantităţi Paris' Adunări Nafionale
îndestulătoare JlHIllIllllllllllll
Sporirea continuă a numărului de rajeră. O atenţie mai mare este | in fruntea
| acţiunilor
animale şi ă productivităţii acestora es necesar să fie acordată şi fer
g Gospodar harnic şi priceput,
te o sarcină de mare răspundere pe care tilizării cu îngrăşăminte naturale, în gj comunistul Ioan Sodor a fost
g ales în februarie 1962 preşedinte
partidul a pus-o în faţa tuturor uni deosebi cu must de bălegar, deoarece !g al gospodăriei agricole colecti-
g ve inaugurată la Romoşel.
tăţilor agricole. posibilităţi există în toate gospodăriile g împreună cu ceilalţi membri
g ai consiliului dc conducere, el
Din experienţa gospodăriilor colective colective din raion. | a dus o muncă susţinută pentru
= organizarea colectiviştilor pe
fruntaşe s-a dovedit că creşterea pro Experienţa gospodăriilor fruntaşe a B brigăzi şi echipe, pentru strîngc-
1 rea seminţei, pentru pregătirea
ducţiei de carne, lapte, lînă, ouă, de arătat că furajele însilozate sînt foarte M în bune condiţii a lucrărilor din
g actuala campanie agricolă.
pinde în bună parte de măsurile care valoroase pentrti animale, aducînd spo g Liiînd cuvântul în cadrul ndu-
§ nării generale ţinută în ziua dc
Aiuri X IV . Nr. 2266 Duminică 8 aprilie 1962 4 pagini 20 bani se iau pentru ca paralel cu creşterea ruri mari în greutate şi o creştere g 7 aprilie, colectiviştii Stoian
numărului de animale să sporească şi simţitoare a producţiei de lapte. De H Mihăilescu, Maria Paraschiv şi
jg alţii, au vorbit despre toate a-
producţia de furaje în cantităţi cores aceea, la întocmirea planurilor de pro g ceste merite ale preşedintelui lor,
M care va participa ca invitat la
punzătoare şi din sortimente variate. ducţie, gospodăriile colective au fost g sesiunea extraordinară a Marii
g Adunări Naţionale.
In majoritatea gospodăriilor colective îndrumate să cultive cu plante de nu g Gei care au luat cuvîntul,
g şi-au manifestat totodată hotărî-
din raionul Orăştie, ţinîndu-se seama treţ, îndeosebi cu furaje pentru însilo- g rea de a depune eforturi spo-
g rite pentru a sprijini consiliul
de recomandările Consfătuirii pe ţară a ,zare circa 20—25 la sută din supra gj de conducere al G.A.O. Ia tra-
!1 ducerea în viaţă a tuturor obicc-
colectiviştilor şi de experienţa acumu faţa arabilă. j§ tivelor prevăzute în planul de
g producţie.
lată de gospodăriile fruntaşe, s-a chib In recomandările Consfătuirii pe ţară =2=
INDICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 zuit mult asupra posibilităţilor existen a colectiviştilor s-a subliniat că pen | La G.A.C. din
te, pentru a asigura animalelor cantităţi tru îmbunătăţirea calităţii nutreţului | Sălaşul Superior
suficiente şi variate de furaje Astfel, în însilozat, pentru îmbogăţirea conţinu
g Adunarea colectiviştilor din
planurile de produc tului acestuia în gj Sălaşul Superior pentru desem-
§ narea invitatului la sesiunea
IE IN IF/%PTU I ESC ANO A J M E N T E I SE ţie pe anul curent proteină, trebuie ca jg Marii Adunării Naţionale s-a
§j transformat într-o adevărată
s-au prevăzut a fi A s i g u r a r e a b&zeî furajere porumbul de siloz g sărbătoare.
destinate pentru pro să fie semănat în 1 — In cinstea sesiunii, la care
— sarcina g va lua parte ş i ; reprezentantul
ducerea nutreţurilor amestec cil mazăre g nostru, vom mobiliza pe toţi co
l i lecfiviştii Ia terminarea însă-
j! Jurnaliştii din Călan au pornit amil acesta o iniţiativă va- Ae®8© de unde a pornift mâfsatsva suprafeţe care satis de mare răspundere sau fasole. In afară g mînţărilor de primăvară pînă
iroasă: „Să realizăm în 1062 indicii prevăzuţi pentru anul fac nevoile de fura- de aceasta, pînă la g la 27 aprilie — a spus comu-
g nistul Mihai Vlad.
ij. 1965“. Ea a fost îmbrăţişată cu multă căldură de numeroase — Vom spori in face că temperatura furnalişti la cele mai je pe tot anul şi peri- '''.....™ ““ începerea semăna g — Ghiar. din aceste zile vom
B începe săparea fundaţiei şi eon
colective de muncă din regiunea noastră. Printre cei care s-au dicele de utilizare a aerului insuflat în frumoase realizări. tru întregul efectiv de animale. Această tului, în scopul creşterii producţiei de i i strucţia zidurilor la adăposturile
Ij angajat să realizeze in acest an indicii prevăzuţi pentru 1065 Indicele de utiliza, situaţie poate fi întîlnită la G.A.C. din masă verde la hectar, consiliile de con gj pentru animale, pentru ca pînă la
j; sînt şi minerii din Teliuc şi forestierii din Sebeş. Luptină cu furnalelor cu 44 Ia furnale a crescut, re a furnalelor înre Pricaz, Şibot, Balomir, Geoagiu. şi alte ducere ale gospodăriilor colective tre g începutul lunii octombrie să fie
Ij entuziasm pentru atingerea obiectivelor ce şi le-au propus, ei sută faţă de 1859 — numărul opririlor gistrat în primul le. Paralel cu asigurarea cantitativă a buie sa ia măsuri neîntîrziate pentru g terminate în întregime construc-
s-au angajat Ia înce pentru reparaţii s-a trimestru este cu a- necesarului de furaje, o atenţie deose fertilizarea suprafeţelor destinate cultu g ţiile zootehnice — spunea co-
ij au obţinut în primul trimestru al anului realizări cW se poate putul acestui an proape 49 la sută bită s-'a acordat şi asigurării unor ra rilor dc siloz cu cantităţi corespunză g lcctivistul Ion Gabor.
fnrnaliştii de la Uzi redus simţitor, iar mai mare decîi cel ţii echilibrate. In acest scop, în multe toare de îngrăşăminte naturale. Re g Propunerea ca la sesiunea
II de frumoase. na „Victoria“ Călan. agregatele au fost din 1959. Numai la gospodării colective printre care şi în cele partizarea culturilor pentru siloz în g Marii Adunări Naţionale să par-
Şi, pentru a înfăptui tot timpul în bună din Şibot, Pricaz, Geoagiu s-a introdus apropierea construcţiilor zootehnice şi a g tîcipe ca invitat tov. Ioan Bur-
furnalul nr. 1. au în cultură mazărea şi măzărichea, plan spaţiilor dc însilozare este de aseme g scscii, preşedintele gospodăriei
acest obiectiv, au stare de funcţiona nea una din sarcinile care nu tre B colective „Viaţa învinge" din
trecut la aplicarea re. obţinut un indice de te bogate în proteină. buie scăpate din vedere. In scopul asi g Sălaşul Superior, a fost priini-
celor mai eficiente B tă •cu mult entuziasm şi. bucu-
măsuri tehr.ico-G r. Măsurile aplicate l , 059 tone fontă peEste bine cunoscut faptul că masa § rie dc către toţi colectiviştii.
şi munca plină de III
ganizatorice. Aşa se elan i-au condus pe m. c. volum util. verde precum şi finul rezultate de pe gurării unei baze furajere îndestulă
in sprijinul furnalişti lor păşuni şi fineţe constituie furajul cel toare şi complete, în acest an, în ra
mai ieftin. De aceea, sporirea produc ionul Orăştie s-au introdus culturi fu
ţiei de iarbă şi fin este o problemă rajere valoroase ca mazărea şi secara
Pentru a realiza indici dc utilizare a furnalelor sporiţi, furna actuală şi de mare însemnătate. In furajeră, iar suprafeţele destinate cul
liştii au nevoie de minereuri cu un conţinut de fier cit mal această direcţie se poate arăta că în turilor duble şi intercalate au fost mă
bogat. Venind în sprijinul Jurnaliştilor, minerii din Teliuc s-au fiecare gospodărie colectivă există în rite simţitor. Totuşi, faţă de posibilită
angajat să realizeze şi să depăşească încă din anul acesta in că mari rezerve, care, folosite, pot duce ţile existente se putea face mai mult şi
dicele de calitate prevăzut pentru anul 1065. In vederea rea la obţinerea a cel puţin 13.090-15.000 în această privinţă. Bunăoară, la G.A.C.
lizării angajamentului ce şi l-au luat, ci au trecut la o selecţio kg. masă verde la hectar. din Geoagiu, Turdaş şi- Vinerea, sînt
nare mai atentă a sterilului în abataje, la aplicarea pe scară condiţii din cele mai bune pentru ex
largă a puşcării selective. Drept urmare, ei au reuşit ca în tr i Practic, a dovedit-o experienţa gos tinderea culturilor duble şi intercalate.
mestrul I al anului să livreze jurnaliştilor din Hunedoara un podăriei colective din Pricaz, unde prin Posibilităţi asemănătoare sînt şi în ceea
minereu cu un conţinut de m etal cu peste 2,3 la sută mai aplicarea lucrărilor de curăţiri, grăpări, ce priveşte extinderea culturii de ma
mare decît cel planificat. zăre, care pe lingă faptul că este un
îngrăşarea cu îngrăşăminte naturale, nutreţ valoros, eliberează din vreme
Cit priveşte minereul livrat la Călan, acesta a avut un con chimice şi prin tîrlire, corectarea aci terenul şi este bună premergătoare
ţinut dc metal cu 1.661 tone mai mult decît prevederile pla dităţii cu nilrocalcar şi prin organi pentru grîu.
zarea păşnnatului s-au obţinut peste
nului. 15.000 kg. masă verde la hectar. Invăţîud din experienţa anului trecut
Printre cei care au contribuit mai mult la această realizare cînd unele gospodării colective nu au
Gospodăriile colective din raionul asigurat cantităţi de furaje suficienta
sint minerii din brigăzile lui Ionii M. Popa, Nicolae Dănăilă, Orăştie au fost îndrumate şi sprijinite şi au obţinut producţii de lapte sub po
Jenică Popa, Iosif Moţ şi altele. îndeaproape în executarea lucrărilor de sibilităţi, organizaţiile de partid şi sfa
întreţinere şi îmbunătăţire a păşunilor turile populare au datoria să acorde tot
R ealizări de seamă !a !. F. Sebeş precum şi la tarlarizarea lor în vede sprijinul gospodăriilor colective şi în
rea introducerii păşunatului raţional. deosebi celor nou înfiinţate pentru ca
Cu toate că au avut condiţii pildă, la faza scos-apropiat, in In baza planului stabilit, în această pri şi acestea să asigure animalelor furaje
grele de lucru, forestierii din dicele prevăzut a fi realizat în măvară, vor fi curăţite 7.500 ha. de de bună calitate şi în cantităţi îndes
Sebeş s-au străduit să îndepli 1965 a fost depăşit cu 2,5 la păşuni. De asemenea, se va extinde su tulătoare. Prin luarea din vreme a mă
nească toţi indicii de plan. Şi sută. Aceasta în special prin in prafaţa de păşune prin curăţirea arbore- surilor de asigurare cu furajele cores
au reuşit să facă acest lucru. stalarea a două funiculare Wys- punzătoare, gospodăriile colective au
Planul producţiei globale pe sen. Succese de seamă au fost ţilor cu încă 150 ha. Se vor iriga 250 posibilitatea să dezvolte continuu creş
obţinute şi în ce priveşte meca ha., se vor fertiliza cu îngrăşăminte chi terea animalelor şi să sporească tot
primul trimestru a fost realizat nizarea fazei doborît-secţionat, mice 439 ha., iar 500 ha. vor fi şu- odată producţia acestora.
în proporţie de 126,20 la sută, precum şi valorificarea supe praînsămînjate cu seminţe de ierburi
iar productivitatea muncii a rioară a masei lemnoase. valoroase. Acordînd toată atenţia creş N. TÎRCOB
crescut cu 8 la sută. S-au dat terii producţiei de nutreţuri verzi, co
Desfăşurînd întrecerea pe baza Iniţiativei „Să realizăm în 1962 indicii La obţinerea acestor succese lectiviştii din Şibot au curăţit piuă la
prevăzuţi pentru anul 1965'“, echipa nr. 1 de la furnalul 1 al uzinei „Vic peste plan 1.671 m.c. cherestea au adus o contribuţie preţioasă această dată peste 280 ha. şi au supra-
toria" Călan a dat peste plan în primul trimestru 388,55 tone de fontă. de răşinoase, 748 m.c. de lemn manipulanţii Traian Munteanu fnsămînţat peste 80 ha. de păşune. Lu
pentru construcţie, 218 m.c. lemn crările sînt avansate şi la G.A.C. din
IN FOTOGRAFIE: O parte din echipă (Alihai Szabo, cauperist, Mihai de fag pentru celuloză ş.a. şi Gheorghe Lazăr, mecanicii
•ligmon şi loan Dumu, dozatori, Ştefan Tamaş, electrician), împreună cu Dumitru Orăşeanu, Vasile Gheor- Pricaz, Balomir, Vinerea şi aitele. Nu
maistru! Marcel Semciuc discutînd după terminarea lucrului. Colectivul I.F. Sebeş a acor aceeaşi preocupare există însă din par
dat o atenţie sporită şi mecani gheoi şi Nicolae Bărbuţ, precum tea consiliilor de conducere ale G.A.C.
----------------- T-y— ;iiiiiiiiiiniii- — zării principalelor operaţiuni. De
şi tîmplarul Vasile Micu, circu- din Turdaş şi Spini unde lucrările pe
Cai f®r$e sp® ]rlte l a © le c ia ia r e a păşuni sînt mult întîrziate.
laristul Ioan Şelaru şi gateristul
l u c r ă r i l o r a g r i c o l e «le p r i m ă v a r ă Important este ca în toate gospodă
Nicolae Petrea.
riile colective să se introducă păşunalul
ANDREI ILARION
prin rotalizare (păşuni-fîneţe), astfel
preşedintele comitetului
putîndu-se asigura în luna iunie un ex
sindicatului
cedent de masă verde care trebuie fo
losită în luna august cînd se cunoaşte
că există un mic gol în balanţa fu
A u te rm in a t s e m ă n a tu l o rzu lu i Muncă însufleţită Unde mergem astăzi?
fa iieesfi
şi o v ă zu lu i L o stadionul din tacol festiv cu oca dicatelor are loc Fotografia 'de faţă prezintă pe tînănil Roliert Armean din
.? [¦ Petroşani găzdu- zia încheierii fazei astăzi la ora 19 o secţia maşini-un elte a U. M. Cu gir, executînă ultimele lucrări
O rg a n iz a ţi în patru brigăzi de cimp, colectiviştii 'din Teiuş L ieşte astăzi ince- raionale a celui seară distractivă. electrice ta freza universală.
au folosit la maximum fiecare oră bună de lucru în cîmp pen In aceste zile colectiviştii din [ pind de la orele de-al III-lea Fes
tru semănatul culturilor de primăvară. satul Miceşti, raionul Alba, des t, 16,30 întilnirea de tival de teatru ° Piesa „Carna
făşoară o muncă susţinută pen „I. L. Caragiale“. valul“ de I. Sabov,
Cu maşinile S.M.T. şi atelajele proprii, colectiviştii au ter tru a asigura succes deplin cam fotbal din cadrul va fi prezentată la
minat însăminţarea orzului şi ovăzului pe cele 50 ha. plani paniei agricole de prirrtăvară. (• campionatului ca- ° La Hunedoara, ora 19 în sala clu
ficate. Terenul pregătit şi îngrăşat, să- f tegoriei A dintre în sala mare a clu bului din Lonea de
minţa condiţionată şi atelajele 1 echipele Jiul Pe- bului „Siderurgis- formaţia artiştilor
In aceste zile, la G.A.C. din Teiuş se munceşte cu însufle gata de lucru, dovedesc că mem ţ- trila şi S t e a u a tu i“, ansamblul ar amatori din locali
ţire pentru terminarea grabnică a semănatului borceagului pe brii gospodăriei colective din [• Bucureşti, tistic al C.C.s. va tate.
40 ha. şi a florii-soarelui pe 19 ha. 1Miceşti şi-au organizat bine prezenta la ora 17
munca pentru a putea folosi i ® Formaţiile de şi la ora 20 un • La Petrila, in
Pe ogoarele gospodăriei fiecare ceas bun de lucru in L• teatru fruntaşe din concert in progra
cîmp. ? raionul Haţeg (ale mul căruia sînt cu sala clubului se va
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOc o r ’OOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOO'OOOOOC colective din Petreşti oooooo ^ căminelor cultura- prinse c i n t e c e
o Colectiviştii din Miceşti desfă ţ; le din Demsuş, Ră- populare, romanţe, ţine conferinţa
şoară o muncă susţinută şi în 1 chitova, Plopi, Nă- pfecum şi arii din
Ne aflăm în miez de primăvară. gume şi zarzavaturi, la transportul ^ grădina de legume. Cu cîteva ^ laţi), prezintă as- operetă. „Complot descope Extind iluminatul fluorescent Pomi
zile în urmă ei au plantat car L tăzi la ora 9 în rit“, după care ur
Timpul fiind favorabil, toate for amendamentelor calcaroase de la $ tofii timpurii pe o suprafaţă de i sala de festivităţi 0 La Petroşani, In cadrul acţiunii de înfrumuseţare a oraşe frucfiferi
2 ha. C a Şcolii medii din in sala clubului mează o seară de lor s-au efectuat în ultimul timp o serie de lu
ţele gospodăriei colective din Pe gară la gospodărie etc. Seara, cinrt % [• localitate un spec- muncitoresc al sin- crări. In Brad, în parcul din centrul oraşului, Colectiviştii
Z. AVRAM odihnă închinată au fost terminate zilele trecute lucrările de in din satul Bal-
treşti, raionul Sebeş, au ieşit la s-a ţinut şedinţa operativă, briga- O . iiJU iJU U U lJv J stalaţie a iluminatului fluorescent. Au fost mon dovin, raionul
corespondent fruntaşilor în pro taţi şapte stîlpi. Brad au plantat
lucru, în cîmp. S-a început bătă dierii au raportat rezultatele obli- q ducţie. în aceste zile
lia pentru înfăptuirea campaniei nule. Tot atunci s-a vorbit însă şi L Un nou oraş peste 1.000 de
se înalţă — o- meri şi peri pe
agricole de primăvară. despre unele lipsuri. In această zi, o raşul nou mun o suprafaţă de 6
citoresc Călan. ha. In fruntea
Colectiviştii din Petreşti folosesc tractorişti repartizaţi să lucreze ^ acţiunilor s-au
IN FOTO .-Ve situat colectiviş
o metodă bună. In fiecare seară, în aici, nu şi-au prea făcut datoria, s dere paiţială a tii ATghir Bulz,
noilor blocuri Valeria Miclean,
şedinţa operativă la care participă Aşa cum era planificat, tractoris- o din oraşul nou „Călătorie în viifor" Mihai Faur, Sa
Călan. bin Miclea ş.a.
secretarul organizaţiei de bază tul Viorel Radu trebuia să execute V
IOSIF TOVA
P.M.R., preşedintele şi inginerul arături pe terenurile din „Luncă" O Zilele trecute, mun Cu acest prilej, mun
citorii din secţia citorilor li s-a arătat corespondent
gospodăriei, brigadierii, se face bi şi „Sub Hulă“. La ora 11 i s-a dc- q P.C.C. a întreprinderii cum se va reflecta în
nivelul de trai, creşte
lanţul unei zile-de lucru şi se ho fectat tractorul. N-a putut singur O regionale de industria rea producţiei de măr
lizare a cărnii, au as furi industriale şi de
tărăsc sarcinile pe brigăzi, echipe să-l repare şi a plecat la sediul ^ cultat expunerea „O produse alimentare.
călătorie în viitor: pa
şi chiar pe oameni pentru a doua brigăzii... tocmai la Sebeş. Pină o tria noastră in 1965“i F. NEDELCIU
zi. In gospodărie, în aceste zile. la orele 6 seara, dus a fost. Iată ^ corespondent
sînt multe lucruri de făcut. De deci că aproape o zi de lucru a O
aceea, pe baza unei asemenea pla fost pierdută. Pe ogoarele gospo- X
nificări. se repartizează forţele cu dăriei mai trrimia să lucreze şi O
multă exigenţă şi chibzuială, acolo tractoristul Iulian Găină. De diini- $
unde le cer nevoile gospodăriei. neaţa, cînd a spus că pleacă la Se- ^
Iată cîteva exemple. Miercuri a beş să-şi aducă grapa şi pînă tîrziu o La panoul A cţiu n i o b ş te ş ti
fost o zi de lucru bună. Colecti noaptea, nimeni însă nu l-a mai ^ de onoare
O dată cu venirea primăverii, locuitorii din
viştii din Petreşti au muncit cu văzut. Pe unde a umblat, ce-a lu- O La panoul dc oraşul Sebeş au efectuat o serie de lucrări pen
onoare al carierei tru înfrumuseţarea oraşului. La lucrările de
rîvnă. In această zi s-au însămînţat crat, nimeni dm Petreşti nu ştie. v de piatră din Bră- amenajare a parcului „8 Mai“ din centrul ora
nişca, au apărut şului, la pavarea străzilor şi Ia înfiinţarea de
aproape 7 ha. cu ovăz în lotul Ha- Colectiviştii din Petreşti au toate 5 fotografiile muncito zone verzi au fost executate pînă acum peste
rilor fruntaşi p. 60.000 zile de muncă patriotică, economisindu-se
linga. Alţi colectivişti, pe baza sar posibilităţile să termine, dacă tim-> a Gaşpar, A. Dehel, în acest fel circa 140.000 le i.
I. Betca, S. Părău
cinilor primite, au lucrat la gră- pul este bun, în 6-7 zile toate lu* $ ş. a. (De la M. ŢIG). FIL'ARET CHIRUŢA
corespondent
patul secarei de toamnă. Aproape crările prevăzute a se face în cam- X
20 de colectivişti, sub conducerea pania agricolă de primăvară. Pen- 6
candidatului de partid Simîon Dres- tm a realiza aceste lucrări, este 5
ler. -au plantat „Sub coastă" peste însă nevoie să primească tot sprî- <
300 de meri. Parte din colectivişti jinul din partea tractoriştilor care 5
X au lucrat în vie, în grădina de le au fost repartizaţi să lucreze aici. p
OOOOOOOOOOOOOOOOCK^OOOOOOOOC-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO